31 octombrie 2018 – Reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.528 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.676 din 3 august 2018 (Pl-x 566/2017/2018). ( rămasă pentru votul final )

Florin Iordache Următorul. 11. Reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 528 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.676 din 3 august 2018; PL-x 566/2017/2018; caracter organic. Dacă doreşte cineva din partea iniţiatorilor? Dacă nu, doamna Camelia Gavrilă, preşedintele Comisiei pentru învăţământ. Raport comun - Comisia pentru învăţământ şi Comisia juridica.

Camelia Gavrilă Raport comun asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale. Comisia noastră a primit spre dezbatere în fond, alături de Comisia juridică, această solicitare de la Curtea Constituţională. Legea are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, în scopul clarificării unor aspecte privind titularizarea cadrelor didactice, detaşarea la cerere a personalului didactic titular în învăţământul preuniversitar, detaşarea pentru ocuparea unor posturi didactice din unităţi/instituţii de învăţământ şi unităţi conexe. Este lege organică. Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată. Curtea Constituţională a reţinut două categorii de critici de natură neconstituţională - extrinseci, referitoare la faptul că cele trei propuneri legislative nu au fost adoptate sub forma unei singure legi de modificare şi completare a Legii nr. 1/2011, dar şi critici intrinseci, referitoare la articolul unic, pct. 2 şi pct. 3. În sesizarea de neconstituţionalitate se afirmă că cele trei propuneri legislative au fost dezbătute de Camera Deputaţilor în momente diferite de timp, în şedinţe distincte de plen, dar Senatul le-a adoptat în aceeaşi şedinţă de comisie şi de plen, motiv pentru care ar fi trebuit întocmit un raport comun de comisia sesizată în fond şi elaborată o singură lege de modificare. Curtea Constituţională consideră că aceste aspecte de tehnică legislativă nu sunt de natură a fi în contrast cu Constituţia României şi de aceea sunt respinse chestiunile de natură extrinsecă. În privinţa sesizării de neconstituţionalitate referitoare la pct. 2, corelat cu art. 253, se arată că textul continuă să perpetueze o modalitate "paralelă" de accedere la calitatea de titular în învăţământul preuniversitar, contrară derulării în condiţii optime a procesului de învăţământ, ceea ce denaturează regimul juridic al instituţiei titularizării. Se mai arată că textul nu a fost corelat cu art. 254 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, potrivit căruia titularizarea se realizează prin promovarea unui concurs. Deci soluţia legislativă constatată este considerată de natură neconstituţională. De asemenea, sunt câteva aspecte referitoare la titularizarea cadrelor didactice prin, aşa cum spuneam, modalitatea aceasta de acces paralel la funcţia de cadru didactic. Pe de altă parte, în privinţa articolului unic, pct. 3, se arată că se instituie o nouă condiţie necesară pentru detaşare şi se realizează o anumită contrazicere între prevederile a două articole constituţionale - detaşarea, care se poate face pe o perioadă de cinci sau de patru ani, motiv, de asemenea de neconstituţionalitate. În concluzie, Curtea admite obiecţia de neconstituţionalitate formulată cu referire la aceste puncte, pct. 2 şi pct. 3, în corelaţie cu art. 253 şi art. 254. Cele două comisii au dezbătut în şedinţe separate propunerea legislativă. Comisia pentru învăţământ a dezbătut legea, în şedinţa din 16 octombrie 2018. În urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea legii supuse reexaminării, cu amendamentele admise şi respinse din anexă, în aşa fel încât elementele de neconstituţionalitate să fie clarificate şi îndepărtate. De asemenea, Comisia juridică a analizat situaţia şi proiectul în data de 30 octombrie 2018. În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea legii supuse reexaminării, cu amendamentele admise şi respinse. Astfel, membrii celor două comisii sesizate în fond au propus un raport de adoptare a legii supuse reexaminării, cu amendamentele admise din Anexa nr. 1 şi cu amendamentele respinse din Anexa nr. 2, anexe care fac parte integrantă din acest raport.

Florin Iordache Mulţumesc. Doamna Cherecheş, Grupul PNL.

Florica Cherecheş Dragi colegi, Acest proiect de lege creează discriminări şi deschide tot felul de portiţe pentru a face mişcări care sunt la limita legii sau a bunului- simţ. Prin această propunere legislativă, se intenţiona ca detaşările cadrelor didactice să se facă pe o perioadă nedeterminată, ceea ce este o formă de discriminare, în comparaţie cu ceilalţi potenţiali candidaţi - o spune şi Curtea Constituţională a României -, pentru că, prin această procedură, se ocoleşte procedura de concurs pentru a ocupa un anumit post. Iniţiativa a fost amendată şi s-a scos această prevedere, ca detaşarea să se facă fără limită, şi acum, detaşarea se va face pe o perioadă de 4 ani, dar şi acest lucru este considerat de Curtea Constituţională a fi discriminatoriu, pentru că decizia de recunoaştere de titular în învăţământul preuniversitar se face fără concurs. Partidul Naţional Liberal a depus un amendament şi a solicitat ca detaşarea să nu fie făcută pe un ciclu întreg, ci pe un singur an, urmând ca în anul următor să se organizeze din nou concurs pentru acel post. Pe de altă parte, în condiţiile actuale, există o problemă foarte gravă, pentru că profesorii care sunt detaşaţi de la o şcoală la alta, pe un ciclu şcolar, lasă vacant un post la şcoala de unde sunt detaşaţi şi astfel sunt elevi care încep anul şcolar şi nu au profesori la catedră, pentru că acest profesor a fost detaşat la o altă unitate şcolară. Concursurile, pe de altă parte, trebuie organizate pentru fiecare şcoală, de fiecare şcoală în parte, pentru că şcoala trebuie să aibă autonomia de a-şi angaja şi de a impune criterii de performanţă. Ar trebui să aibă putere de decizie. Curtea Constituţională a stabilit că recunoaşterea calităţii de titular în învăţământul preuniversitar, într-o altă modalitate decât concursul, la care sunt obligate să se supună toate celelalte persoane care vor să acceadă la posturile didactice de titulari, este discriminatorie. În plus, s-a scos din Legea educaţiei sintagma "viabilitatea unui post didactic" şi astfel se creează o profundă inechitate, se deschide calea arbitrariului şi subiectivismului în angajarea profesorilor. Din aceste motive, Partidul Naţional Liberal se va abţine la acest vot.

Florin Iordache Mulţumesc. Domnul Szabó Ödön, vă rog. Grupul UDMR.

Ödön Szabó Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Daţi-mi voie să vă explic legea, pentru că nu e aşa. Sunt două lucruri diferite: una este titularizarea şi alta este detaşarea. Titularizarea pe post se realizează pe bază de concurs. Curtea Constituţională a declarat, nu pentru prima dată, ci de mai multe ori, că prevederea legislativă neconstituţională care prevedea ca nota luată la titularizare, nota cu care puteai să te titularizezi, este valabilă pentru mai mulţi ani; în momentul de faţă, şase ani. Iniţiativa venea să prelungească acest termen, dar şi cei şase ani au fost declaraţi iniţial neconstituţionali de Curte, aceasta dorind ca, în fiecare an, pentru fiecare post să existe o titularizare şi concurs de titularizare. Ei, că e bine, că e rău, nu comentăm deciziile Curţii Constituţionale, nu văd o direcţie în acest sens. Dar, în cazul detaşării este total diferit! Vorbim despre persoane care sunt titulare în învăţământ, deci au fost deja titularizate, iar în foarte multe situaţii persoanele care au luat o notă bună s-au titularizat în mediul rural şi, ulterior, fără să calce măcar o zi în şcoală, s-au şi detaşat în altă localitate şi au blocat poziţii pentru ani buni. Pentru că legea prevede două posibilităţi de detaşare: detaşare în interesul învăţământului şi detaşare la cerere. Vă dau caz concret, fără nume şi fără localitate, să nu am probleme. O persoană s-a detaşat 15 ani, alternând, ba detaşare în interesul învăţământului, ba detaşare la cerere, dintr-o şcoală. 15 ani un post didactic a fost blocat şi acolo s-au tot perindat suplinitori şi gândiţi-vă ce calitate a învăţământului s-a putut realiza în această şcoală. Şi atunci, ce am gândit împreună cu colegii cu care am iniţiat această propunere legislativă? Detaşarea la cerere să se realizeze - şi nu în interesul învăţământului, când merge pe poziţii de conducere - să se realizeze pe maximum un ciclu, de patru ani de zile. Deci din 10 ani poţi să lipseşti de la catedră 4 ani. Şi, mai mult, ar trebui să regândească colegii noştri, dacă nu susţin această iniţiativă, pentru că, da, readuce vechea prevedere prin care şi şcoala are un cuvânt de spus. În momentul de faţă, detaşarea se realizează fără a fi întrebat consiliul şi şcoala respectivă, unitatea de învăţământ respectivă. Te trezeşti că a fost detaşat profesorul. Ei, această iniţiativă aduce şi rolul Consiliului de administraţie în detaşarea respectivă. Deci, practic, încercăm să realizăm o stabilitate în sistemul de învăţământ. Dacă ţi-ai ales un post de titularizare, să fii bun şi să predai acolo, cu excepţia cazului când şi şcoala respectivă este de acord ca, pentru o perioadă, dar nu mai mult de 4 ani, să poţi să te detaşezi în altă localitate. N-are nicio legătură cu titularizarea această chestiune. Doar pe porţiunea respectiv în care s-a dorit o prelungire a termenului şi care a fost declarată, la fel ca şi Legea Funeriu, la fel ca şi toate celelalte legi, neconstituţională, a treia oară... OK. Restul sunt probleme care stabilizează acest sistem de învăţământ. Vă mulţumesc pentru susţinere, în ambele comisii, atât cea juridică, cât şi cea pentru învăţământ, şi vă rog să votaţi această iniţiativă legislativă! Vă mulţumesc.

Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Grupul USR, doamna Iurişniţi. Vă rog.

Cristina-Ionela Iurişniţi Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Într-adevăr, în sistemul de educaţie sunt foarte multe probleme. Vă reamintesc că avem 4.500 de suplinitori, de profesori necalificaţi în sistem; nu suplinitori calificaţi, suplinitori necalificaţi, care nu au ce căuta în sistemul de educaţie, care este cronic subfinanţat, cu 2,98% din PIB, şi nu respectă legea din 2011, pe care o cunoaştem cu toţii, dacă ne interesează învăţământul, evident. Prin urmare, după ce am scăpat de aceste articole neconstituţionale - art. 253, art. 254 -, pe care le-am discutat în comisie, da, este o iniţiativă care aduce stabilitate în sistem, pentru că patru ani de zile acel profesor care s-a detaşat doar ca să nu meargă la postul pe care-l avea, ci să meargă la un alt post, este suficient, exact cât este perioada unui ciclu de studiu. Excepţie face ciclul de învăţământ primar, unde avem cinci ani. Dar ne gândim la cel gimnazial şi cel liceal, unde avem 4 ani de zile. Este important să încurajăm competenţa şi concursul pe post, iar titularizarea este un concurs. În sistem, trebuie să dai un concurs, pentru a avea acces în învăţământ pentru o anumită calitate. Pentru că, am văzut, la ultimele rezultate, doar 47% din cei care s-au prezentat la titularizare au obţinut acest statut titular în sistemul de educaţie. Exact aşa avem şi în sistemul de sănătate, acelaşi concurs care îţi cere nişte competenţe necesare. De aceea încurajăm concursul în sistem, prin titularizare şi concursul pe post. Mulţumesc.

Florin Iordache Domnule Turcescu, vă rog. Grupul PMP.

Robert-Nicolae Turcescu Bună ziua! Sunt coiniţiator al acestui proiect de lege şi n-am să repet argumentele foarte bune, altminteri, prezentate de domnul Szabó Ödön şi de doamna Iurişniţi. Voiam doar să vă spun că Grupul Partidului Mişcarea Populară va vota pentru acest proiect. Mulţumesc.

Florin Iordache Mulţumesc. Avem 8 amendamente admise şi două amendamente respinse. Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu. Adoptat. La articolul unic, intervenţii? Nu. Adoptat. La art. 252 adoptat de comisie, intervenţii? Nu. Art. 253? Nu. Art. 254 alin. (2), intervenţii? Nu. Art. 254, eliminarea propusă de domnul Szabó Ödön? Adoptat. Art. 254 alin. (3), intervenţii? Nu. Şi art. 263? Nu. Rămâne la votul final.