Florin Iordache Începem dezbaterea moţiunii. Biroul permanent şi Comitetul liderilor vă propun următorul program: moţiunea va fi citită de unul dintre semnatari; Guvernului i se rezervă 50 de minute, care pot fi utilizate la început şi la finalizarea dezbaterilor. Pentru dezbateri, potrivit propunerii noastre, luând în calcul câte 10 secunde pentru fiecare deputat, timpul maxim alocat este următorul: Grupul parlamentar al PSD - 25 de minute; Grupul parlamentar al PNL - 11 minute; Grupul parlamentar al USR - 5 minute; Grupul parlamentar al UDMR - 4 minute; Grupul parlamentar al ALDE - 3 minute; Grupul parlamentar al PMP - două minute; Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - 3 minute; deputaţii neafiliaţi - 3 minute. Dacă sunt obiecţii? Vă rog să pregătiţi cartelele de vot, supun votului dumneavoastră propunerile prezentate. Să înceapă votul. 156 de voturi pentru, un coleg nu şi-a exprimat votul. A fost adoptat. Rog liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de şedinţă lista colegilor care vor lua cuvântul la dezbateri. Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Stelian-Cristian Ion dă citire moţiunii simple. Vă rog, domnule deputat.
Stelian-Cristian Ion Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Domnule ministru al justiţiei, "Pentru fiecare dintre noi vine o vreme a evaluării", spuneaţi la un moment dat. Astăzi, a sosit timpul să fiţi evaluat dumneavoastră, domnule ministru al justiţiei, iar în urma evaluării noastre, efectuate în temeiul dispoziţiilor constituţionale, am concluzionat că sunteţi un ministru de nota 4! "Avem o justiţie - unii spun că e bună, alţii spun că e rea. Justiţia trebuie să fie bună, nu şi rea!", mai spuneaţi în altă împrejurare. Justiţia nu trebuie să fie bună sau rea, ea trebuie să fie corectă, domnule ministru al justiţiei! Să facem un exerciţiu de imaginaţie, îngăduindu-i doamnei premier să facă exerciţii de imagine: cum credeţi că ar fi arătat România astăzi dacă acum o sută de ani, în pragul Marii Uniri, ar fi fost condusă de politicieni precum Liviu Dragnea, Călin Popescu-Tăriceanu, Şerban Nicolae, Viorica Vasilica Dăncilă, în locul regelui Ferdinand, reginei Maria, lui Ionel Brătianu, Nicolae Iorga, în locul lui Octavian Goga sau Nicolae Titulescu? Ce declin cutremurător: de la Constantin Hamangiu şi Istrate Micescu la Tudorel Toader! Trebuie să recunoaştem că 50 de ani de comunism au fracturat coloana vertebrală a acestei ţări, au afectat grav fibra morală a societăţii. Cei aproape 50 de ani de comunism au strivit elitele ţării. Au venit la conducere, în general, mediocrii, analfabeţii, torţionarii. După 1989, i-am privit pe politicienii valoroşi, de talia lui Corneliu Coposu, cu suspiciune, i-am etichetat pe intelectualii care manifestau paşnic în Piaţa Universităţii drept "golani", "huligani", "haimanale" care nu respectă Constituţia şi legile ţării, instituţiile statului şi ordinea de drept. Am permis neocomuniştilor să rămână la putere şi să ne ţină în loc. Am pierdut, de-a lungul timpului, oportunităţi importante. Acum, la 29 de ani de la Revoluţie, suntem iarăşi la o intersecţie importantă pe cărarea istoriei. Societatea românească este cuprinsă de o stare febrilă, pentru că nu ne hotărâm pe ce drum să o apucăm: să apucăm pe drumul statului de drept sau să virăm pe drumul statului autoritar şi abuziv, în care cele mai elementare norme legale şi morale sunt călcate sistematic în picioare? Societatea este atacată grav de virusul corupţiei. Anticorpii acţionează, dar acţionează dificil. Virusul a suferit mutaţii genetice în ultimii ani, şi-a perfecţionat armele şi modul de operare. Virusul corupţiei şi-a revenit şi s-a întărit, iar acum s-a dezlănţuit furibund. Există două motoare care pot propulsa această societate: unul bazat pe corectitudine, pe respectarea legilor, altul bazat pe încălcarea legilor, pe furt, pe şmecherie. Primul poate propulsa întreaga societate foarte departe într-un timp foarte scurt, al doilea propulsează rapid, din punct de vedere material, doar câţiva "băieţi deştepţi", dar suprimă restul societăţii. Avem două teze care par că dezbină societatea românească: Noi, opoziţia, susţinem că avem un fenomen de amploare al corupţiei, că acesta a fost diminuat şi descurajat în ultimii ani, că lupta împotriva corupţiei trebuie să continue, iar instituţiile judiciare trebuie să fie lăsate să îşi facă datoria, altfel ne întoarcem la fenomenul corupţiei generalizate. PSD şi ALDE, partide conduse de persoane cu grave probleme penale, susţin că, în realitate, statul a fost acaparat de nişte forţe oculte, dirijate de "agenturile" interne şi externe, care deturnează voinţa populară, folosind justiţia pentru a-i elimina de la conducerea ţării pe "cei mai iubiţi fii ai poporului", pe cei aleşi prin vot democratic. PSD şi ALDE, acompaniate de cele mai multe ori de UDMR, susţin că în România se face poliţie politică şi că politicienii sunt cercetaţi şi condamnaţi pe nedrept de către o justiţie care este la cheremul serviciilor secrete. Niciun politician condamnat penal în mod definitiv de către instanţele judecătoreşti nu a acceptat că a greşit, toţi se victimizează, spunând că au fost supuşi unor vendete politice, prin intermediul unui sistem teribil de opresiune format din securişti, procurori şi judecători, toţi dirijaţi eventual de Soros sau de cine ştie ce forţe oculte. Teoria PSD a fost sintetizată de Adrian Severin care, la un moment dat, afirma: "Când o lege este încălcată de prea multă lume, înseamnă că legea trebuie schimbată, că nu o să schimbăm poporul. (...) Ne mirăm că poporul este corupt, că toată lumea încalcă legea. Dacă toţi suntem corupţi, înseamnă că nimeni nu e corupt. Corupţia înseamnă deviere, şi devierea nu poate fi a majorităţii sau a unanimităţii". De prisos să reamintim că Adrian Severin a fost condamnat de instanţa supremă la 4 ani de închisoare cu executare. Înainte de a fi condamnat spunea, culmea, într-o conferinţă pe tema corupţiei: "Nişte huligani ai presei m-au acuzat pe mine într-o înscenare; nu am de ce să îmi dau demisia. Marea ruşine este că sunt români care cred în aceasta contrafacere. Pe mine nu m-a acuzat nicio instituţie românească, ci un ziar. Prin rezistenţa mea contribui la imaginea că România nu se lasă. Românii nu posedă o genă a corupţiei care să justifice izolarea lor". Iar la aflarea soluţiei de condamnare definitivă afirma: "Sentinţa a fost pronunţată. Comedia s-a terminat. Mai precis, acest act al comediei. Aşa cum mă aşteptam, ceea ce a început ca o farsă jurnalistică s-a sfârşit printr-o farsă judiciară. Aceasta nu a fost lupta dintre cinste şi corupţie, ci dintre patrie şi duşmanii ei. Într-o colonie nu există stat de drept. O bătălie s-a încheiat, dar istoria nu se sfârşeşte aici. Românii vor merge mai departe. Victoria va fi a lor. Victoria va fi a noastră". Aceşti domni sunt reprezentativi pentru înţelegerea fenomenului cu care ne confruntăm. Avem de-a face cu "marea corupţie a gulerelor albe". Oameni pregătiţi, profesori de drept - îl putem aminti aici şi pe profesorul, avocatul, deputatul PSD Ioan Adam - se cred mai presus decât ceilalţi semeni ai lor. Pentru ei, legea are o altă semnificaţie, pentru ei, unele lucruri interzise sunt permise pentru că sunt jupâni, dumnezei care fac legile, nu muritori care respectă legile. Nu, doamnelor şi domnilor colegi, nu suntem o naţie de hoţi! Poate că nu suntem cel mai harnic sau mai corect popor, dar nu suntem nici cel mai corupt. Românul este, în general, muncitor, dar când i se pun tot felul de piedici, devine descurcăreţ în sens negativ. Când încalcă legea, nu o face de plăcere, ci de cele mai multe ori pentru că nu i se lasă posibilitatea de a o respecta. Cu totul alta este situaţia clasei politice. Proporţia de ticăloşie în rândul politicienilor este covârşitor mai mare decât în rândul oamenilor neimplicaţi în politică. De aceea avem nevoie de oameni noi în politică. Este o realitate dureroasă. De ce? Pentru că, în general, au intrat în politică oameni puşi pe căpătuială, iar criteriile de promovare, de selecţie din interiorul partidelor, nu s-au bazat pe meritocraţie, cât mai degrabă pe tupeu, impostură, servilism, lipsă de moralitate. Adrian Severin greşea. Poporul nu este corupt, corupţi sunt nişte conducători ai săi! Doamnelor şi domnilor deputaţi, Trebuie să privim adevărul în faţă şi să recunoaştem că sunt foarte mulţi politicieni cu probleme penale. Avem chiar printre noi colegi parlamentari condamnaţi definitiv, trimişi în judecată sau alţii pentru care nu s-a putut începe urmărirea penală, doar pentru că Parlamentul a făcut scut pentru apărarea lor. Realitatea este că, după ce PSD a câştigat alegerile în 2016, a avut o singură preocupare: să-i scape prin orice mijloace de aceste probleme penale! Dacă nu au putut influenţa judecătorii, au recurs la altă tactică: modificarea legislaţiei şi atacul mediatic susţinut împotriva justiţiei. Au folosit trusturi media controlate de persoane cu probleme penale pentru a inocula în rândul opiniei publice că, de fapt, corupţia nu este în rândul politicienilor, ci al organelor judiciare. Politicienii sunt victimele, organele judiciare sunt călăii. Acum, mai nou, am auzit că amnistia şi graţierea sunt necesare pentru a-i pune la adăpost pe magistraţi. Sursa? Liviu Dragnea. Au extras câteva exemple negative, puţine la număr, şi le-au tocat an de an, lună de lună, zi de zi, pentru a zugrăvi o imagine deformată a justiţiei. Au folosit argumentul "informaţiilor din presă" atât pentru a fundamenta adoptarea legilor justiţiei, cât şi pentru a solicita revocarea procurorului şef DNA. Procurorul-şef DIICOT a fost deja înlocuit, iar acum doresc şi înlocuirea procurorului general. Să precizăm din capul locului că nu există nicio instituţie perfectă, în care să nu întâlneşti anumite probleme. Şi să mai spunem, de asemenea, că justiţia nu se bucură de cea mai mare popularitate, dar se bucură de o mult mai mare credibilitate decât clasa politică. De ce nu este întotdeauna populară justiţia? Este simplu: avem mii, poate zeci de mii de dosare civile şi penale pe an. În materia dreptului civil, jumătate dintre părţi sunt, inevitabil, nemulţumite pentru că au pierdut procesul, iar cei care au câştigat sunt de multe ori nemulţumiţi de durata procesului. În penal, lucrurile stau la fel. Organele judiciare nu sunt perfecte, dar justiţia din România a făcut în ultimii ani progrese evidente, recunoscute chiar şi de către organismele internaţionale. La începutul anului 2017 ne-am fi putut apropia de ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, poate chiar am fi atins acest obiectiv, dacă PSD-ALDE nu ar fi declanşat, odată cu O.U.G. nr. 13, acest asalt fără precedent asupra justiţiei. Acum, după ce au fost modificate şi legile justiţiei, dar şi legislaţia penală, ridicarea MCV- ului devine un obiectiv din ce în ce mai îndepărtat, iar de această situaţie regretabilă se face vinovat şi ministrul justiţiei. Domnule ministrul al justiţiei, foarte multă lume a aşteptat de la dumneavoastră cu totul altceva. Chiar dacă v-aţi alăturat unei echipe guvernamentale slabe şi susţinute de nişte partide care au demonstrat în februarie 2017 ce intenţii au cu privire la lupta împotriva corupţiei, CV- ul dumneavoastră, pregătirea profesională au creat aşteptarea că veţi fi, totuşi, un ministru vertical, profesionist, cu spirit de dreptate. Pe 22 februarie 2018, la un an de la momentul învestirii dumneavoastră, aţi demonstrat tuturor că aţi ales să fiţi un simplu instrument în mâna domnilor Tăriceanu, Dragnea şi al tuturor celor care sunt deranjaţi de justiţia independentă. Sigur, potrivit legii, aveaţi prerogativa de a propune revocarea procurorului-şef DNA, dar ştiţi bine şi definiţia de şcoală a abuzului de drept, şi anume exercitarea unui drept într-un mod contrar scopului său. Exact asta aţi făcut dumneavoastră: nu v-aţi exercitat dreptul de a solicita revocarea procurorului-şef DNA, în scopul îmbunătăţirii activităţii şi eficienţei DNA, ci în scopul decapitării celei mai incomode şi nesuferite de corupţi instituţii din România. Judecătorii, ştiţi bine, nu se pot autosesiza. Ei judecă ceea ce le pun pe masă procurorii, iar dacă procurorii nu sunt lăsaţi să-şi exercite atribuţiile, infractorii nu mai ajung niciodată în faţa justiţiei. În ultimii ani, procurorii DNA au avut rezultate bune. Este adevărat că au comis şi greşeli, dar şi că au deranjat foarte mulţi politicieni influenţi, au deranjat oameni de afaceri veroşi, deţinători de trusturi de presă cu probleme penale. Rolul lor însă nu este nici să fie simpatici, nici indulgenţi, nici înverşunaţi, rolul lor este să descopere faptele penale şi să trimită inculpaţii în faţa judecătorului, cu respectarea legii. Domnule ministru al justiţiei, are justiţia vreo legătură cu dreptatea? Are dreptatea vreo legătură cu morala? Ca ministru al justiţiei, trebuie să aveţi răspuns la aceste întrebări. În definitiv, oricine ar trebui să poată răspunde în forul interior unor astfel de întrebări. Cum spuneam, legea vă dă în mod formal dreptul să solicitaţi revocarea procurorilor de rang înalt. Dar este corectă, morală, justă o asemenea măsură în cazul de faţă? Privind în mod obiectiv întregul context, chiar nu vă daţi seama că aţi făcut o alegere greşită? V-aţi pierdut total coordonatele binelui şi echităţii? Domnule ministru, dumneavoastră chiar credeţi că imaginea României în lume a fost afectată de interviurile şi declaraţiile procurorului-şef DNA, ale procurorului general? Nu cumva imaginea ţării a avut de suferit din pricina armatei de infractori care s-a mobilizat în ultima perioadă pentru a îngenunchea justiţia, care nu mai are o altă preocupare decât să scape de dosarele penale, slăbind justiţia şi modificând legislaţia penală? Ce aţi făcut dumneavoastră, domnule ministru, de când aţi fost învestit în această funcţie, cu ce mari realizări vă puteţi lăuda? Să o luăm pe rând. Punctul 1. Aţi promovat politizarea justiţiei. Este de notorietate faptul că dumneavoastră aţi fost promotorul unor idei nocive de modificare a legilor justiţiei, cum ar fi controlul absolut, concentrat în mâna ministrului justiţiei, pe numirile procurorilor de rang înalt, înfiinţarea unei direcţii speciale de anchetare a magistraţilor, trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea ministrului justiţiei etc. Apoi ne-aţi adus aceste propuneri în Parlament, într-o mapă, nu sub forma unui proiect de lege asumat de Guvern, ci sub forma unor fiţuici pe care i le-aţi predat domnului Florin Iordache drept sursă de inspiraţie, după care v-aţi făcut nevăzut. Nu aţi mai trecut prin Parlament să vă exprimaţi opinia cu privire la aceste legi atât de importante, v-aţi spălat pe mâini, lăsând această sarcină domnului Iordache, doamnei secretar de stat Mariana Moţ. Cum vom vedea în continuare, nu a fost vorba despre respectul pentru autoritatea legiuitoare. De ce aţi avea un astfel de respect când mulţi parlamentari v-au fost, probabil, studenţi sau şi-au susţinut doctoratele la dumneavoastră? A fost, probabil, vorba despre delăsare şi conivenţă. Domnule ministru, Spuneţi clar, fără a vorbi în pilde, consideraţi că au rezultat nişte legi bune? Comisia Europeană ne-a recomandat în raportul său din 15 noiembrie 2017 să luăm în considerare punctul de vedere al sistemului judiciar, dar şi avizul Comisiei de la Veneţia. Ce aţi făcut dumneavoastră personal? V-aţi desistat din procedura de iniţiere a unui proiect de lege din partea Guvernului, deşi aţi afirmat că aţi făcut demersuri concrete pentru obţinerea unui aviz din partea Comisiei de la Veneţia, aţi abandonat proiectul în Parlament, deşi nimic nu vă oprea să promovaţi un proiect al Guvernului, evitând astfel, cu disperare, obţinerea acestui aviz, pentru că intuiaţi răspunsul negativ al acesteia. V-aţi pregătit terenul pentru a spune ulterior că Parlamentul poartă întreaga responsabilitate pentru forma în care au fost adoptate aceste legi, că dumneavoastră aţi vrut să sesizaţi Comisia de la Veneţia, dar nu a mai vrut Parlamentul. Dacă voiaţi să vă implicaţi şi nu eraţi complice la mutilarea acestor legi, aţi fi continuat procedura de iniţiere a proiectului din partea Guvernului şi aţi fi obţinut, în prealabil, avizul Comisiei de la Veneţia, după care aţi fi venit cu argumente în Parlament pentru a susţine proiectul Guvernului sau propuneri de amendamente la proiectul parlamentarilor PSD. Comisia de la Veneţia, al cărei membru, în mod ironic, sunteţi, şi-a exprimat, în cele din urmă, opinia cu privire la modificarea legilor justiţiei. Răspunsul Comisiei a venit implacabil pe 13 iulie 2018, a fost confirmat pe 19 octombrie 2018 şi a spulberat pur şi simplu ideile "geniale" cu care Dragnea şi Tăriceanu, cu complicitatea dumneavoastră, pretindeau că reformează sistemul judiciar. Ce le-aţi spus, domnule ministru, colegilor din Comisia de la Veneţia? Că sunt nişte legi bune, că opoziţia şi marea parte a magistraţilor români sunt de rea-credinţă şi îi dezinformează, ori că nu înţeleg binefacerile acestor legi, că doar nu ne veţi spune acum că aţi criticat aceste legi? Nu aţi fost deloc jenat în faţa celorlalţi membri ai Comisiei de la Veneţia în postura de apărător al unor legi care slăbesc justiţia şi statul de drept din România? Ce spune Comisia de la Veneţia, iar dumneavoastră vă faceţi că nu înţelegeţi? În primul rând ne spune că analiza şi recomandările sale nu vizează toate problemele pe care le generează aceste legi, ci doar problemele cruciale. Aşadar, toate recomandările vizează chestiuni esenţiale pentru justiţia din România, care nu pot fi ignorate şi considerate lipsite de importanţă. Din păcate, pentru că puterea actuală nu a ţinut cont de solicitările magistraţilor şi ale opoziţiei, de adoptare a legilor după primirea avizului din partea Comisiei de la Veneţia, se impunea, domnule ministru, punerea în acord a acestor legi cu recomandările Comisiei, într-o procedură de urgenţă. Procedura de urgenţă nu înseamnă însă procedură lipsită de orice urmă de transparenţă. Semnalul de alarmă a fost tras de Comisie, la jumătatea lunii iulie. Aţi avut la dispoziţie trei luni în care puteaţi să propuneţi şi să faceţi public, în timp util, proiectul ordonanţei de urgenţă. El nu a fost făcut public niciodată în mod oficial, şi, mai grav, la întrebările jurnaliştilor legate de această ordonanţă de urgenţă, dumneavoastră aţi răspuns de fiecare dată evaziv. Chipurile, nu aţi vrut să îi puneţi pe membrii CSM în situaţia de a afla de proiect din presă, ardeaţi de grija Domniilor Lor, însă asta nu v-a împiedicat să le cereţi, în bătaie de joc, evident, avizul vineri după-amiaza, pentru luni dimineaţa. Domnule ministru, v-aţi întâlnit în seara dinainte de adoptarea O.U.G. nr. 92/2018 cu Liviu Dragnea? Aţi fost la sediul PSD, aşa cum au afirmat deputaţi ai PSD? Cum explicaţi diferenţele dintre forma iniţială a proiectului de ordonanţă de urgenţă, apărută în presă, pe surse, şi varianta adoptată în Guvern? De ce au apărut peste noapte în proiect reglementări referitoare la condiţiile de vechime pentru procurorii din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din DNA şi DIICOT? V-aţi folosit, domnule ministru, de necesitatea blocării de urgenţă a intrării în vigoare a reglementărilor referitoare la pensionarea anticipată a magistraţilor cu o vechime de 20 de ani pentru a insera câteva articole care să-i facă pe plac lui Liviu Dragnea şi celorlalţi politicieni cu probleme penale! Aţi urmărit să blocaţi activitatea acestor parchete, afectând grav anchete, cum ar fi cea referitoare la violenţele jandarmilor din 10 august! Unde aţi justificat, domnule ministru, necesitatea şi, mai ales, urgenţa acestor reglementări? Nicăieri - nici în preambul, nici în nota de fundamentare şi nici în expunerea de motive a proiectului de lege pentru aprobarea acestei ordonanţe de urgenţă! Aţi încălcat, domnule ministru, în mod flagrant legea şi Constituţia României, doar pentru a face pe plac infractorilor! Cum explicaţi în Parlament această conduită? Unde sunt, domnule ministru, avizul CSM şi avizul prealabil al Departamentului pentru Relaţia cu Guvernul, pentru această ordonanţă de urgenţă? După dumneavoastră, legea este obligatorie numai pentru oamenii de rând, nu şi pentru ministrul justiţiei? Cum vă permiteţi să desconsideraţi într-un asemenea mod Consiliul Superior al Magistraturii şi să-i solicitaţi avizul vineri, spre sfârşitul programului, pentru o ordonanţă adoptată luni dimineaţa? Şi membrii CSM v-au fost studenţi? Aşa înţelegeţi dumneavoastră să respectaţi principiul colaborării loiale între instituţiile statului? Aşa, ignorând sistematic punctele de vedere ale CSM? Sperăm că nu veţi justifica gestul dumneavoastră arătând cu degetul spre alţi miniştri şi spunând că şi aceştia au procedat la fel în trecut! Referitor la condiţiile de vechime cerute pentru procurorii care activează în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DNA şi DIICOT, acestea tocmai ce fuseseră reglementate de Parlament. Nesocotind actul normativ adoptat de Parlament, încălcând separaţia puterilor în stat, dumneavoastră aţi propus, fără nicio motivare, majorarea acestor limite, contrazicându-vă până şi propria propunere legislativă, care era asemănătoare cu forma adoptată de Parlament. Ce aţi primit, domnule ministru, ce vi s-a oferit, cum v-au convins Liviu Dragnea, Călin Popescu-Tăriceanu să inseraţi această normă de paralizare a Ministerului Public în ordonanţa de urgenţă, sub pretextul aplicării unor recomandări ale Comisiei de la Veneţia? După publicarea cu întârziere a Ordonanţei nr. 92/2018 în Monitorul Oficial şi după ce magistraţii vizaţi au reacţionat, vi s-au cerut explicaţii, de către jurnalişti, însă de fiecare dată v-aţi eschivat şi aţi ocolit răspunsul. După aproape 5 zile, duminică dimineaţa, v-aţi trezit dintr-o dată să oferiţi explicaţii, unde altundeva decât pe Facebook. Acolo unde nu vă deranjează nimeni cu întrebări sau comentarii, pentru că le cenzuraţi şi nu permiteţi decât două-trei comentarii favorabile. Referitor la retroactivitatea propunerilor dumneavoastră, în ciuda asigurărilor pe care le daţi pe Facebook că nu poate fi vorba despre aşa ceva, în ciuda recomandării de interpretare date de Secţia pentru procurori a CSM, constatăm doar că textul pe care l-aţi redactat asta indică - posibilitatea aplicării retroactive a acestor condiţii nou introduse prin ordonanţă. Nu o spunem noi, o spun procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DNA, DIICOT, care au remarcat aceste aspecte; o spune avizul Consiliului Legislativ dat pentru proiectul de lege prin care urmează să fie aprobată ordonanţa. O spune textul pe care l-aţi scris în mod insidios sau, în cel mai fericit caz, dând dovadă de gravă neglijenţă. Revenind la Recomandările Comisiei de la Veneţia, aceasta ne spune să regândim procedura de numire a procurorilor de rang înalt, astfel încât să fie asigurate condiţiile pentru un proces de numire/revocare neutru şi obiectiv, astfel încât influenţa ministrului justiţiei să fie echilibrată prin atribuţiile Preşedintelui şi ale Consiliului Superior al Magistraturii. Ce aţi făcut dumneavoastră? Nimic. Veţi spune că acest punct implică şi revizuirea Constituţiei. Aşa este, dar o discuţie pe tema aceasta trebuie demarată şi refuzaţi să discutaţi acest subiect. Pe de altă parte, Comisia de la Veneţia ne indică şi o altă modificare care ar trebui făcută, de această dată, în Legea nr. 303/2004, nu în Constituţie, anume ca avizul CSM pentru revocarea şi numirea în funcţiile de conducere a procurorilor de rang înalt să devină obligatoriu, nu consultativ. CCR i-a conferit acest caracter de aviz consultativ pe cale de interpretare, pentru că legea nu prevedea în sens contrar. O asemenea prevedere nu neagă rolul principal pe care îl are ministrul justiţiei în cadrul acestei proceduri, deoarece face propunerile şi respectă în acelaşi timp şi rolul CSM de garant al independenţei justiţiei. Cum înţelegeţi dumneavoastră să aplicaţi această recomandare? Doar prin transmiterea live a interviurilor pe care le efectuaţi în procedura de selecţie. Lăudabil, am cerut-o şi noi de atâtea ori, doar că nu era necesară adoptarea ei prin ordonanţă de urgenţă şi nu la asta s-a referit Comisia! Comisia de la Veneţia ne recomandă să eliminăm limitările propuse cu privire la libertatea de exprimare a magistraţilor. Este pentru dumneavoastră o prioritate eliminarea cenzurii aplicate magistraţilor? Nicidecum. Nu aveţi nicio propunere şi niciun comentariu cu privire la acest subiect. În privinţa răspunderii materiale a magistraţilor, Comisia de la Veneţia ne recomandă ca dreptul de regres împotriva magistraţilor să poată fi exercitat numai după ce răspunderea magistratului a fost constatată printr-o procedură disciplinară, cu eliminarea posibilităţii de apreciere a Ministerului Finanţelor Publice. Deşi în proiectul de ordonanţă aţi încercat să abordaţi această problemă, este adevărat, în mod defectuos, în forma adoptată de Guvern nu aţi mai făcut nicio referire la această problemă. Comisia de la Veneţia ne-a recomandat regândirea propunerii de înfiinţare a unei structuri speciale de parchet pentru anchetarea magistraţilor, propunând recurgerea la specializarea procurorilor pentru anchetarea unor zone sau infracţiuni foarte speciale, iar în cazul infracţiunilor care nu presupun o specializare deosebită, în anchetă magistraţii să fie anchetaţi la fel cum este anchetat orice cetăţean al României. Aţi regândit aceste reglementări? Nicidecum! Dimpotrivă, aţi emis o altă ordonanţă de urgenţă, Ordonanţa de urgenţă nr. 90/2018, care să operaţionalizeze noua secţie specială pentru anchetarea magistraţilor ca pe un instrument de presiune asupra magistraţilor. Prin această ordonanţă aţi derogat chiar de la regulile de selecţie adoptate prin lege, pentru a impune provizoriu primii procurori în secţia specială. Aţi cerut de la DNA toate dosarele, inclusiv cele soluţionate, deşi prin lege trebuiau transmise doar cele în curs de soluţionare. Comisia de evaluare a fost acceptată a lucra în formulă incompletă, prin derogare de la lege. Procurorului General i s-a impus un termen de 5 zile pentru a asigura întregul cadru material pentru funcţionarea acestei secţii. Procurorii desemnaţi provizoriu sunt numiţi de preşedintele CSM, nu de plenul CSM. Aşadar, pentru dumneavoastră, urgenţa a constituit-o încălcarea recomandării Comisiei de la Veneţia şi a recomandării GRECO! Comisia de la Veneţia a recomandat reintroducerea principiului independenţei procurorilor printre principiile care le guvernează activitatea - paragrafele 62 şi 67 din Raportul preliminar. El se regăseşte acum în legislaţie doar circumstanţiat. Pe viitor trebuie reintrodus fără condiţionări şi nuanţări. Comisia de la Veneţia ne-a recomandat clarificarea motivelor de revocare a judecătorilor şi procurorilor de rang înalt, dar şi a magistraţilor din subordine, astfel încât să nu se dea naştere la abuzuri. Este vorba inclusiv despre articolul în baza căruia a fost revocat procurorul-şef DNA - paragrafele 77 şi 78 din Raport. Ce aţi făcut dumneavoastră? Aţi rezolvat doar 10% din problemă, respectiv v-aţi referit doar la procurori, nu şi la judecători; v-aţi referit doar la procurorii din DNA şi DIICOT, nu şi la procurorii care conduc aceste structuri; v-aţi referit doar la un caz de revocare referitor la aplicarea unei sancţiuni disciplinare, nu şi la cazul referitor la exercitarea necorespunzătoare a funcţiilor specifice, apreciat de Comisia de la Veneţia ca fiind formulat în temeni prea generali. Legat de această ordonanţă - unde v-a recomandat Comisia de la Veneţia să încălcaţi Decizia nr. 45/2018 a Curţii Constituţionale? Pentru Tudorel Toader nu sunt obligatorii deciziile Curţii Constituţionale? De ce? Pentru că poate iniţia o ordonanţă de urgenţă prin care să amâne respectarea unei decizii a Curţii Constituţionale? Domnule ministru, pe cine vreţi să detaşaţi sau să menţineţi la Consiliul Uniunii Europene, cu nerespectarea Constituţiei României? Ce raţiuni mai înalte decât respectarea Constituţiei puteţi găsi drept justificare pentru gestul dumneavoastră? Asupra legilor justiţiei pe care le-aţi iniţiat s-a exprimat şi GRECO. În raportul său întocmit în 11.04.2018, într-o procedură extraordinară, ad-hoc, GRECO a făcut o analiză detaliată a contextului adoptării acestor acte normative, a procedurilor urmate; a considerat oportună solicitarea opiniei Comisiei de la Veneţia; a surprins neconcordanţa dintre transparenţa invocată de dumneavoastră, domnule ministru, şi faptul că varianta pe care aţi prezentat-o pe 23.08.2017 nu avea mare legătură cu varianta din 2015; a surprins modalitatea atipică în care aţi procedat, neasumându-vă aceste proiecte de lege, dar aducându-le în Parlament şi devenind astfel iniţiator de facto al acestora. Întâi de toate, vă rugăm să ne spuneţi, domnule ministru, mai susţineţi că rapoartele GRECO şi recomandările acestui organism de monitorizare sunt facultative? Sau v-aţi mai documentat, înainte de a mai susţine din nou enormităţi în Parlamentul României? Sigur că v-aţi documentat, sigur că ştiţi că regulile de procedură ale GRECO spun negru pe alb că statele membre ale GRECO trebuie să se conformeze recomandărilor din raportul de evaluare şi să le implementeze în integralitate! Dar, ca de obicei, o întoarceţi cum vă convine, spunând că GRECO nu poate face legea în România. Dar cine a spus altceva? Direcţiile, principiile, măsurile indicate în rapoartele GRECO sunt obligatorii, GRECO nu oferă membrilor texte care să fie transpuse ad litteram în legislaţie. În calitate de ministru al justiţiei, în loc să priviţi cu seriozitate aceste rapoarte ale organismelor internaţionale şi să ţineţi cont de ele, le-aţi ignorat complet şi v-aţi permis, dând dovadă de lipsă de diplomaţie, de tact şi de obiectivitate, să puneţi la îndoială profesionalismul experţilor internaţionali care au întocmit aceste documente. Spuneaţi în urmă cu câteva luni: "Îmi exprim speranţa faptului că raportul GRECO este opera exclusivă a experţilor GRECO, un raport realizat pe baza unei corecte documentări, fără eventuale contribuţii venite din spaţiul naţional. Eu, personal, am stat de vorbă la Ministerul Justiţiei cu experţii GRECO, nu mi-au creat convingerea că profesional se ridică la nivelul conţinutului raportului". Punctul 2. Implicarea dumneavoastră în privinţa modificărilor legislaţiei penale a fost una nefastă. O asemenea împrejurare este cu atât mai gravă, cu cât ea vine din partea unui specialist al dreptului penal, a unui profesor de drept, a unui fost judecător la Curtea Constituţională, a unui fost procuror. Aţi girat toate propunerile făcute de puterea actuală, în sprijinul infractorilor şi în defavoarea victimelor infracţiunilor, aţi chiulit de la lucrările Comisiei speciale, trimiţând în locul dumneavoastră un secretar de stat cu rol decorativ; nu v-aţi luptat pentru a promova propunerile pe care le-aţi făcut, referitoare la confiscarea extinsă, şi nu v-aţi sfiit să daţi cu mâna dumneavoastră lovitura letală luptei împotriva corupţiei, propunând un text de modificare a infracţiunii de abuz în serviciu care reprezintă o dezincriminare mascată a acestei infracţiuni pentru cele mai multe situaţii întâlnite în practică. Sigur, nici în acest caz nu sunteţi promotorul direct al acestor modificări, dar prin pasivitatea dumneavoastră şi prin propunerea făcută cu privire la abuzul în serviciu aţi fost ministrul perfect pentru ca puterea actuală să-şi promoveze ororile legislative în sfera dreptului penal. Normal că nu vă pasă, doar sunteţi profesor de drept penal. Dacă legiuitorul adoptă mâine Legea talionului, o predaţi la facultate impasibil, respectându-vă competenţele. Nici măcar un articol critic în Revista de drept penal sau în altă lucrare de specialitate nu vă e permis... Sau poate că nu asta este problema, poate că mai degrabă toate aceste modificări, multe dintre ele declarate deja ca fiind neconstituţionale, multe criticate deja de Comisia de la Veneţia, sunt pe gustul dumneavoastră. Sub pretextul aplicării unei decizii a Curţii Constituţionale, aţi căutat timp de aproximativ 9 luni de zile "pragul rezonabil" peste care abuzul funcţionarului public să constituie infracţiune şi, în cele din urmă, aţi anunţat că l-aţi găsit, fiind echivalentul unui salariu mediu brut lunar. Noi am sugerat acest prag după o săptămână de cercetare, dumneavoastră v-au trebuit 9 luni! Nu v-aţi limitat însă la a introduce un prag valoric, ci aţi mai introdus o condiţie suplimentară, aceea ca fapta să fie săvârşită în scopul dobândirii unui folos patrimonial pentru sine, soţ, rudă sau afin până la gradul al II-lea inclusiv, dezincriminând astfel cele mai multe abuzuri săvârşite de funcţionarii publici. După gândirea dumneavoastră, un director de spital public care achiziţionează materiale medicale ştiind că sunt supraevaluate de 10 ori, în schimbul unei mite plătite partidului sau naşului său, şef de filială de partid, nu e infracţiune, pentru că, nu-i aşa, folosul material nu este pentru sine, soţ sau o rudă apropiată. Vedeţi, domnule ministru, de ce nu avem spitale dotate decent? De ce corupţia ucide? Dar dumneavoastră ştiţi lucrurile acestea şi, în calitate de ministru al justiţiei, profesor de drept penal, fost judecător al Curţii Constituţionale, le acceptaţi ca normale... Domnule ministru, Comisia de la Veneţia a adus critici dure textului propus de dumneavoastră pentru abuzul în serviciu. O astfel de împrejurare ar trebui să atragă demisia dumneavoastră din funcţia de ministru, din aceea de profesor de drept, dar şi retragerea din calitatea de membru al Comisiei de la Veneţia! Punctul 3. După ce aţi făcut infractorilor acest cadou, fiind întrebat într-un interviu de ce va fi abuz în serviciu doar dacă beneficiul este pentru funcţionar, soţul acestuia sau o rudă apropiată, nu aţi ezitat să minţiţi public, spunând că nu aceasta a fost propunerea dumneavoastră şi că ar trebui să fie întrebaţi membrii Comisiei speciale. Nu este aceasta o dovadă de manipulare, de neseriozitate, de iresponsabilitate din partea dumneavoastră? Vă rugăm să verificaţi încă o dată textul pe care l-aţi trimis Comisiei speciale şi să îl citim împreună, cu voce tare. Propunerea vine de la dumneavoastră, modificarea din comisie nu este esenţială şi nu vizează aspectul asupra căruia aţi fost întrebat. Punctul 4. Şi dacă tot v-aţi pregătit să faceţi acest cadou corupţilor, de ce nu ne-aţi pus la dispoziţie în Parlament acest text, măcar cu câteva zile înainte de a se vota în Comisia specială, ci ne-aţi trimis textul exact în dimineaţa în care era programată şedinţa pentru vot în comisie, astfel încât să primim propunerea dumneavoastră după începerea şedinţei? Membri ai opoziţiei, am fost la dumneavoastră la minister, pentru a scurta timpul de transmitere a textului, vineri, dar nu a fost chip ca măcar un secretar de stat să ne primească pentru a avea o comunicare directă cu noi. Dumneavoastră aveaţi alte probleme, într-adevăr, dar secretarii de stat din subordinea dumneavoastră de ce se ascund după perdele şi se baricadează în birouri? Aceasta este colaborarea loială între instituţii, despre care atât de mult vă plăcea să vorbiţi, reproşându-le altora această lipsă de obiectivitate şi de loialitate? Aţi reuşit să demonstraţi prin acest comportament lipsă de respect pentru justiţie, pentru statul de drept, pentru cetăţenii pe care îi reprezentăm, pentru instituţia Parlamentului, în faţa căreia trebuie să daţi socoteală. Punctul 5. Dar faimosul Program de guvernare al PSD pe care ar trebui să-l puneţi în aplicare vă mai amintiţi? Unde este "modernizarea legislaţiei privind sistemul judiciar"? E cumva pachetul de legi ale justiţiei, pornit de la dumneavoastră şi criticat de majoritatea magistraţilor, de Comisia de la Veneţia, de GRECO? Dar faimosul Institut Român de Criminologie, instituţie independentă care ar fi trebuit să contribuie la elaborarea principalelor elemente de politică penală ale statului român, unde este? Deocamdată este sublim, dar lipseşte cu desăvârşire; este independent, dar în subordinea dumneavoastră directă. De ce l-aţi mai reînfiinţat, domnule ministru, dacă nu este un organism independent, ci unul sub papucul dumneavoastră politic? Vreţi să-l folosiţi ca paravan pentru alte dezincriminări şi legi favorabile infractorilor? Nu este nevoie. Vă explică domnii Dragnea şi Tăriceanu de ce. Punctul 6. Prin afirmaţiile dumneavoastră, domnule ministru, aţi afectat grav imaginea justiţiei din România spunând: "... poate nu ar fi lipsit de interes să ştim şi faptul că X a fost ţinut în anchetă 3 ani de zile, eventual trimis în judecată, eventual arestat, de către procurorul Y". Aşadar, în opinia dumneavoastră, procurorii trebuie luaţi la verificat şi trebuie întocmite nişte liste negre cu procurorii incomozi politicienilor. De-asta voiaţi să vă treceţi în subordine directă Inspecţia Judiciară? Tot dumneavoastră mai spuneaţi: "Ministerul Public s-a îndepărtat treptat de la rolul constituţional pe care-l are (...) s-a îndepărtat progresiv de la rolul de garantare a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti". Spunând "Ministerul Public", şi nu "unii dintre procurori", sugeraţi aici că toţi procurorii săvârşesc abuzuri şi că aceştia s-au îndepărtat cu toţii de la prerogativele lor constituţionale şi legale. Domnule ministru, cum puteţi face afirmaţii atât de nocive şi lipsite de echilibru, şi iresponsabile? Vă permite să faceţi astfel de afirmaţii funcţia actuală, aura de profesor sau calitatea de fost procuror în perioada ceauşistă, când procurorii chiar aveau de la lege prerogative care contraveneau CEDO? Punctul 7. Măsurile dumneavoastră, domnule ministru, sunt atât de nedrepte, de incorecte, de nocive pentru justiţia română, încât aţi reuşit performanţa negativă de a scoate magistraţii în stradă, de a-i obliga să ia atitudine pentru apărarea statului de drept, prin semnarea unor mesaje în care menţionează pericolul în care este pus statul de drept. Ocupat fiind cu ocrotirea drepturilor infractorilor, mai ales a politicienilor, nu aveţi timp să vă plecaţi urechea şi la nevoile reale ale magistraţilor. Nu le asiguraţi condiţii decente de muncă. Sunt sufocaţi de dosare, la propriu şi la figurat, lucrează în birouri mici, înghesuiţi, în condiţii total improprii. Dacă vor să vă întâlnească îi evitaţi, dacă îşi exprimă nemulţumirea public îi certaţi, ca şi cum ar fi subordonaţii sau angajaţii dumneavoastră, spunând că nu e treaba lor să îşi dea cu părerea. După dumneavoastră, magistraţii ar trebui să stea cuminţi, să asiste pasiv la distrugerea justiţiei şi a statului de drept, să nu îi deranjeze câtuşi de puţin pe cei care vor să siluiască justiţia şi să fie mulţumiţi doar pentru că primesc o leafă. Punctul 8. Prin cererea de revocare a procurorului-şef DNA, prin declanşarea la comandă a procedurii de evaluare, cu intenţia neechivocă a revocării acestuia, aţi ales să fiţi de partea infractorilor, împotriva justiţiei, ceea ce este inacceptabil pentru un ministru al justiţiei! Ne-aţi demonstrat tuturor că toate diplomele, toţi anii de studiu, toate demnităţile deţinute, întreaga experienţă acumulată în timp îşi pierd orice valoare atâta timp cât lipseşte substanţa, buna-credinţă, busola care te ajută să distingi binele de rău. Aţi reuşit performanţa negativă de a spulbera mitul profesionistului. Iată că nu este suficient să ai o bună pregătire profesională şi să nu ai probleme de natură penală, dacă îţi pui întreaga pricepere în slujba răului, dacă îţi pierzi coordonatele morale şi dacă eşti copleşit de autoadmiraţie şi autosuficienţă. Sigur că nu aţi putut convinge în niciun moment că sunteţi independent de cei care v-au propus în funcţia de ministru. Ne insultaţi atunci când susţineţi o asemenea enormitate. Dar aţi fi putut atenua din avântul acesta al infractorilor şi oamenii ar fi simţit asta şi ar fi apreciat. Un raport conţine şi elemente pozitive şi elemente negative. Dumneavoastră aţi întocmit un rechizitoriu de tip sovietic, fără respectarea dreptului la apărare, în care nu aţi oferit nici măcar un element pozitiv din activitatea procurorului-şef al DNA, pe care să îl aşezaţi pe talerul folosit în luarea deciziei finale. În argumentul dumneavoastră bazat pe autoritatea profesională aţi dorit să subliniaţi că v-aţi definitivat coordonatele profesionale ca procuror în perioada comunistă. Se vede! E bine că vă asumaţi asta, păcat este că nu e neapărat un aspect cu care să te poţi lăuda! Procurorul în acea perioadă avea cu totul alte puteri şi, cu siguranţă, alte deprinderi. Unii procurori din acea perioadă au evoluat după schimbarea regimului politic, alţii au rămas, după cum se vede, blocaţi în acele coordonate. Ce v-a declanşat acea precipitare? Strigătul isteric "Tudorele, fă ceva!" pe care l-aţi auzit tocmai din Japonia? Emisiunile TV în care inculpaţii se lamentează, îşi pun poalele-n cap şi prezintă frânturi de adevăr amestecate cu minciuni pentru a crea impresia că justiţia din România este odioasă? Domnule ministru, pretextele pe care le-aţi utilizat pentru a solicita revocarea din funcţie a procurorului-şef al DNA au fost analizate punct cu punct şi spulberate de Consiliul Superior al Magistraturii - Secţia pentru procurori. Aveţi vreun respect pentru această instituţie care reprezintă garantul independenţei justiţiei? Evident că nu, de vreme ce aţi ales să ignoraţi cu desăvârşire avizul acestui organism şi să continuaţi procedura de revocare. În final, aţi reuşit să vă duceţi planul la îndeplinire. Poate că cea mai gravă şi mai aberantă acuzaţie pe care aţi adus-o procurorului-şef al DNA a fost aceea prin care aţi susţinut, nici mai mult, nici mai puţin, decât că opiniile exprimate de procurorul-şef al DNA cu privire la legile justiţiei şi la unele propuneri de modificare a legislaţiei penale au fost de natură să afecteze iremediabil imaginea României. Aţi afirmat că aceste opinii au fost de natură să creeze o imagine deformată, falsă, asupra realităţii de fapt şi de drept, că ele reprezintă o discreditare virulentă a autorităţilor române şi a României, creând imaginea falsă a unui stat profund corupt. În final, aţi sugerat că procurorul-şef al DNA ar fi afectat chiar interesul naţional al României. Aşadar, nu hoarda de infractori care conduce în acest moment România şi care vrea să-şi rezolve problemele penale prin modificarea legislaţiei strică imaginea României în lume şi produce îngrijorare în exterior, ci procurorii care luptă de ani de zile împotriva corupţiei. Dumneavoastră susţineţi că nu avem o problemă specială în zona corupţiei, că este o exagerare şi că singurele opinii care pot fi exprimate sunt cele ale dumneavoastră şi ale domnilor Dragnea şi Tăriceanu, opiniile contrare nu pot fi exprimate în spaţiul public fără a fi acuzat de lezarea interesului naţional. Domnule ministru, dumneavoastră trăiţi în universul paralel inventat de Dragnea sau în lumea reală? Cum mai puteţi conduce Ministerul Justiţiei dacă v-aţi pierdut reperele care să vă ajute să vedeţi ceea ce este drept şi ceea ce este nedrept? Ce mai înseamnă pentru dumneavoastră lupta împotriva corupţiei? Modificarea din pix a legislaţiei penale, astfel încât, peste noapte, să nu mai avem infractori, pentru că au fost dezincriminate o mulţime de infracţiuni? Batista pe ţambal, cenzura opiniilor cu care nu sunteţi de acord? Să sugeraţi că este nevoie de un control mai puternic din partea ministrului justiţiei asupra parchetelor, ca mijloc de asigurare a responsabilităţii procurorului în faţa publicului, dezvăluie exact intenţiile dumneavoastră de politizare a parchetelor. De asemenea, aluzia că parchetele noastre, DNA, în special, ar avea puteri absolute, asemănătoare cu parchetele din sistemul sovietic şi că cererile procurorilor sunt admise aproape automat de judecători, este falsă. De altfel, la un punct ulterior, reclamaţi tocmai numărul mare de achitări. Cum se împacă admiterea automată a tuturor cererilor procurorilor DNA de către judecători cu "numeroasele soluţii de achitare din ultima perioadă", pe care le invocaţi? Majoritatea procurorilor din DNA au spus astfel, referindu-se la propunerea dumneavoastră de revocare a procurorului-şef al DNA: să ne imaginăm cu toţii că acest demers al ministrului justiţiei şi-ar atinge obiectivul şi, de săptămâna viitoare sau peste două săptămâni, Laura Codruţa Kövesi ar fi revocată. Cum am mai putea continua să facem ceea ce facem, cum am mai putea să prindem persoane implicate în acte de corupţie când am şti că, pornind pe logica ministrului justiţiei, oricând am putea fi acuzaţi în mod nedrept, incorect, pentru anchetele desfăşurate, pentru delicte de opinie sau pentru simplul motiv că imaginea României în spaţiul internaţional este afectată de fenomenul corupţiei. Nu putem accepta aşa ceva şi dacă la acest moment alegem să tăcem înseamnă că toată munca noastră a fost în zadar, înseamnă că nu există şansă spre normalitate, iar corupţia va deveni principalul motor al societăţii româneşti. Nu este vorba despre o persoană, domnule ministru! Este vorba de nişte principii. Dacă aţi procedat aşa cu procurorul-şef al DNA, dacă procedaţi la fel cu procurorul general înseamnă că statul român le transmite tuturor procurorilor următorul mesaj: staţi în banca voastră, nu vă mai legaţi de politicieni, mai ales de cei care deţin funcţii importante în statul român, pentru că asta echivalează cu un atac la instituţiile statului! Nu vă mai exprimaţi opiniile referitoare la chestiuni care ţin de legislaţie, chiar dacă au legătură cu activitatea voastră, nu mai cercetaţi atâtea fapte de corupţie, pentru că nu dă bine în plan extern. Dacă vă încăpăţânaţi să continuaţi aşa, cercetând marea corupţie, înseamnă că vreţi să denigraţi România, că aduceţi atingere interesului naţional, că sunteţi duşmani ai poporului şi puteţi fi acuzaţi de trădare! Punctul 9. Faptul că nominalizarea procurorului-şef al DIICOT a stârnit o puternică reacţie negativă din partea procurorilor acestei instituţii nu v-a pus pe gânduri în niciun moment? Punctul 10. În contextul în care v-aţi propus de la bun început înlăturarea din funcţie a tuturor şefilor de parchete incomozi, care nu ascultă de ordinele venite de la partid, vă trebuia un pretext şi pentru înlăturarea din funcţie a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Aţi anunţat public că pentru fiecare dintre noi vine o vreme a evaluării, sugerând că a venit şi vremea procurorului general. Apoi, la ordinul Dragnea-Vâlcov-Tăriceanu, în urma resuscitării artificiale a temei protocoalelor încheiate între SRI şi Parchetul General, considerate de dumneavoastră "nefireşti", fără a fi anulate de nicio instanţă judecătorească, efectuate de condamnatul penal în primă instanţă pentru fapte de corupţie Darius Vâlcov, aţi reacţionat prompt, ca un subordonat disciplinat şi ne-aţi anunţat, tot pe Facebook, într-o sâmbătă dimineaţa: declanşez procedura legală pentru evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie! V-aţi afişat cu acest prilej ipocrizia în plină splendoare - mai întâi aţi anunţat la modul vag, imprecis, că vine o vreme a evaluării fiecăruia, deci urmează a fi evaluat şi procurorul general, la un moment dat, apoi ne-aţi anunţat pe un ton imperativ, iritat, că declanşaţi procedura evaluării procurorului general, ca urmare a semnalului pe care l-aţi primit de la condamnatul penal Liviu Dragnea; după care veniţi şi precizaţi apoi că nu vreţi să vă antepronunţaţi cu privire la rezultatul evaluării, deşi tocmai o făcuserăţi. Cu ce v-a deranjat procurorul general? Pesemne cu faptul că a avut curajul, demnitatea de a aduce precizări şi argumente pertinente cu privire la legile justiţiei pe care le-aţi azvârlit pe masa Parlamentului, legi criticate dur şi de Comisia de la Veneţia şi de magistraţi. Domnule ministru, obligaţia de rezervă a magistraţilor are un cu totul alt înţeles decât acela pe care vreţi dumneavoastră să-l daţi! Într-adevăr, magistraţii nu trebuie să îşi exprime public părerea cu privire la procesele aflate în curs, nu îşi pot exprima, în exercitarea atribuţiilor, convingerile politice, dar îşi pot exprima opiniile cu privire la proiecte de acte normative care au legătură cu activitatea pe care o desfăşoară. Cine altcineva e mai îndreptăţit să îşi exprime opinia cu privire la o propunere legislativă decât cei care sunt chemaţi să o aplice şi care cunosc cel mai bine domeniul? Cine să îşi dea cu părerea despre actul medical dacă nu medicii, cine să îşi exprime opinia despre justiţie dacă nu magistraţii, juriştii şi cei care aplică aceste legi zi de zi? În privinţa protocoalelor încheiate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi SRI, acestea nu ar fi trebuit să fie secrete, pentru transparenţă şi pentru evitarea scenariilor conspiraţioniste, însă au fost desecretizate. Nu era nevoie de unele dintre ele, pentru că exista un cadru legal suficient, ca atare, au fost denunţate, dar dumneavoastră folosiţi această temă ca pe un pretext pentru a obţine revocarea procurorilor incomozi, pentru a arunca o îndoială puternică asupra activităţii tuturor procurorilor care luptă împotriva corupţiei, pentru a vă justifica astfel propunerile legislative de subordonare şi intimidare a acestora. Domnule ministru, aţi minţit când aţi spus că nu ştiaţi despre protocoalele încheiate în 2016! Iar faptul că acest lucru a fost demonstrat fără putinţă de tăgadă de procurorul general al României, cu documente, v-a înfuriat peste măsură. Dincolo de nemulţumirea dumneavoastră că procurorul general al României a îndrăznit să vă contrazică, spunând adevărul despre legile justiţiei, despre modificările odioase ale legislaţiei penale asupra cărora v-aţi dat girul în folosul infractorilor, principalul motiv pentru care vreţi să îl revocaţi din funcţie pe procurorul general este pentru că nu intervine pentru a bloca dosarul represiunilor brutale ale autorităţilor, din 10.08.2018. În loc să îi lăsaţi pe procurori să îşi facă treaba şi să afle adevărul în privinţa acestor evenimente cărora le-au căzut victime mii de români, dumneavoastră vreţi să faceţi scut pentru apărarea colegei de Guvern, Carmen Dan, împotriva căreia s-au formulat numeroase plângeri penale. Nu veţi reuşi, domnule ministru, să împiedicaţi aflarea adevărului şi stabilirea adevăraţilor vinovaţi de agresiunile din 10 august, îndreptate împotriva românilor şi a democraţiei noastre, oricâte eforturi veţi face în acest sens! Nu poţi folosi o instituţie a statului menită să apere cetăţenii, pentru a-i bate, pentru a-i trata cu gaze lacrimogene, pentru a-i oprima, pentru a-i împiedica să protesteze, fără să răspunzi în faţa legii! Punctul 11. Referitor la Inspecţia Judiciară, instituţia care anchetează şi sancţionează disciplinar magistraţii, nu putem omite că aţi făcut în aşa fel încât, prin încălcarea legii, a Constituţiei, a prerogativelor CSM, să desemnaţi la conducerea acestei instituţii, printr-o ordonanţă cu dedicaţie, respectiv prin O.U.G. nr. 77/2018, pe o perioadă nedeterminată, persoanele agreate de dumneavoastră. Nu aţi aşteptat avizul CSM, deşi legea vă obliga să obţineţi acest aviz, aţi emis un act normativ prelungind nişte mandate care încetaseră de drept şi care nu mai puteau fi prelungite, le-aţi prelungit sine die , încălcând regula potrivit căreia nu poţi emite un act normativ cu efecte în favoarea anumitor persoane, aţi încălcat flagrant rolul constituţional al CSM, de garant al independenţei justiţiei, printr-o ingerinţă inacceptabilă a politicului în justiţie. Referitor la Inspecţia Judiciară şi la mult invocatele protocoale încheiate cu SRI, aţi efectuat, domnule ministru, vreun demers pentru a afla ce protocoale a încheiat Inspecţia Judiciară cu SRI? Aţi efectuat o evaluare a numărului de sancţiuni dispuse de Inspecţia Judiciară şi apoi desfiinţate de CSM sau de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie? Poate ne comunicaţi şi nouă, înainte de a vă da demisia, ce aţi aflat, nu de alta, dar este prea evidentă lipsa dumneavoastră de imparţialitate. Auziţi numai ce vreţi, vedeţi doar ce vă convine. Dar despre cele două protocoale clasificate încheiate între Ministerul Justiţiei şi SRI ne puteţi da detalii? Desigur că nu, de vreme ce ele sunt secrete. Criticaţi doar protocoalele încheiate de alţii, ale dumneavoastră sunt bune. Punctul 12. Dar despre folosirea funcţiei în interes personal ce părere aveţi, domnule ministru? Cât de normal vi se pare să formulaţi cereri în calitate de fost judecător constituţional, pe care tot dumneavoastră, în calitate de ministru, de această dată, să le aprobaţi? Este irelevant că a semnat în locul dumneavoastră un secretar de stat. Chiar ardeaţi de nerăbdare să deveniţi notar, încât nu aţi putut aştepta până la încheierea mandatului? Punctul 13. Pe cât de mult v-aţi implicat în favoarea infractorilor, sprijinind modificările Codului penal şi ale Codului de procedură penală, pe atât de puţin v-a interesat să vedeţi care sunt problemele esenţiale ale justiţiei. Nu aţi făcut nimic pentru a ajuta serviciul de probaţiune care ar trebui să se asigure că persoanele care au greşit şi au săvârşit infracţiuni sunt recuperate pentru societate. Punctul 14. Ce aţi făcut, domnule ministru, pentru a obţine extrădarea lui Radu Mazăre, a Elenei Udrea, a lui Puiu Popoviciu şi a altor condamnaţi sau cercetaţi penal, astfel încât aceştia să răspundă în faţa justiţiei române pentru faptele lor? Trimiteţi solicitări cu mare întârziere, incomplete, astfel cum a reieşit în cazul Udrea. Punctul 15. Refuzaţi dialogul cu magistraţii, nu vă pasă de problemele cu care se confruntă aceştia, de condiţiile precare în care lucrează, de presiunea la care sunt supuşi din cauza volumului de muncă. Au ajuns să se roage de dumneavoastră, prin scrisori deschise, să îi primiţi la discuţii. Aveţi rar discuţii cu conducătorii instanţelor şi parchetelor, staţi mai mult pe Facebook şi prin studiouri TV în loc să fiţi în contact direct cu magistraţii. Ce fel de ministru este acela care, prin acţiunile sale, îşi ostilizează majoritatea magistraţilor? Punctul 16. Cum aţi rezolvat, domnule ministru, problemele cu care se confruntă angajaţii din penitenciare? De ce trebuie să lucreze aceşti oameni fără a fi plătiţi? Despre milionul de ore suplimentare neplătite aţi auzit? Dar despre vasalizarea funcţiilor de conducere de la Administraţia Naţională a Penitenciarelor aţi auzit? Bineînţeles că aţi auzit, de vreme ce chiar dumneavoastră, cel mai aprig critic al delegărilor în funcţii de conducere la parchete, practicaţi aceleaşi metode şi delegaţi în funcţii de conducere la ANP, în loc să organizaţi concursuri pentru ocuparea acestor funcţii în mod corect, transparent, pe merit, nu pe slugărnicie. Chiar este nevoie de greve, de acţiuni de protest, pentru a înţelege că aceste probleme sunt reale şi că nu mai pot fi ignorate? Gardienii spun că i-aţi minţit, i-aţi ignorat şi i-aţi exclus de la dezbateri. Punctul 17. Cum este posibil ca un absolvent de drept, nu spunem un profesor universitar, să vină cu o asemenea enormitate juridică, propunând ordonanţă de urgenţă de modificare a cazurilor de revizuire, astfel încât să fie permisă redeschiderea dosarelor judecate definitiv, pronunţate în trecut? Domnule absolvent de drept, legea procesual penală poate retroactiva sau nu? Orice hotărâre este supusă căilor de atac existente la momentul pronunţării ei. A spus-o clar Curtea Constituţională în Decizia nr. 377/2017. A spus-o Curtea Constituţională de curând, declarând neconstituţională o prevedere asemănătoare cu cea pe care aţi propus-o dumneavoastră. A supune o hotărâre judecătorească unei căi de atac introduse în legislaţie ulterior pronunţării ei echivalează cu a da efect retroactiv normei care introduce acea cale de atac. Potrivit deciziei CCR nr. 78/2014, despre care ar trebui să aveţi cunoştinţă, pentru că aţi făcut parte din completul care a pronunţat această decizie, iar ulterior aţi citat-o într-o ediţie a Constituţiei adnotată de dumneavoastră împreună cu doamna secretar de stat Marieta Safta, neretroactivitatea legii procesual penale este recunoscută indubitabil. Dar de puterea de lucru judecat, de siguranţa raporturilor juridice, de Hotărârea CEDO Brumărescu contra României aţi auzit? Cu siguranţă. Şi, atunci, cum să vă vină această idee năstruşnică de a revizui şi a redeschide dosarele judecate definitiv? Domnii Dragnea şi Tăriceanu au în faţa dumneavoastră argumente mai puternice decât Constituţia României? Punctul 18. Aţi apostrofat la un moment dat public conducerea Ministerului Public pentru că a îndrăznit, la solicitarea unor ambasadori, să se întâlnească cu aceştia într-un cadru oficial. Le-aţi atras atenţia procurorilor că nu au reprezentativitate pe plan extern şi că nu au voie să participe la astfel de întâlniri. Cine vă dă dreptul, domnule ministru, de vă permiteţi să impuneţi astfel de restricţii unor magistraţi de rang înalt şi unor diplomaţi? O bună comunicare nu se face prin dialog, prin bune relaţii cu toate instituţiile interne şi externe? Transparenţa este un pericol atât de mare pentru dumneavoastră? Punctul 19. Când aţi fost sincer, domnule ministru? Când susţineaţi prin proiectul dumneavoastră de lege ca motivările hotărârilor să se facă într-un termen cât mai scurt sau când v-aţi supărat şi aţi criticat public solicitarea preşedintei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care le cerea judecătorilor să motiveze aceste hotărâri? Pentru ce aţi criticat preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie? Pentru că le-a solicitat judecătorilor Înaltei Curţi ceea ce a cerut şi CSM şi Inspecţia Judiciară, şi anume, să motiveze aceste hotărâri într-un termen rezonabil? Punctul 20. Cui credeţi că servesc atacurile dumneavoastră la adresa magistraţilor, atunci când sugeraţi că sunt foarte mulţi magistraţi, mai ales judecători din penal, care au probleme cu legea penală şi că au fost protejaţi de DNA? Ştiţi bine că oricine poate formula plângere penală împotriva oricui. Asta nu însemnă că acea persoană este vinovată. Ştiţi bine că un magistrat, prin natura profesiei, va stârni multe nemulţumiri, pentru că în procese, fie ele civile sau penale, o parte întotdeauna pierde. Şi atunci, care este scopul în care încercaţi să induceţi opiniei publice ideea că magistraţii se confruntă cu un fenomen infracţional consistent? Aşa doriţi să sporiţi încrederea oamenilor în justiţie? Nu spune nimeni că gunoiul trebuie vârât sub preş, dar nici generalizări şi anateme aruncate asupra unui întreg corp profesional nu sunt acceptabile! Prin comportamentul dumneavoastră aţi abandonat justiţia în mâna infractorilor şi aţi trimis România în trecut, în perioada Năstase-Stănoiu, în care dosarele se rezolvau în şedinţe de partid. Şi pentru acest motiv ar fi trebuit să vă daţi demult demisia! Nu este târziu nici acum! Luaţi-vă din birou toate diplomele şi distincţiile, pentru că oricum nu v-au ajutat la nimic! V-aţi făcut de ocară în faţa studenţilor, în faţa colegilor dumneavoastră de catedră pe care nu îi mai puteţi păcăli sau manipula! V-aţi făcut de râs în faţa întregii ţări, mai puţin a lui Liviu Dragnea & Co. Dumneavoastră sunteţi cel care aduce deservicii grave imaginii României în plan extern, nu atât prin vorbele pe care le rostiţi cu mai mult sau mai puţin meşteşug, cât mai ales prin fapte! Degeaba afirmaţi prin fraze aşezate cu grijă că promovaţi independenţa justiţiei, că sprijiniţi lupta împotriva corupţiei, dacă prin fapte faceţi exact contrariul! Domnule ministru, În afara unor vizite exotice, făcute pe bani publici, cu bilete de avion cumpărate la clasa economic, a desenării unor proiecte fantasmagorice, cum este cartierul justiţiei din Bucureşti, a unor apariţii publice în care vă etalaţi dorinţa de avea talent de povestitor, a afirmaţiilor publice prin care aţi afectat independenţa sistemului judiciar, în afară de lovitura pe care încercaţi să o aplicaţi luptei împotriva corupţiei, nu prea aveţi cu ce să vă lăudaţi, de când aţi devenit ministru. Nu aţi făcut nimic în folosul justiţiei, ci aţi făcut suficient de multe şi de grave lucruri în defavoarea justiţiei, motiv pentru care, în finalul evaluării noastre, după ce aţi primit nota 4, vă rugăm să meditaţi dacă nu cumva a sosit timpul să vă luaţi în primire postul de notar sau să vă reîntoarceţi în avocatură, să apăraţi infractori în mod onest, contra unui onorariu, nu pe bani publici! Domnule ministru, Dincolo de opţiunea dumneavoastră personală de a vă înainta demisia de onoare pentru deserviciile grave pe care le-aţi adus justiţiei româneşti, moţiunea aceasta ar trebui să răspundă la următoarele întrebări. România îşi mai doreşte să continue lupta împotriva corupţiei? România trebuie să respecte recomandările organismelor internaţionale, ale Comisiei de la Veneţia, ale GRECO, ale Comisiei Europene? Pentru România mai reprezintă o miză ridicarea MCV? Acceptăm numirea politică a unor procurori de rang înalt fără respectarea avizelor CSM, doar pentru că au recunoscut că niciodată nu au fost independenţi şi că şi-au manifestat obedienţa pe linie de partid? Apărarea statului de drept implică protecţia prin lege doar a persoanelor acuzate de săvârşirea unor infracţiuni, nu şi protecţia victimelor infracţiunilor? În România, politica penală a statului trebuie făcută în principal pentru protecţia politicienilor, nu pentru protecţia întregii societăţi? În România, magistraţii au devenit problema principală, nu infractorii care ocupă funcţii publice? Suntem de acord cu politica ministrului Tudorel Toader de acceptare a diminuării bugetului Ministerului Justiţiei, care se răsfrânge în mod direct asupra modului de desfăşurare a anchetelor? Dacă vă doriţi, stimaţi colegi, continuarea consolidării statului de drept, dacă aţi observat derapajele inacceptabile ale ministrului justiţiei pe această temă, vă rugăm să susţineţi, prin votul dumneavoastră, această moţiune şi să-i transmiteţi fără echivoc ministrului Tudorel Toader, precum şi tuturor celor care-1 controlează, că circulă de multă vreme pe contrasens, împotriva intereselor României ca stat de drept, ca stat european! (Aplauze.)
Florin Iordache Mulţumesc. Îl invit, în continuare, la tribună pe domnul Tudorel Toader, ministrul justiţiei. Vă rog, domnule ministru, aveţi 50 de minute, pe care le puteţi folosi cum vreţi. Vă rog.
Florin Iordache Continuaţi, domnule...
Florin Iordache Continuaţi, domnule ministru. Moţiunea este semnată de un număr mai mare de colegi care şi-au asumat-o.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Domnul Roman, Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat.
Florin-Claudiu Roman Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Procedură, art. 151 alin. (3). Domnul ministru a răspuns unui coleg deputat. Prin urmare, o să-i răspund şi eu cu aceeaşi modalitate de adresare. Domnule ministru, Mă uit în ochii dumneavoastră şi vă spun că pentru foarte mulţi români sunteţi călăul justiţiei şi al statului de drept! (Vociferări.) Domnule ministru, Mă uit în ochii dumneavoastră şi vă spun că mulţi români vă consideră avocatul infractorilor! (Vociferări. Gălăgie.)
Florin Iordache Domnule Roman, procedură! Aţi solicitat procedură.
Florin-Claudiu Roman Mai aveţi un singur dor, cum spuneţi dumneavoastră, "ca fiu al Ieşiului", să întoarceţi justiţia pe vremea lui Stănoiu... (I se întrerupe microfonul.)
Florin Iordache V-am luat microfonul!
Florin-Claudiu Roman 10 secunde! Mai avem şi noi un singur dor: dacă iubiţi această ţară, daţi-vă demisia şi plecaţi acasă! (Aplauze.)
Florin Iordache Domnul Cupşa, vă rog. Grupul PNL. Aveţi 11 minute. De la dumneavoastră mai este înscris şi domnul ministru Predoiu. Vă rog. Vedeţi cum vă gestionaţi timpul.
Ioan Cupşa Aţi pornit cam repede cronometrul!
Florin Iordache Nu eu! Vă rog.
Ioan Cupşa Bun. Domnule preşedinte, Sărut mâinile, doamnelor! Bună ziua, domnilor!
Florin Iordache Stimaţi colegi, Vă rog, nu părăsiţi sala, că mai urmează dezbateri.
Ioan Cupşa Pentru început, pentru că s-au întâmplat multe în această săptămână, evenimente cu un impact deosebit, cred că domnul ministru Tudorel Toader ar trebui să ne răspundă unei întrebări legitime pe care v-o voi pune eu, acum, în numele Partidului Naţional Liberal, şi să devoaleze astăzi care sunt probele pe care le are acel faimos document, documentul bombă, care se regăsea în dosarul de candidatură al procurorului-general, domnul Augustin Lazăr. Dacă binevoiţi, mai aveţi patru minute la sfârşit, ar fi extraordinar dacă ne-aţi răspunde, cu toţii aşteptăm, aşteaptă o ţară întreagă la ştiri, la breaking news. Bun. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte această moţiune simplă pe justiţie, pe care am formulat-o, Partidul Naţional Liberal critică politica internă pe justiţie pe care înţeleg să o desfăşoare Partidul Social Democrat şi ALDE, împreună, de aproape doi ani. Criticăm această politică, o criticăm pentru că, am remarcat şi cu toţii trebuie să remarcaţi acest lucru, Partidul Social Democrat şi ALDE tind să se înstăpânească pe justiţie aici, în România. Aţi vorbit despre statul de drept, aţi vorbit despre principii care fundamentează statul de drept, mai apoi aţi spus că acest minister, Ministerul de Justiţie, este cel care va promova politica de dialog şi cooperare între puterile în stat, acele puteri care trebuiau să se afle în echilibru, trebuiau să fie independente, să-şi desfăşoare activitatea în acord cu principiile constituţionale. Aţi spus că se va întâmpla acest lucru! Nu uitaţi, cei de la PSD şi cei de la ALDE! Aţi făcut acest lucru atunci când v-am dat, nu noi, cei de la PNL, dar când acest Parlament v-a dat votul de învestitură. Aţi spus, tot atunci, că veţi lucra împreună pentru a realiza un sistem de justiţie modern, un sistem de justiţie care să fie similar sistemelor judiciare pe care le vedem cu toţii că le au cei care sunt alături de noi, membrii Uniunii Europene. Frumoase principii! Ce aţi făcut, însă? Aţi instituit acel mecanism de dialog pe care îl propuneaţi chiar prin Programul de guvernare, acel mecanism de dialog între puterea executivă, pe de o parte, puterea judecătorească, pe de altă parte. Adică, scurtând lucrurile, între Ministerul de Justiţie şi magistraţi. Dacă aţi făcut-o, aţi făcut-o într-un mod absolut sui-generis. Magistraţii, pentru prima dată cred că în istoria României, au dialogat cu puterea de pe treptele instanţelor de judecată. Aceiaşi magistraţi, într-un număr de peste 4.000, au semnat acele scrisori de protest pe care vi le-au adresat. Este un mod, aşa cum spuneam, sui- generis de a dialoga cu magistraţii. Ne-aţi asigurat că accesul va fi unul facil la justiţie. Aţi pomenit şi astăzi acel dosar electronic, un dosar electronic care nici până în prezent nu este operaţional, nu este funcţional. Aţi vorbit despre sporirea eficienţei şi calităţii actului de justiţie. Cum? Propuneaţi măsuri concrete: rearondarea teritorială - şi aţi dat şi exemple. Spuneaţi cândva, acum vreun an şi vreo zece luni, că sunt instanţe de judecată în care numărul total de cauze, de dosare, este în jur de 2.000, având 3, 4 sau chiar 5 judecători care-şi desfăşoară activitatea în această instituţie. Pe de altă parte, un număr similar de dosare trebuie soluţionate de către un judecător într-o altă instituţie, într-o altă instanţă judecătorească. Ce aţi făcut pentru acest demers, un demers care era un demers de bun-simţ, un demers care nu era costisitor şi care ar fi dus, într-adevăr, la un act de justiţie de o calitate ceva mai bună. Aţi spus că veţi consulta magistraţii, pentru a degreva activitatea acestora. Nu ştiu cum i-aţi consultat, însă le-aţi degrevat această activitate, atunci când aţi stabilit că ceea ce se judeca într-un complet de doi judecători, de două persoane, se va judeca într-un complet de trei persoane. Nu-i aşa?! Aţi vorbit că veţi consulta şi aţi vorbit şi astăzi, la intrarea în normalitate, că veţi consulta reprezentanţii sistemului judiciar pentru a asana sistemul legislativ, pentru a elimina acele norme juridice care sunt neclare, care sunt imprevizibile şi, drept urmare, impredictibile în aplicare. Ce aţi făcut în această perioadă de timp? Majoritatea actelor legislative pe care le-am adoptat, majoritatea ordonanţelor de urgenţă care au fost date de către Guvern au fost declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională a României, în considerarea unor astfel de temeiuri. Vorbeaţi de un program de investiţii. Unde sunt cele 25 de sedii noi de instanţe judecătoreşti? Unde sunt cele 15 sedii noi ale parchetelor? Ne-aţi vorbit, ceva mai devreme, de justice district, de acel cartier al justiţiei. Ne-aţi - iertaţi-mi expresia - ne-aţi aburit din nou, domnule ministru! Cum ne-aţi păcălit pe noi, cei din sală, crezând că veţi putea face o expropriere asupra unor terenuri - şi urmăriţi-mă, vă rog, cu atenţie - cu privire la nişte terenuri asupra cărora nu s-au stabilit în mod definitiv drepturile privitoare la proprietatea asupra lor, unde sunt notate doar procese care au drept obiect al cauzei stabilirea acestor drepturi? Cum veţi face această expropriere acum, în 2018, sau în anul 2019, sau ceva mai târziu?! Vorbeaţi, de asemenea, când aţi pomenit normalitatea, vorbeaţi despre felul în care se desfăşoară activitatea în penitenciare. Ce aţi făcut pentru desfăşurarea unei activităţi normale în penitenciare? Nu uitaţi, funcţionarii, care actualmente muncesc în penitenciare, aceşti funcţionari publici cu statut special, sunt într-un conflict deschis cu ministerul pe care-l reprezentaţi. S-au formulat chiar plângeri penale pentru că nu aţi asigurat condiţiile de muncă, nu aţi respectat drepturile salariale ale acestora şi, de asemenea, nu aţi respectat schema de personal. Sunt trei plângeri penale. Una dintre aceste plângeri penale, după ceea ce eu ştiu, are şi o rezoluţie de începere a urmăririi penale in rem . Ce aţi făcut cu consolidarea sistemului de probaţiune, cum spuneam ceva mai devreme? Consolidarea sistemului de probaţiune era absolut necesară, pentru a scădea - aşa cum vă propuneaţi şi cum cu toţii ne dorim - pentru a scădea recidiva. Ce aţi făcut cu acest sistem? N-aţi făcut nimic! Sunt peste 550 de consilieri de probaţiune care sunt nevoiţi să soluţioneze peste 100.000 de dosare care le revin. Grefierii. Vă propuneaţi, prin Programul de guvernare, ca în ceea ce priveşte această profesie, fără de care nu se poate desfăşura niciunul dintre procesele, fie ele civile sau penale, din România, aşa cum nu se pot desfăşura cele penale, în lipsa avocatului, vă propuneaţi, de asemenea, în legătură cu aceşti grefieri, să ajungeţi până la un număr de 1,5, chiar 2 grefieri la un judecător. Nu aţi făcut nimic nici în legătură cu această profesie, nici în legătură cu drepturile profesionale, nici cu condiţiile de muncă. Aceste lucruri le-aţi făcut - sau nu le-aţi făcut, mai precis - în legătură cu funcţionarea sistemului judiciar. Mai bine vă opreaţi aici şi nu făceaţi nimic, pentru că ceea ce aţi făcut, din păcate, cu adevărat a afectat independenţa justiţiei, a afectat felul în care funcţionează şi este organizat sistemul judiciar. Sunt multe altele pe care ar fi trebuit să le spun, însă timpul nu-mi permite. O să-i las şi pe colegii mei să se adreseze de la acest microfon. (Aplauze.)
Florin Iordache Mulţumesc, domnule deputat. Domnule Predoiu, mai aveţi două minute. Vă rog. A, nu mai vorbiţi? Bun. Aveţi două minute. Condensaţi-vă discursul. (Vociferări.) Nu e problema mea cum v-aţi gestionat timpul, doamnă!
Marian-Cătălin Predoiu Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am venit aici, în primul rând, din respect pentru cei cinci deputaţi de la PSD, trei de la ALDE, doi de la UDMR, care reprezintă astăzi majoritatea, semn al interesului deosebit pe care majoritatea de guvernare îl acordă problemelor justiţiei.
Cătălin-Marian Rădulescu De noi nu zici?!
Marian-Cătălin Predoiu Păi, pentru dumneavoastră am spus că am venit. Sigur că e foarte greu să rezumi în trei minute, cinci, câte mai am la dispoziţie, problematica moţiunii. În orice caz, domnule preşedinte şi dragi colegi, e un semn foarte bun că ministrul justiţiei este astăzi aici, în sală cu noi, şi nu este în Japonia, sau în Malaezia, sau, eu ştiu, în altă deplasare, alături de delegaţia ministerială preferată. (Aplauze.) PNL a formulat această moţiune simplă la adresa ministrului justiţiei, pentru că faptele demonstrează că a devenit un pericol pentru funcţionarea justiţiei şi pentru siguranţa cetăţenilor, iar dumneavoastră, majoritatea, ar trebui să votaţi această moţiune, pentru că aveţi un ministru care vă creează probleme, vă face deservicii. În orice caz, vă este inutil, după cum voi şi arăta, dacă mai am timp. Ministrul dumneavoastră este un demolator exersat, din păcate îi lipseşte vocaţia construcţiei, îi lipseşte, cum spunea Brătianu, necesar în Parlament, "spiritul şi simţul măsurii, al echilibrului". Când ministrul dumneavoastră vă lasă cu bună ştiinţă să greşiţi în modificarea condurilor penale şi apoi declară public că n-a avut habar, n-a ştiut cu ce vă ocupaţi dumneavoastră aici, la Parlament, nu trădează doar cetăţenii, nu trădează doar justiţia, vă trădează chiar şi pe dumneavoastră, cei care-l sprijiniţi în funcţia de ministru şi care îi strigaţi, din când în când, cu disperare: "Tudorele, fă ceva!". A făcut, să ştiţi, dar nu pentru dumneavoastră! A făcut pentru dânsul! Ministrul dumneavoastră ar fi putut să-şi asume o reformă necesară şi să organizeze dialogul cu sistemul judiciar, cu societatea civilă, cu Comisia Europeană, cu Comisia de la Veneţia şi să obţină sprijinul necesar acestor reforme. Ce a făcut în schimb? S-a spălat pe mâini, a împins în faţă câţiva deputaţi de la dumneavoastră şi v-aţi trezit cu toate aceste instituţii pe capul dumneavoastră. Ministrul dumneavoastră trebuia să elaboreze şi să îşi asume proiectele de modificare necesare ale legilor justiţiei şi ale codurilor penale. Ce a făcut în schimb? În loc să negocieze cu calm şi răbdare un acord asupra acestora, cu sistemul judiciar, să vină înapoi în faţa Parlamentului să-şi asume aceste proiecte, să le susţină şi, da, să le supună deciziei Parlamentului, a lăsat treaba pe mâna Comisiei Iordache - ca şi toată responsabilitatea, de altfel -, spunând că e un proces care se află în Parlament, cu care Ministerul Justiţiei nu are nicio legătură. Rezultatul: zaveră, conflicte, tensiuni în sistemul judiciar şi mai bine de un an de zile pierdut, în primul rând, de dumneavoastră, de majoritate! Ministrul dumneavoastră trebuia să obţină sprijinul Comisiei Europene şi al Comisiei de la Veneţia pentru aceste reforme, pentru aceste legi. Ce a făcut în schimb? Un scandal de nivel european şi mai departe câteva avize care v-au făcut praf şi urmează şi Raportul MCV, care o să vă facă praf şi pulbere. Şi dacă tot vorbim de MCV, pentru informarea dumneavoastră, n-au fost trei obiective, au fost patru la început. Da, au fost la un moment dat 12, dar în anul 2012, după ce nu mai rămăseseră decât două! Iar astăzi avem 14, ne spune ministrul, şi vă spun că după Raportul MCV s-ar putea să avem 24. În orice caz, la mai multe, în felul acesta! (Aplauze.) Cu ce v-a păcălit ministrul? Că v-a păcălit. V-a păcălit cu revocarea lui Kövesi. Dar revocarea lui Kövesi a fost efectul deciziei Curţii Constituţionale, servită oportun de către inspecţia judiciară. Ministrul a fost doar un simplu instrument. Vă iluzionaţi acum că se repetă istoria cu procurorul general? Eu cred că vă grăbiţi, pentru că nu ne aflăm în aceeaşi situaţie...
Florin Iordache Concluzionaţi, domnule coleg!
Marian-Cătălin Predoiu ... pentru că n-a mai avut răbdare să-şi construiască eşafodul cu inspecţia judiciară şi s-ar putea, Curtea Constituţională, să nu aplice aceeaşi practică. Ar mai fi multe de spus despre aşa-zisa normalitate din sistemul penitenciar, unde sunt un milion de ore de muncă suplimentare neplătite, unde sunt, în sistemul de probaţiune, 558 de angajaţi pentru 100.000 de dosare, unde sunt, din 137 de investiţii, pe hârtie, 12 în execuţie şi aşa mai departe. Poate că asta este normalitatea la care se referea domnul ministru! Domnilor din majoritate, concluzionez. Vă aflaţi în trista situaţie să sprijiniţi un ministru care lucrează pentru sine însuşi. Nu cred că greşesc acest lucru. Un ministru care nu lucrează nici pentru cetăţeni, nici pentru justiţie, nici pentru majoritatea pe care o amăgeşte, de azi pe mâine, cu o amnistie pe care o aşteptaţi cu disperare. Lucrează pentru sine însuşi şi pentru gloria personală! Şi dacă din alambicul discursului ministerial n-aţi înţeles acest lucru, puteaţi să-l pricepeţi din sordidul gest de a se face notar, din fotoliul de ministru! (Aplauze.)
Florin Iordache Concluzionaţi, vă rog!
Marian-Cătălin Predoiu Vreau să închei într-o notă optimistă. Avem urgent nevoie de un ministru care să refacă dialogul şi încrederea în sistemul judiciar, care să acorde atenţie şi celorlalte sisteme adiacente sistemului judiciar - probaţiune, penitenciare -, care să ia la minister toate legile făcute zob de Curtea Constituţională, aşa cum colegii de la PNL, de la PMP, de la USR v-au avertizat în comisie, să le refacă, să şi le asume şi să vină aici, în Parlament, şi să conducă această dezbatere, ca să avem până la urmă o reformă încheiată. Că e domnul Toader ministrul care va face acest lucru, că sunteţi dumneavoastră, domnule deputat Rădulescu, că e oricine altcineva, este important să nu ratăm un moment important. Scuzaţi repetiţia! Este momentul echilibrării sistemului judiciar, este momentul în care putem să facem cu bună-credinţă şi cu fineţe, nu cu barosul unor decizii scelerate, o ajustare necesară, pe care noi, opoziţia, o sprijinim, dar nu o dezechilibrare a sistemului în cealaltă parte. În fine, dacă dumneavoastră nu acceptaţi aceste argumente şi nu veţi vota această moţiune la adresa ministrului Toader, nu-mi rămâne decât să vă ofer concluzia unui banc celebru: fie nu înţelegeţi ce vi se întâmplă din partea propriului ministru, fie vă place! În orice caz, mâine aveţi ocazia să arătaţi cine îl ţine în braţe pe ministrul Tudorel Toader! Mulţumesc. (Aplauze.)
Florin Iordache Grupul PSD, domnul Nicuşor Halici. Vă rog. Grupul PSD, aveţi 25 de minute. Vom da din timpul nostru şi colegilor de la ALDE, că înţeleg că au ceva să ne spună. Vă rog, domnule deputat.
Nicuşor Halici Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Păi, dacă tot încheiem, unii, cu bancuri, eu aş vrea să spun ce spunea, de fapt, un mare erudit: "Mulţi care-şi doresc dreptate, de fapt nu vor cu adevărat dreptate! Ei îşi doresc răzbunare. Vor să vadă că necazurile se împrăştie peste toţi cei din jur". Asta vrem, o parte din români, să le fie rău românilor! Şi eu mă întreb aşa şi vă întreb şi pe dumneavoastră, care mai sunteţi de bună-credinţă - faptul că au existat înţelegeri secrete, al cărui conţinut nu a fost cunoscut de participanţii sau de inculpaţii în diversele procese, nu vă sperie, nu vă interesează? Faptul că unor părţi implicate în procese li s-au întocmit dosare pe baza unor simple informaţii sau pure speculaţii, sau suspiciuni rezonabile, că aceste persoane, mai mult decât atât, nu au avut cunoştinţă de ceea ce erau acuzate, nu vă dă de gândit? Faptul că au existat, într-o realitate atât de halucinantă şi într-un trecut atât de apropiat zilelor noastre, echipe mixte, cum nu s-a mai auzit în nicio ţară, darămite să mai vorbim de cele democratice, echipe mixte - SRI-Parchet -, în care procurorii cereau puncte de vedere juridice, ca să vedeţi, de la ofiţerii SRI, nu vă interesează? Vreau să vă reamintesc faptul că Serviciul Român de Informaţii a primit competenţe pe legile justiţiei, peste lege şi în afara Constituţiei, prin hotărâri administrative, stimaţi colegi şi dragi români, prin hotărâri ale Consiliului Superior de Apărare a Ţării, prin nesocotirea drepturilor fundamentale. Aceste grave fapte şi rezultate încercăm, de fapt, să le remediem şi să le reparăm, acolo unde se mai poate repara. Că aşa cum mai spuneau unii dintre antevorbitori şi ministrul de justiţie mai mult, pentru cei mai mulţi nici nu mai avem ce repara şi reda: la unii viaţă, la unii demnitate, cariere, familii. Sunt lucruri care nu doar că nu pot fi redate. Sunt lucruri care ne sunt date o singură dată, ca şi viaţa! Nu contează?! Demersurile vizând, de fapt, aceste modificări ale legilor justiţiei sunt, de fapt, o cerinţă imperioasă a nevoii de adevăr, de dreptate şi de legalitate. Ele vin ca o necesitate a reaşezării societăţii, acolo unde ar trebui să fie, într-o matcă constituţională şi într-un act de justiţie independent. Nu este deloc de neglijat ideea conform căreia trebuie să facem un exerciţiu de memorie şi să ne reamintim că aceste coduri au fost adoptate. În condiţiile care? De maximă transparenţă! Răspunderea Guvernului Boc! Răspundea Guvernului Boc care, dacă nu vă aduceţi aminte, vă explic eu în câteva cuvinte. A venit premierul Boc şi a spus aşa, tot de la acest pupitru: "De fapt, să fiţi mulţumiţi că eu vin aici" - îmi cer scuze că n-o să redau exact, cuvânt cu cuvânt, dar ăsta-i contextul şi-l puteţi verifica - "Eu, astăzi, îmi exercit un drept şi o atribuţie mai mult de complezenţă. Astăzi vin în faţa dumneavoastră cu aceste coduri şi vă spun că Guvernul îşi asumă răspunderea pe ele". Cam asta ne-a spus la momentul ăla prim-ministrul! Păi, ce transparenţă a fost atunci? Ce coduri au fost făcute atunci de nişte comisii de specialitate foarte bine plătite? Că poate românii nu ştiu unele dintre aceste lucruri: câţi bani au primit cei care au făcut aceste coduri şi ce fel de coduri au făcut, de au fost declarate neconstituţionale, în zeci de decizii şi câteva sute de articole, care au distrus, aşa cum spuneam şi mai devreme, vieţi. Da, justiţia înseamnă dreptate, adevăr, legalitate, moralitate, dar şi constituţionalitate. Lipsa oricăror acestor atribute, care alcătuiesc noţiunea de justiţie, înseamnă, de fapt, o viciere a menirii pentru care ea trebuie să existe. Pe de altă parte, atâta vreme cât o persoană care ocupă o funcţie publică de conducere în aparatul de lucru al instituţiilor care înfăptuiesc actul de justiţie şi îşi depăşeşte prerogativele pentru care a fost învestită, atâta vreme cât refuză colaborarea cu celelalte puteri cu care se află la un moment dat într-un conflict de natură constituţională, revocarea acesteia este o măsură care trebuie luată într-un timp şi printr-o metodă foarte coerentă; dar într-un timp urgent. Abuzul din partea tuturor, dar şi al acestora la care făceam referire mai devreme, nu poate duce decât la depăşirea oricăror limite constituţionale între instituţii. Şi consecinţa cea mai gravă este de fapt imixtiunea în competenţele uneia dintre puterile statului. Politica penală a unui stat se duce la îndeplinire pe mai multe căi, dar cea mai importantă, şi cea mai democratică, şi constituţională este prin elaborarea de Parlament şi Guvern a actelor normative referitoare la subiect. Prin urmare, opera de elaborare a actelor normative se realizează aşa cum Constituţia şi noi, prin 1989, am hotărât, prin organul suprem legislativ al ţării - Parlamentul. Există în acest sens aplicarea justă a principiului echilibrului şi separaţiei puterilor în stat. Niciuna dintre aceste puteri, dar niciuna, nu trebuie să-şi extindă sfera de acţiune sau influenţa asupra celorlalte. Păi, am ajuns ca noi să nici nu ne referim la justiţie, că nu se pune problema să comentăm deciziile justiţiei, dar cei care au ca atribut şi trebuie să contribuie la înfăptuirea justiţiei critică, denunţă, atacă hotărârile, legile Parlamentului. Păi, unde este echilibrul? Unde este independenţa fiecărei puteri? Că tot vrem independenţă. Dar de ce doar pentru unii? La fel ca şi transparenţa, o vrem doar pentru unii? Legile justiţiei au fost modificate pentru a răspunde unor motive existente şi unor nevoi stringente din sistemul judiciar, pentru separarea carierelor magistraţilor, pentru punerea în acord a textelor contestate şi declarate neconstituţionale, dar şi pentru implementarea unei directive referitoare la prezumţia de nevinovăţie. De ce nu spuneţi că în Raportul GRECO, de exemplu, este menţionat faptul că organizaţii - ale societăţii civile şi asociaţiilor profesionale - au fost implicate într-un mod activ în discuţiile din Comisia specială? La dezbaterile din Parlament, la Comisia specială comună pentru sistematizarea şi unificarea în domeniul justiţiei, au fost invitaţi şi au participat reprezentanţii CSM, ai Ministerului Justiţiei, ai asociaţiilor profesionale. Şi discuţiile au durat vreo 8 luni, nu 30 de minute, cât a durat asumarea răspunderii Guvernului, atunci când aceste legi au fost adoptate, unele dintre ele. Deci nu se poate vorbi că nu a existat un proces transparent, nu se poate spune că nu s-a reuşit... (Vociferări.)... da, în fine.
Florin Iordache Continuaţi, domnule...
Nicuşor Halici Nu se poate spune că...
Florin Iordache ... deputat. Nu răspundeţi la provocări.
Nicuşor Halici ... cele mai contestate şi neconstituţionale legi nu trebuiau modificate şi nu trebuiau readuse în albia constituţională. (Vociferări.) Justiţia de fapt este o temă falsă, români. Justiţia este o temă falsă pentru ca Partidul Social Democrat şi cu partidul din Coaliţie, ALDE, să nu poată îndeplini obiectivele Programului de guvernare. Pentru că românii nu trebuie să trăiască mai bine (Vociferări.) . Pentru că românii trebuie să fie secătuiţi de ultimele resurse care au mai rămas, de către fanarioţi, care nu sunt nici români şi nu au niciun interes pentru România. Şi aşa creăm premisele unei teme false, şi tot stăm, şi am schimbat tot ceea ce ar trebui să fie pentru dezvoltarea şi binele cetăţenilor, într-o temă demagogică. În final, aş vrea să precizez o realitate de necontestat. Că şi evaluarea noastră se face zi de zi, stimaţi colegi, de români, care sunt sătui şi de demagogie şi de dezbinare. Şi o să trecem, unii dintre noi, şi alţii nu, acest examen, când o să ne vină rândul. (Vociferări.) Români, ştiţi de ce este descrisă justiţia ca legată la ochi? Pentru că ea trebuie să judece cauzele, nu oamenii. Asta trebuie să judece justiţia - cauzele, nu oamenii. Noi am ajuns să judecăm oamenii, faptele nici nu contează, mai există, nu mai există. Vă mulţumesc. (Vociferări.)
Florin Iordache Da, mulţumesc. Imediat. Da, domnule coleg, numai puţin, aveţi două minute, da. Domnule Predoiu, vă dau drept la replică după ce vorbeşte doamna Cătăniciu. Domnul Bălănescu, vă rog, tot din timpul PSD. Vă rog, domnule deputat.
Alexandru Bălănescu Stimaţi colegi, Stau de doi ani, aproape doi ani, în această primă legislatură şi mă minunez de câte cuvinte se pot spune de la acest microfon şi câte păcate se pot face cu aceste cuvinte. Eu cred că ar trebui să separăm apele, adică activitatea Ministerului Justiţiei din România este una, iar activitatea de judecată în România este alta. Cu alte cuvinte, actul de justiţie nu-l face ministrul justiţiei, el este acela care are cu totul alte atribuţii - şi dumneavoastră, în majoritate, ştiţi foarte bine. Dacă este dreptate în România, dacă este actul de justiţie bun sau rău nu înseamnă că ministrul justiţiei este bun sau rău. Nu există niciun raport de directă proporţionalitate. Sunt instituţii separate. Şi dacă ministrul justiţiei are atribuţii în organizare şi cu totul altele decât actul de justiţie, vă rog, de la această premisă reală să pornim atunci când îl judecăm pe ministrul justiţiei.
Florin Iordache Mulţumesc.
Alexandru Bălănescu Sigur că am auzit raportul care s-a făcut sau s-a citit. Ei bine, ca unul care am slujit în sălile de şedinţă, ca unul care cunosc actul de justiţie şi de dinainte şi de după, vă pot confirma că tot ceea ce s-a spus în legătură cu neregulile de la instanţele de judecată, cu neregulile făcute de magistraţi şi de procurori nu este imputabil ministrului justiţiei. Că aceste reguli sunt ale CSM, că aceste organizări ale activităţii sunt ale CSM şi ale Curţii Supreme, ale curţilor de apel, ale tribunalelor etc. Deci, domnilor, nu păcătuiţi când faceţi analize pe această temă! Eu cred că este bine să avem în vedere că nu mai zornăie cătuşele prin restaurante şi pe străzi, şi că oamenii nu mai sunt legaţi cu manu militari fără ca să li se trimită şi să se respecte Legea privind citaţia. Am observat cu toţii şi am trăit acele evenimente. Oamenii spun că plecau de la ora 6,00 dimineaţa de acasă, că nu ştiau dacă vor fi sau nu luaţi cu manu militari. Acestea sunt alte activităţi. Şi dacă s-a implicat în revocarea procurorului-şef de la DNA, a doamnei procuror Kövesi, ministrul care e prezent aici, a făcut-o cu răbdare şi cu mult profesionalism. S-a mai încercat şi de alţii. Toţi eram suspecţi şi suspectam actul de justiţie, protocoalele...
Florin Iordache Concluzionaţi, domnule coleg.
Alexandru Bălănescu Da. Protocoalele reprezintă otrava care s-a pus în actul de justiţie de magistraţi şi procurori, nu de ministrul justiţiei. Deci, domnilor, încă o dată, să nu păcătuim...
Florin Iordache ... şi doamnelor...
Alexandru Bălănescu ... acest om şi-a făcut datoria. Şi pentru asta, în ceea ce mă priveşte, daţi-mi voie să-l respect şi să mă plec în faţa unui eminent jurist pe care îl are România, la ora actuală. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. În continuare, doamna Cătăniciu, Grupul ALDE. Repet, din cele 10 minute care au rămas, va consuma şi doamna... şi 24 de secunde...
Steluţa-Gustica Cătăniciu Domnule preşedinte...
Florin Iordache Rog stafful... Numai puţin, doamnă deputat. Deci porniţi cronometrul de la timpul ALDE. Şi am zis că, în continuare, dăm de la PSD, corect. Vă rog.
Steluţa-Gustica Cătăniciu Mulţumesc. Domnule preşedinte de şedinţă, Domnule ministru al justiţiei, Stimaţi colegi, semnatari ai moţiunii, mai ales colegi din PNL, Constatat că superficialitatea care vă caracterizează strategia de opoziţie se regăseşte din plin şi în textul acestei moţiuni. Încă de la început am observat că domnul ministru al justiţiei, Tudorel Toader, a fost evaluat, concluziile dumneavoastră fiind că domnul ministru este un ministru de nota 4. Şi mă gândeam, ascultându-vă, dacă cei care l-aţi evaluat sunteţi cei care aţi evaluat-o pe Cristina Guseth, oare aţi mai învăţat ceva de la acel moment penibil, cei care astăzi îi daţi note domnului profesor Tudorel Toader? Aţi mai învăţat ceva de la momentul învestirii în funcţia de ministru al justiţiei a traducătoarei de la Bruxelles, doamna aceea care le-a spus românilor că drepturile lor sunt un lux? Am iniţiat atunci, cei din ALDE, cu sprijinul colegilor parlamentari din UDMR, moţiunea simplă intitulată, evident, "Drepturile românilor nu sunt un lux!". Aţi votat împotriva acelei moţiuni, pentru că aţi evaluat-o pe Raluca Prună dându-i nota maximă. Merita, pentru declaraţia care a scandalizat o ţară! La fel aţi evaluat-o şi când "noaptea ca hoţii", cum vă place să spuneţi, a adoptat cea mai toxică ordonanţă din justiţie, modificând 147 de articole şi transformând SRI în organ special de anchetă. N-aţi schiţat un gest măcar când, prin acea ordonanţă de urgenţă, justiţia din România era pregătită pentru un câmp tactic totalitar care a urmărit transformarea ţării într-un stat nesigur, în care drepturile şi libertăţile să fie considerate un lux, în timp ce represiunea să fie o necesitate de maximă urgenţă. N-aţi schiţat un gest la abuzurile demascate la DNA Ploieşti, pentru că le-aţi considerat simple greşeli. Denunţuri false, probe măsluite, teste poligraf falsificate, martori cu dublă şi triplă identitate - pe toate le-aţi considerat simple greşeli ale acestor procurori. Stimaţi colegi din PNL, Am observat că jumătate din textul acestei moţiuni o dedicaţi procedurii de revocare a procurorului general Gheorghe Lazăr. Constat că vă îngrijorează... (Vociferări.) Augustin Lazăr... "Gheorghe" i se potriveşte mai bine. Constat că vă îngrijorează profund demararea acestei proceduri de către domnul ministru Tudorel Toader. Mă întreb, totuşi, de ce nu v-a îngrijorat manevra prin care a fost adus pe această funcţie domnul Lazăr? Pentru a-i face loc acestuia, procurorul general de la acea vreme, Tiberiu Niţu, a fost pus sub învinuire pentru abuz în serviciu. A beneficiat de confort în trafic, prin faptul că avea un antemergător de la Poliţia Rutieră, procurorul general al României. După doi ani, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că fapta nu există. Ştia şi DNA, ştiam toţi că fapta nu exista, dar a fost nevoie să i se facă loc lui Lazăr. Nu v-au îngrijorat profund acele abuzuri. Nu v-au îngrijorat profund cele două protocoale semnate de procurorul general Augustin Lazăr, cu SRI. Nu v-au îngrijorat, stimaţi colegi din PNL, protocoalele semnate cu SRI de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condusă ani de zile de o judecătoare care se declara partenerul de nădejde al DNA, în timp ce România era condamnată pe bandă rulantă la CEDO, iar statul de drept era confiscat de structurile de forţă, fiind pervertită ideea de drepturi fundamentale în cea de luptă anticorupţie. Nu v-au îngrijorat profund acele abuzuri, stimaţi colegi din PNL, pentru că atunci când apăraţi instituţiile de forţă din ţara aceasta sunteţi lei peste tot - în Parlament, în comisii, la emisiuni -, dar când noi vorbim de protocoale secrete, de abuzuri ale instituţiilor împotriva cetăţenilor, de drepturi şi libertăţi încălcate, deveniţi doar nişte simpli căţeluşi care se gudură pe lângă aceste instituţii de forţă. După consultările de la Cotroceni, de săptămâna trecută, ALDE a propus un acord pe justiţie, pornind de la premisa că înţelegerea comună a statului de drept trebuie să pornească de la ceea ce prevede Constituţia, şi anume: "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor reprezintă valori supreme". Aţi refuzat o astfel de dezbatere pentru că politica PNL nu se mai face apelând la dialog şi argumente. Politica noului PNL, cu Ludovic Orban în frunte, se face prin plângeri penale şi prin concurs la sărituri. Cine nu sare ia condamnare. Constatăm toţi că domnul Orban sare în continuare, tot mai sus şi tot mai des. L-aţi acuzat pe domnul ministru Tudorel Toader pentru că vorbea despre justiţia care trebuie să fie bună, nu şi bună şi rea, doar bună. În opinia dumneavoastră, semnatarii acestei moţiuni, justiţia trebuie să fie corectă. Când a fost justiţia corectă cu Mariana Rarinca, stimaţi colegi din PNL? Când i-au respectat procurorii drepturile lui Dan Radu Ruşanu, umilit în cătuşe, trimis în judecată şi achitat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru că fapta nu există? Când a fost corectă justiţia înfăptuită de Livia Stanciu, cu fostul primar din Râmnicu Vâlcea, Mircia Gutău? Atunci când l-a condamnat, pe probe măsluite, la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare?! Astăzi, când dezbatem această moţiune despre starea justiţiei din România, Mircia Gutău tocmai a fost achitat definitiv, după ce a efectuat în întregime pedeapsa, fiind rejudecat în urma unei decizii a CEDO. Spuneţi-le acestor oameni, familiilor lor şi altora ca ei că justiţia este corectă, că nu există câmpuri tactice, că nu sunt măsluite probe, că justiţia nu răspunde la comenzi. Domnul ministru Tudorel Toader avea dreptate când afirma că justiţia trebuie să fie bună, nu bună şi rea, doar bună. Şi este bună atunci când este funcţională şi este funcţională atunci când apără drepturile şi interesele cetăţenilor din această ţară, nu interesele instituţiilor de forţă. Pe cele din urmă le apăraţi cei din PNL - şi o faceţi foarte eficient, denigrând România pe unde puteţi. Dar, aşa cum spuneaţi la începutul acestei moţiuni, pentru fiecare dintre noi vine o vreme a evaluării. Pe noi, cei din Parlament, urmând să ne evalueze cei care ne-au votat. Cei care ne-au votat, în primul rând, pentru a le apăra drepturile şi libertăţile încălcate şi pentru a lupta împotriva abuzurilor de orice fel, nu pentru a le încuraja. Există numeroase zone care sunt deranjate de prezenţa şi activitatea domnului ministru Tudorel Toader la Ministerul Justiţiei. Un ministru care a dat dovadă de fermitate, de curaj şi de asumare conştientă a rolului său în fruntea acestui minister. Pentru toate aceste motive, ALDE va vota categoric împotriva acestei moţiuni. Mulţumesc. (Aplauze.)
Florin Iordache Vă mulţumesc, doamnă. Veţi vota cu... timpul de la PSD. Mulţumesc. Drept la replică, vă rog, domnul Predoiu, un minut. Se pregătesc colegii de la USR, domnul Barna şi domnul Stelian Ion, aveţi 5 minute. Şi mai este domnul Paşcan, de la PMP, cât şi domnul Márton Árpád, de la... Da, vă rog.
Marian-Cătălin Predoiu Un scurt drept la replică, domnului deputat Halici. O fac cu bună-credinţă, exercit acest drept la replică chiar cu onestitate, pentru că îmi doresc să lămurim odată aceste lucruri. De câte ori discutăm de o problemă, în prezent legată de justiţie, sau încercăm să proiectăm viitorul, ne întoarcem la aceeaşi poveste, a vechilor sau codurilor în vigoare încă. Bun. Atunci, şi peste 20 de ani, ne vom întoarce tot atunci. Bun. Şi atunci, ca să lămurim odată lucrurile, pentru că vă întoarceţi şi greşit. Codurile au fost trecute, domnule Halici, în urma unei decizii politice la care PSD a fost parte, eu am fost martor, da? Deci toată lumea a fost de acord ca aceste coduri să intre în două comisii parlamentare, unde au stat 10 luni de zile. Una a fost condusă de colegul dumneavoastră, atunci, domnul Ponta, una, de un deputat PDL la vremea respectivă, domnul Buda, europarlamentar, astăzi. 10 luni. Codurile au fost trecute prin asumarea răspunderii, în forma în care au ieşit din comisie. În forma în care au ieşit din comisia parlamentară. Două dintre ele, pentru că era trecut termenul în MCV şi era depăşit. Celelalte două au intrat din nou într-o procedură normală parlamentară şi au venit aici, în faţa dumneavoastră. Şi vă rog să mă verificaţi, au fost 4-5 voturi împotrivă, tocmai pentru că au fost rezultatul şi al unui consens politic, şi al unei munci tehnice, în Parlament. Faptul că aproximativ 40 de articole au fost ulterior invalidate la Curtea Constituţională nu e o bucurie pentru nimeni. Şi nimeni n-a pretins că aceste legi sunt intangibile, sau că nu pot fi ajustate, sau că nu pot fi corectate. Acele 40 de articole sunt şi rezultatul unei schimbări de concepţii a unora din Curtea Constituţională. Cu tot respectul, când erau procurori aveau o anumită viziune faţă de controlul judiciar, de exemplu, acum au altă viziune; o anumită viziune faţă de abuzul în serviciu, acum au o altă viziune. Altele au fost erori tehnice, să spunem, de tehnică legislativă. Şi nu vreau să aduc acum în discuţie de unde au plecat acele erori, că nu asta e important. Dar puteţi cerceta şi dumneavoastră, ce s-a schimbat aici, ce a venit de la minister, cum a venit. Asta e de înţeles şi nimeni nu vrea să scoată ochii nimănui. Şi aş vrea încă o dată să spun că Partidul Naţional Liberal nu se opune reformei, dacă ea este discutată în prealabil şi convenită, şi care să aducă un echilibru...
Florin Iordache Concluzionaţi, domnule coleg...
Marian-Cătălin Predoiu ... ca să nu mai avem acele derapaje de care vorbea doamna Cătăniciu, şi pe care nu le-a negat nimeni. Ca să nu mai avem cazuri de erori judiciare, deşi - ştie şi domnul ministru, ştiţi şi dumneavoastră - sunt inerente în orice sistem judiciar. Ca să nu ne întâlnim din nou sau să se întâlnească aici alţi deputaţi, peste 8 ani de zile, să dezbată acelaşi lucru. Dar trebuie făcut acest lucru nu pe repede înainte şi nu fără dialog. Şi încă un cuvânt, pentru că tot legat de persoana mea aţi vorbit, domnule Halici. Legat de acele comisii de experţi. Da, au lucrat nişte comisii de experţi, înainte de a fi codurile elaborate de minister. Da, au fost contracte publice, a fost o licitaţie publică, contract sponsorizat de Banca Mondială. Au fost două evaluări de la Banca Mondială, le are domnul ministru, la Ministerul Justiţiei. Şi care este problema? Atunci de ce o ridicăm, când vorbim de ceapă, să răspundem de mere?
Florin Iordache Mulţumesc, domnule deputat.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. (Aplauze.)
Florin Iordache Da. Continuăm. Grupul USR, aveţi 5 minute.
Ilie Dan Barna Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Domnule ministru Tudorel Toader, Dintre toţi miniştrii Cabinetului Dăncilă, dumneavoastră, domnule Toader, sunteţi, de departe, cel mai competent şi mai bine pregătit. Ce-i drept, nici nu e foarte greu să fii cel mai competent în Guvernul Dăncilă, dar, chiar şi aşa, CV-ul dumneavoastră este unul impresionant. Sunteţi profesor universitar, aţi fost decanul Facultăţii de Drept, şi rector al uneia dintre cele mai prestigioase universităţi din România, şi judecător al Curţii Constituţionale. Dar de un an şi jumătate, de când aţi fost numit ministru al justiţiei, v-aţi pus toată pregătirea, experienţa şi competenţa în serviciul unor politicieni corupţi, al unui grup infracţional organizat care foloseşte puterea legislativă şi pe cea executivă cu un singur scop - de a scăpa de puşcărie. Aţi acceptat, domnule Toader, să deveniţi impresarul unor infractori şi al grupării pe care aceştia o reprezintă. Dintr-un judecător constituţional, aţi devenit avocatul penalilor. Şi nu orice fel de avocat, ci un adevărat satrap al justiţiei, unul care are puterea, şi o şi foloseşte, să schimbe regulile după care sunt anchetaţi şi judecaţi infractorii pe care îi reprezintă. Iar dacă Liviu Dragnea - eterna temă -, poate să aibă o scuză, încearcă să scape de puşcărie, iar dacă Viorica Dăncilă şi mulţi dintre membrii PSD au scuza că habar nu au ce fac prin Guvern sau ce votează prin Parlament, dumneavoastră, domnule Toader, nu aveţi nicio scuză, pentru că dumneavoastră, domnule Toader, înţelegeţi foarte bine nemernicia politică pe care o faceţi astăzi României. După aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană, lupta anticorupţie este, de departe, cea mai importantă şi mai de succes politică publică a statului român, în 29 de ani. Dumneavoastră, domnule Toader, faceţi totul ca să o distrugeţi. Oricât vă doriţi şi oricât încercaţi să ne convingeţi, independenţa justiţiei nu înseamnă Tudorel Toader, nu aceasta este normalitatea pe care ne-aţi clamat-o astăzi de la microfon. Aţi dat-o afară pe Codruţa Kövesi, unul dintre cei mai apreciaţi procurori pe care i-a avut România după Revoluţie. Propuneţi acum revocarea procurorului general Augustin Lazăr, în încercarea disperată de a subordona procurorii, Guvernului PSD. Aţi dat O.U.G. nr. 92, fără să ţineţi cont de recomandările principale ale Comisiei de la Veneţia şi în ciuda tuturor avertismentelor lansate de organizaţiile magistraţilor, de CSM sau de partenerii noştri internaţionali. Din cauza acţiunilor dumneavoastră, domnule Toader, România va fi nevoită să îndure umilinţa unei rezoluţii pe tema statului de drept, în Parlamentul European. În anul Centenarului, la 100 de ani de la Marea Unire, locul României în rândul statelor democratice este din nou pus sub semnul întrebării. Şi acest lucru se întâmplă fix din cauza dumneavoastră, domnule Toader, şi a penalilor pe care vă străduiţi să-i apăraţi prin activitatea de la Ministerul Justiţiei. Dacă veţi intra în istorie, domnule Toader - şi eu, sincer, sper ca această guvernare să fie doar o notă de subsol -, dar, dacă veţi intra în istorie, atunci veţi rămâne în memoria naţională ca omul care a siluit legile în baza cărora a fost distrus statul de drept în România. Uniunea Salvaţi România consideră, domnule Toader, că v-aţi îndeplinit rolul de ministru al justiţiei cu rea-credinţă şi cu iresponsabilitate, de fapt. Şi pentru aceasta susţinem această moţiune. Mulţumesc. Şi îl las pe colegul meu, Stelian Ion. (Aplauze.)
Florin Iordache Vă rog. Mai aveţi un minut. Vă rog, domnule deputat.
Stelian-Cristian Ion În primul rând, nu sunteţi credibili atunci când spuneţi că legiferaţi în interesul oamenilor de rând, în interesul celor care fură o coajă de pâine uscată dintr-un tomberon, pentru că n-au ce să dea să mănânce copiilor, şi nu legiferaţi în interesul baronilor PSD-ALDE. Aceasta este chestiunea de la care ar trebui să pornim. În al doilea rând, domnule ministru, aţi spus că evaluatorul ar trebui să fie cumva deasupra, ca rang, evaluatului, dar, vedeţi dumneavoastră, noi, cei care v-am evaluat, am fost aleşi, fiecare deputat, de câte 73.000 de români. Dumneavoastră aţi fost numit de către un singur român, care este şi condamnat penal definitiv. Mai departe. Aţi dorit să transformaţi nota 4 în nota 8, dar vedeţi că puteţi face acest lucru doar dacă reintroduceţi sistemul sovietic în România. Probabil că doriţi, dar vă asigurăm că n-o să puteţi să faceţi acest lucru. Când vorbeam de retroactivitatea unor norme de procedură penală, ne refeream la acele încercări ale dumneavoastră de introducere a unor cauze noi de revizuire pentru hotărâri de condamnare deja pronunţate - şi ştiţi lucrul acesta -, nu ne refeream la altceva. De asemenea, n-aţi făcut nicio referire la abuzul în serviciu, pe care ni l-aţi servit în acea formă declarată deja neconstituţională, şi grija dumneavoastră pentru acest sistem, unde şi în ce fel se manifestă, atunci când vedeţi că un proiect de lege, care vrea să modifice Codul de procedură penală şi Codul penal, vine de la Curtea Constituţională cu aproape 100 de articole declarate neconstituţionale. Cum vreţi să redresăm acea justiţie care - am spus în moţiune - nu este perfectă, nu va fi perfectă? Cu asemenea proiecte vă doriţi un stat în care să nu fie nicio achitare? Căutaţi între toate sistemele din lume şi veţi avea surprinderea, probabil, că doar un stat dictatorial va da o asemenea performanţă. (Aplauze.)
Florin Iordache Mulţumesc. În continuare, Grupul UDMR. Domnul Márton Árpád, vă rog.
Árpád-Francisc Márton Domnule vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Moţiunea, pe care am auzit-o, are mai multe elemente importante: critica activităţii ministrului, propuneri de lege ferenda în domeniul justiţiei, punct de vedere legat de existenţa sau inexistenţa unui stat paralel, analiza observaţiilor GRECO şi ale Comisiei de la Veneţia, apărarea activităţii unor procurori de rang înalt, incriminarea clasei politice. În ceea ce priveşte activitatea ministrului, suntem de acord cu semnatarii, că acesta trebuia să fie prezent cvasipermanent la dezbaterea legilor justiţiei, explicând şi încercând să impună punctul lui de vedere, nu să vină după adoptare cu o ordonanţă de urgenţă prin care să modifice textele adoptate de Parlament. Mai mult, ministerul trebuia să elaboreze şi să trimită materialele necesare pentru ca aceste legi să fie înţelese exact aşa cum au fost adoptate, iar ministrul, în intervenţiile sale, în faţa instituţiilor europene, să ne convingă de justiţia soluţiilor propuse. Prevederea privind pensionarea după 20 de ani de activitate trebuia să fie abrogată, şi nu prorogată. Mai mult, noi am avut amendament de eliminare care a fost respins şi în comisie, şi în plen. În ceea ce priveşte propunerile de lege ferenda , venite de la Comisia de la Veneţia, chiar de a modifica Constituţia, pentru că relaţia ministrul justiţiei - Ministerul Public nu ar corespunde exigenţelor unui stat de drept. Dacă este aşa, nici sistemul francez şi nici cel german, fiind identic cu al nostru, nu corespund acestei exigenţe. Sau, ce este bun pentru unii nu este bun pentru alţii? Nu preşedintele Iohannis a spus la Strasbourg că toate statele Uniunii trebuie să fie egale?! Totodată, comisia ne propune să nu implementăm anumite prevederi din directiva privind prezumţia de nevinovăţie şi să nu tragem la răspundere magistraţii care, cu intenţie sau gravă neglijenţă, produc prejudicii unor persoane. Dacă în privinţa numirii procurorilor suntem deschişi să adoptăm modelul altor state democratice decât, de exemplu, Franţa, în ceea ce priveşte transpunerea directivei suntem de părere că ea trebuie implementată întocmai, iar magistraţii vinovaţi trebuie să răspundă. Spuneţi în moţiune că PSD-ALDE, de cele mai multe ori UDMR, susţin că în România se face poliţie politică de către o justiţie care este la cheremul serviciilor secrete. Aşa este! Suntem convinşi că în deciziile de renaţionalizare, de desfiinţare de şcoli, de hărţuire a unor demnitari maghiari, protocoalele tocmai descoperite au avut un rol important. Procurorii pe care îi elogiaţi nu merită să fie apăraţi! Iar în ceea ce priveşte incriminarea clasei politice, limbajul pe care-l folosiţi vă descalifică! Vă mulţumesc.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Mai aveaţi nouă secunde. Domnul Halici, înţeleg că aveţi o intervenţie. Şi apoi domnul Paşcan. Dar mai scurt!
Nicuşor Halici Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Dragi români, Haideţi să vedeţi despre ce vorbim, în fapt! Despre unităţile de măsură cu care lucrează opoziţia, care sunt inegale, care sunt discriminatorii, că tot le plac cuvintele astea?! Păi, dacă politicienii actualei coaliţii sunt corupţi, despre cei care au tăiat pensiile, salariile, au închis şcoli, spitale, au împrumutat românii cu 40 de miliarde de euro fără să construiască nimic în ţara asta, pe ăia cum să-i mai numim?! În condiţiile date, lexicul nu este suficient şi trebuie inventat un alt cuvânt. Asta că tot vorbeam noi de cât de corecţi suntem unii cu alţii! Pe de altă parte, consideraţi că abuzurile şi condamnările produse în frenezia aceasta, a acuzării, fără fundamentarea soluţiilor dosarelor din politică, au fost ceva fascinant, că aşa le arătaţi de multe ori, şi care au uimit instituţiile Uniunii Europene. Păi, care corupţie, stimaţi colegi?! Abuzul în serviciu? Că doar cam ăsta a rămas de o bună perioadă de timp! Adică, faptele - că asta înseamnă abuzul în serviciu - a celor care muncesc, şi mai şi greşesc, că aşa se întâmplă, iar dacă ai greşit atunci este abuz în serviciu pentru funcţionari, şi atunci eşti corupt! Asta trebuie să arătăm, asta este normalitatea din ţările membre UE la care ne raportăm cu atâta emfază?! Nu, nu este asta! Şi dacă tot mai vorbim de abuzul în serviciu şi de alte ţări, şi de încă una la care am mai făcut referire, păi, ştiţi, români, cine mai are abuzul în serviciu reglementat în Europa?! În Uniunea Europeană, oricum, nimeni! Rusia! Doar Rusia are abuz în serviciu incriminat. Aşa că, lăsaţi-o mai moale! Mulţumesc. (Aplauze.)
Florin Iordache Domnul Paşcan, ultimul vorbitor. Vă rog. Aveţi două minute, domnule deputat.
Emil-Marius Paşcan Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Bună seara, distinşi colegi. O minimă pacienţă vă rog să mai aveţi. Mai avem puţin. Domnule ministru, Acum un an vă spuneam noi, cei din PMP, tot în plenul Parlamentului, că aveaţi misiunea de a nu strica ce s-a făcut bun în justiţie şi de a corecta ce nu funcţionează. Ce aţi înţeles dumneavoastră din îndemnul nostru? Aţi băgat apă în rezervorul de benzină al justiţiei, aţi înfipt cuie în cauciucuri, i-aţi spart parbrizul şi i-aţi concediat pe piloţii principali. Dacă PSD-ALDE ar trebui să-i despăgubească pe români pentru daunele produse sistemului de justiţie din România, despăgubirea ar fi colosală, fiindcă justiţia din România poate fi încadrată la daună totală. Este aproape de nereparat! Tot baletul pe care l-aţi făcut în ultima perioadă nu are nimic de-a face cu mai buna funcţionare a justiţiei şi cu coerenţa acţiunilor Ministerului Public. Mai mult, sub bagheta dumneavoastră de profesor de drept, România a picat examenele MCV, al Comisiei GRECO şi al Comisiei de la Veneţia. Prin prestaţia dumneavoastră, veţi rămâne în istorie, din păcate, nu ca un specialist recunoscut şi respectat, ci ca "Dorel de la justiţie". Aşadar, domnule Dorel de la justiţie, nu suntem de acord cu stricăciunile pe care le-aţi provocat sistemului judiciar, la ordin politic, pentru a agăţa justiţia la brelocul puterii politice din Kiseleff. Nu suntem de acord cu direcţia iliberală pe care actuala putere politică vrea să o imprime României! Nu suntem de acord să mai rămâneţi nicio clipă în funcţie, pentru a continua să subminaţi dezideratele românilor privind continuarea luptei anticorupţie şi funcţionarea statului de drept! Domnule Dorel de la justiţie, Vă cerem să demisionaţi din funcţia de ministru al justiţiei şi să lăsaţi să vină în locul dumneavoastră pe cineva conştient de importanţa...
Florin Iordache Mulţumesc.
Emil-Marius Paşcan ...obţinerii unui consens politic pe legile justiţiei şi pe codurile penale. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Florin Iordache Mulţumesc. Am încheiat dezbaterile. Domnule ministru, vă rog.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Am încheiat dezbaterile. Îmi pare rău! (Vociferări.) Păi, n-avem ce! S-au încheiat dezbaterile. Mulţumesc. Declar şedinţa închisă. Mâine la votul final, la ora 12,00. Şedinţa s-a încheiat la ora 19,37.