Eugen Nicolicea Poziţia 11. 11. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 7/1996 a cadastrului şi a publicităţii imobiliare. Este lege ordinară. Avem un ultim raport suplimentar care menţine raportul suplimentar de respingere. Este distribuit. Această lege este respinsă şi de Senat. Dacă iniţiatorul doreşte să intervină? Nu. Dacă din partea comisiei? Domnule preşedinte, vă rog.
Florin-Claudiu Roman Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cele două comisii - juridică şi pentru administraţie publică - au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 7/1996 a cadastrului şi a publicităţii imobiliare. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. În şedinţa plenului Camerei Deputaţilor din 29 mai 2018 s-a hotărât retrimiterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 7/1996 a cadastrului şi publicităţii imobiliare către cele două comisii, în vederea unei noi examinări şi depunerii unui nou raport comun. Pentru această iniţiativă legislativă s-a întocmit raportul comun, prin care s-a propus respingerea propunerii legislative, precum şi raportul comun suplimentar, prin care s-a propus menţinerea raportului comun de respingere. Guvernul României, prin punctele de vedere exprimate, nu susţine iniţiativa legislativă. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare eliminarea condiţiei ca înscrierea dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale în cartea funciară să fie făcută doar în baza unor acte încheiate de către un notar public în funcţie în România. Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au examinat propunerea legislativă în şedinţe separate. Membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au dezbătut iniţiativa legislativă în şedinţa din 26 iunie 2018, iar membrii Comisiei juridice în şedinţa din 12 septembrie 2018. În urma examinării iniţiativei legislative, a rapoartelor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiilor au apreciat faptul că noţiunea de "înscris autentic" diferă de la un stat la altul, la fel cum şi competenţele notarilor diferă de la un stat la altul în cadrul Uniunii Europene. În aceste condiţii şi având în vedere faptul că legislaţia în vigoare nu permite registratorilor de carte funciară verificarea condiţiilor de fond ale actului juridic supus înscrierii, lipsa certitudinii asupra îndeplinirii condiţiilor de fond şi formă ale înscrisului prin care se transferă dreptul de proprietate creează riscuri majore în ceea ce priveşte siguranţa circuitului civil. Prin încheierea numai în forma autentică de către notarul public a actelor juridice prin care se transmit, se constituie, se modifică sau se sting drepturi reale imobiliare, statul asigură apărarea nu doar a circuitului juridic civil, ci şi a securităţii naţionale şi a ordinii de drept. În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport comun suplimentar II de menţinere a raportului suplimentar de respingere a propunerii legislative anunţate. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.
Eugen Nicolicea Vă mulţumesc. Vă rog frumos, domnule deputat Varga, PNL.
Vasile Varga Mulţumesc, domnule preşedinte. Doresc să fac câteva comentarii cu privire la acest proiect şi să facem distincţie între un act autentic de dispoziţie şi o declaraţie sau o procură. Prin decizie, instanţa de control constituţional a admis excepţia şi a constatat că prevederile de la art. 29 alin. (1) lit. e) sunt constituţionale doar în măsura în care nu se aplică actelor notariale încheiate în ţări care au aderat la convenţia cu privire la suprimarea supralegalizării actelor oficiale. Printre alte state - enumăr aici Franţa, Ungaria, Spania -, care nu mai au nevoie de această cerinţă. Pentru că s-a plimbat de vreo doi ani de zile de la plen la Comisia juridică, de la Comisia juridică la plen şi din nou la Comisia juridică şi astăzi din nou la plen. Nu cred că doi minori, unul de patru ani sau unul de 17 ani poate să încheie un act autentic într-un alt stat. Dispoziţia de curator, respectiv de tutore, o emite numai primarul, prin autoritatea tutelară. Nu poţi să transbordezi un minor de 17 ani să semneze şi unul de 4 ani să vină prin tutelă să semneze, de asemenea. Iar sumele de bani cuvenite acestor minori - legea spune clar că ele vor fi depuse numai pe un livret CEC de economii -, sumă care nu poate să fie retrasă decât cu avizul autorităţii tutelare. Şi atunci cum poţi să spui că poţi să faci un act de dispoziţie peste hotare, la graniţă, şi să soliciţi intabularea în cartea funciară a actului autentic?! Curtea s-a referit, practic, la o declaraţie de radiere din cartea funciară a unui drept, şi astăzi cetăţenii acestor trei state pe care le-am enumerat nu au nevoie de nicio supralegalizare a actelor pe care ei le fac în faţa autorităţilor din statul respectiv. Sunt suprimate acele supralegalizări. De aceea, şi noi, Partidul Naţional Liberal, vom vota pentru respingere.
Eugen Nicolicea Mulţumesc. Dacă mai există intervenţii? Nu mai există. Rămâne pentru votul final. La poziţia 12 din ordinea de zi distribuită nu avem raportul. La poziţia 13 nu avem raportul. La poziţia 14 nu avem raportul. La poziţia 15 la fel. La poziţia 16 la fel. La poziţia 17 la fel.