Eugen Nicolicea 10. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011. S-a primit raportul.
Camelia Gavrilă Mulţumesc, domnule preşedinte. În baza prevederilor art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu adresa PL-x 169, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit, spre dezbatere în fond, Legea pentru modificarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a cererii Preşedintelui României. Legea are ca obiect de reglementare modificarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, în sensul introducerii obligaţiei Ministerului Educaţiei Naţionale de a da publicităţii şi de a prezenta, anual, Parlamentului raportul privind starea învăţământului preuniversitar în România, în termen de 3 luni de la sfârşitul anului şcolar, împreună cu direcţiile şi priorităţile de dezvoltare a învăţământului preuniversitar, precum şi de a publica anual un raport privind starea învăţământului superior, în termen de trei luni de la sfârşitul anului universitar, împreună cu direcţiile şi priorităţile de dezvoltare ale învăţământului superior. Totodată, se vizează adoptarea unor condiţii în care se organizează şi funcţionează formaţiuni de studiu pentru forma de învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale sau lingvistice. Legea face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată. Preşedintele României a transmis Parlamentului solicitarea de reexaminare a legii. În cererea de reexaminare se subliniază anumite neclarităţi, anumite aspecte incomplete în reglementare care ar putea crea neclarităţi în aplicare. Astfel, la articolul unic pct. 1, referitor la art. 63, se introduce termenul de "minoritate lingvistică", care nu este definit nici în legea de bază, nici în legea transmisă spre promulgare, motiv pentru care se propune reexaminarea şi stabilirea cu exactitate a sensului noţiunii în cauză. De asemenea, se consideră că noua formă a art. 63 alin. (2) nu este corelată cu alte dispoziţii în vigoare. Comisia a analizat atât cuprinsul cererii de reexaminare, cât şi forma legii transmisă la promulgare de Senat, în calitate de Cameră decizională. În urma dezbaterii, în şedinţele din 9 şi 16 octombrie 2018, comisia a propus, cu 13 voturi pentru şi 8 abţineri, aprobarea cererii de reexaminare a legii şi adoptarea Legii pentru modificarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu amendamentele admise şi respinse care fac parte integrantă din acest raport.
Eugen Nicolicea Vă mulţumesc. Dacă există obiecţii sau comentarii? Nu există. Rămâne pentru votul final.
Emil-Marius Paşcan Cum nu există?! Uitaţi-vă acolo!
Eugen Nicolicea Bine. Doamna Cherecheş Florica, PNL.
Florica Cherecheş Dragi colegi, Iniţial, această propunere legislativă prevedea introducerea obligaţiei Ministerului Educaţiei Naţionale de a da publicităţii şi de a prezenta anual Parlamentului raportul privind starea învăţământului preuniversitar şi universitar din România, împreună cu direcţiile şi priorităţile de dezvoltare. Chiar dacă această obligaţie este inclusă în Legea educaţiei naţionale, ea nu a fost respectată de ani de zile şi acest lucru este nefast pentru educaţie. Din păcate, iniţiativa de faţă a fost amendată de unul dintre iniţiatori şi i s-a schimbat cu totul sensul iniţial. Amendamentul a fost depus la comisie cu o oră înaintea începerii dezbaterii. Astfel, s-a propus şi s-a votat ca în localităţile în care există cerere pentru forma de învăţământ în limbile minorităţilor, să se poată crea grupe de preşcolari şi clase din învăţământul primar şi gimnazial cu trei copii, iar la cel liceal cu patru elevi. Acest amendament nu avea nicio legătură cu prevederile iniţiale ale acestei propuneri legislative. În plus, prin modificările propuse, acest proiect legislativ ar intra în contradicţie cu alte câteva articole din Legea educaţiei. Preşedinţia a retrimis această iniţiativă spre reexaminare, dintr-o serie de considerente de natură juridică. Partidul Naţional Liberal a propus să eliminăm art. 63 alin. (2), pentru a nu induce şi mai multă confuzie în aplicarea legii. Dragi colegi, Legea trebuie modificată în funcţie de necesităţi clare şi asumate de un ministru în faţa Parlamentului. La propunerea UDMR, legea este modificată pentru a da iluzia minorităţilor naţionale că din patru în patru ani se gândeşte cineva la electorat. De fapt, se introduce o mare discriminare. Din păcate, nici ministerul şi nici majoritatea PSD-ALDE nu ştiu încotro se îndreaptă reglementările legate de calitatea actului educaţional pentru minorităţile naţionale. Toate aceste modificări nu fac bine elevilor şi celor care sunt chemaţi să vegheze la respectarea legii. În plus, dacă nu ar fi fost făcut acest amendament, noi am fi avut deja această iniţiativă legislativă în vigoare şi astfel ministerul ar fi trebuit să vină în faţa Parlamentului cu un raport. Din păcate, şi anul acesta Parlamentul va legifera fără să ştie care sunt direcţiile strategice pe care şi le asumă Ministerul Educaţiei. Partidul Naţional Liberal se va abţine de la acest vot.
Eugen Nicolicea Vă mulţumesc. Domnul Paşcan Emil-Marius.
Emil-Marius Paşcan Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Distinşi colegi, În fond, în esenţa sa, acest proiect legislativ era binevenit. Să prezinte Ministerul Educaţiei câte un raport legat de felul în care funcţionează, care este starea învăţământului preuniversitar, care sunt proiecţiile viitoare, nimic de zis! Absolut benefic! Dar, iată, cei de la PSD-ALDE plus UDMR, consacraţi o procedură absolut năucitoare, halucinantă. La proiecte de lege care n-au nicio legătură cu minoritatea maghiară în speţă sau cu minorităţile, la modul general, se găsesc tot felul de formule, tertipuri, prin care se introduce câte o şopârlă, într-un proiect aparent banal şi necesar în acelaşi timp. Este cazul - şi vă reamintesc - Legii privind stimularea învăţământului, a educaţiei în unităţile de învăţământ agricol. Iată, din nou, cu un amendament introdus peste noapte de către UDMR, în care se face o discriminare gravă. Şi vreau să cunoaşteţi ce votaţi, stimaţi colegi, în sensul că se acceptă, practic, funcţionarea unor clase subdimensionate, faţă de prevederile actuale ale Legii educaţiei, pentru minorităţi, fiind discriminaţi tocmai elevii români. Şi vă explic de ce. Şi astăzi, în judeţul Mureş, avem vreo 300 de clase de elevi, în clasele cu predare în limba maghiară, până la 19 elevi. Ei, bine, acest lucru este cu atât mai grav, prin comparaţie cu situaţia elevilor români, unde nu li se aplică înfiinţarea unor astfel de clase subdimensionate numeric. Elevii români sunt luaţi şi plimbaţi cu microbuzul sau cu mijloacele de transport, la distanţe de zeci de kilometri, ca să poată urma şcoala. În timp ce, iată, minorităţilor, li se face acest hatâr: să se înfiinţeze clase cu doi-trei elevi, patru elevi, cu aprobarea Direcţiei pentru Minorităţi din Ministerul Educaţiei Naţionale. Este năucitor! Dar gândiţi-vă câte situaţii de acest gen avem în judeţele Harghita, Covasna, unde românii sunt minoritari, unde ei vor continua să se plimbe zeci de kilometri, pentru a ajunge la unităţi de învăţământ unde au clase înfiinţate la numărul minim de elevi, în timp ce colegii lor, minoritari, vor putea să stea bine mersi în localităţile lor, fără să facă nicio deplasare, cu clase subdimensionate numeric. Este halucinant! Îi discriminaţi tocmai pe români, în raport cu colegii lor maghiari sau de alte etnii. De aceea, eu vă rog, se solicita un lucru în cererea de reexaminare a Preşedintelui şi se votează cu totul altceva. Nu acceptaţi astfel de trocuri la dictarea unei minorităţi care susţine guvernarea, trădând România în anul ei Centenar, înfiinţând legi care îi discriminează tocmai pe români! Este halucinant, stimaţi colegi! Partidul Mişcarea Populară va vota împotriva acestui proiect legislativ aberant. Mulţumesc.
Eugen Nicolicea Doamna Cosma Lavinia are cuvântul.
Lavinia-Corina Cosma Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi din UDMR, Aşa cum v-am spus ieri, în cadrul Comisiei pentru învăţământ, v-aţi făcut un prost obicei în a pune câte un amendament în câte o iniţiativă, în care, de fapt, subiectul nu are legătură cu ceea ce vreţi ulterior. Este o un obicei periculos, pentru că, dacă fiecare dintre noi facem asta, ne vom petrece o zi întreagă în Comisia pentru învăţământ, certându-ne pe un subiect sau altul, fără să ajungem să facem nimic constructiv. Vă rog, de acum încolo, să respectaţi ordinea de zi şi să vă referiţi strict la subiectele anunţate, astfel încât fiecare dintre noi venim pregătiţi pe anumite subiecte şi să nu fim puşi în faţa faptului împlinit de a discuta despre lucruri care nu erau dinainte anunţate. Grupul USR se va abţine la vot. Mulţumesc.
Eugen Nicolicea Domnul Szabó Ödön.
Ödön Szabó Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Dezbaterea pe această iniţiativă legislativă am avut-o în Parlament, a trecut de Camera Deputaţilor, inclusiv cu voturile USR, la acel moment, a fost dezbătută la fel în Senat, a primit şi acolo voturile USR şi a fost retrimisă de către preşedinte pentru două lucruri foarte simple. Şi trebuie să-i dau şi o remarcă unui coleg care se vede că, în ura sa faţă de o anumită comunitate, nu citeşte. Nu citeşte pentru că, iniţial, sintagma de "minoritate lingvistică" se referea tocmai la acele persoane care, în zone locuite de minorităţi, se află într-o minoritate lingvistică. Ei, preşedintele a spus că această minoritate lingvistică nu este definită în lege. Din acest motiv, în textul legii am depus un amendament şi a fost votat în forma în care v-o citesc acum: "Prevederile alin. (2) se aplică şi formaţiunilor de studiu în limba română, atunci când acestea funcţionează în zone unde ponderea unei minorităţi etnice este majoritară". (Vociferări.) E bine să citeşti, domnule coleg! E bine să citeşti, înainte să ponegreşti o iniţiativă pe care, în comisie am depus-o în comun cu colegul meu de la minorităţi, domnul Zisopol, şi care avea o prevedere şi din legea veche, dar foarte netransparentă. Spunea aşa: "Formaţiunile de studiu pot fi mai mici decât minimum prevăzut de prezenta lege pentru învăţământul în limba maternă a unei minorităţi", decizia privind înfiinţarea şi funcţionarea acestei formaţiuni aparţinând doar ministerului, fără a fi întrebate minorităţile respective. Şi am precizat rolul comunităţilor în realizarea acestor formaţiuni de studiu. Nimic altceva! Deci eu vă rog foarte mult ca ura viscerală, care ori de câte ori ieşiţi la acest microfon se simte în tonul dumneavoastră, s-o mai moderaţi. Şi m-aş bucura dacă liberalii, într-adevăr, ar fi liberali. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Eugen Nicolicea Dau cuvântul doamnei deputat Gavrilă Camelia.
Camelia Gavrilă Dincolo de formatul sec al unui raport, aş vrea să fac, cu o anumită doză de obiectivitate, câteva clarificări, pentru că cei care nu sunt din Comisia pentru învăţământ şi ascultă toate discursurile, sigur, care au şi accentele lor politice fireşti, pot să considere că lucrurile nu sunt în regulă. În primul rând, o consideraţie de ordin general, care ţine poate ţine şi de morală, de filosofie, de etică, ar fi aceea că, într-adevăr, atâta timp cât liderii de partide s-au înţeles pe această iniţiativă, legat de apariţia unui raport, atât pentru mediul preuniversitar, cât şi universitar, dublat de direcţii de acţiune şi strategii prioritare, ar fi fost o iniţiativă transpartinică frumoasă, nobilă şi care avea unanimitate. Din nefericire, mai sunt şi alte evenimente pe traseu care apar, motiv pentru care au apărut celelalte amendamente care au făcut obiectul discuţiilor. Ce vreau să vă spun este că, întoarcerea spre reexaminare se referă la faptul că, alături de minoritate naţională, a apărut, pentru simetrie, termenul de "minoritate lingvistică" - aşa o numisem noi chiar de comun acord -, în încercarea de a acorda drepturi egale şi populaţiei majoritare care se află în anumite zone în care minoritarii sunt mai mulţi, şi atunci elevii trebuiau să beneficieze de aceleaşi facilităţi. Acesta a fost sensul. Noi am corectat formularea, pentru că în Legea educaţiei nu apărea clarificat termenul, şi lucrurile sunt explicite acum. Pe de altă parte, trebuie să spunem că nu doar minoritatea maghiară beneficiază de facilităţile respective. Orice minoritate care se află într-un anumit dezavantaj poate solicita aceste formaţiuni de studiu cu număr mai mic de elevi. O a doua chestiune. La toate inspectoratele, odată pe an, se analizează numărul de clase cu număr mai mare de elevi sau mai mic şi se aprobă, se avizează. Deci un inspectorat şcolar responsabil poate acorda suplimentările necesare şi o putea face chiar pe legislaţia existentă anterior. Nu ştiu dacă este vreun reprezentant al Ministerului Educaţiei, dar solicităm cu multă fermitate Ministerului Educaţiei să încerce să depăşească această formă, ştiu eu, birocratică, în care cade uneori ca o ghilotină încadrarea într-un număr de posturi, şi atunci când sunt soluţii, în situaţii grave, să găsească modalitatea ca aceste formaţiuni să primească suplimentările necesare. Deci, este un demers pe care trebuie să-l aibă în vedere şi Executivul. Principiile legii, ale corecţiilor, ale completărilor, sunt cât se poate de nobile, de pedagogice, iar, sigur, sensibilităţile din anumite zone trebuie puse în ecuaţie politică şi rezolvate cu înţelepciune, de data aceasta de politica educaţională. Mulţumesc.
Eugen Nicolicea Vă mulţumesc. Dau cuvântul domnul Pambuccian.
Varujan Pambuccian Mulţumesc, domnule preşedinte. Bine, sunt situaţii în care totuşi este bine să nu transformăm o lege care este folositoare într-un festival de înjurat UDMR. Adică nu cred că era cazul! Pentru că aici vorbim de o lege care afectează absolut toate comunităţile care se află într-o situaţie de minoritate, din punct de vedere - am să spun etnic, pentru că preşedintele are dreptate, termenul acela trebuia definit. Şi, OK, definindu-l, putem spune: "într-o situaţie de minoritate lingvistică". Şi am să vă explic care este problema. Pentru că noi ne-am izbit de ea probabil mult mai mult decât UDMR. În momentul în care, într-o populaţie relativ mare, majoritară, există o populaţie mică, fluctuaţia de la un an la altul a numărului, a efectivului de elevi dintr-o anumită clasă poate să fie destul de mare şi te poţi trezi că, în clasa a III-a, de exemplu, anul acesta ai trei copii şi anul viitor poţi să ai 15. Până acum se proceda în modul următor: clasa a III-a se desfiinţa şi, în consecinţă, părinţii fiind puşi în faţa unei situaţii absolut impredictibile, nu-şi mai dădeau copiii la şcoala respectivă. Lucrul acesta, pe termen lung, înseamnă pierderea limbii unei comunităţi, ceea ce înseamnă asimilarea ei şi, practic, dispariţia ei. Nu cred că vrem lucrul acesta! Nu cred că foloseşte nimănui! Diversitatea s-a dovedit a fi un lucru foarte util, peste tot acolo unde ea a existat. Şi atunci, haideţi să nu încercăm să transformăm chestiunea aceasta într-o chestiune a UDMR. Nu este numai problema dânşilor, este şi problema comunităţilor româneşti, acolo unde sunt într-o situaţie minoritară. Este, într-o foarte mare măsură, problema comunităţilor pe care le reprezintă grupul nostru parlamentar şi nu cred că foloseşte nimănui să ne bucurăm că la un moment dat, într-o anumită regiune, dispare o comunitate etnică. Nu cred că foloseşte nimănui lucrul acesta. Aşa că, noi vom vota pentru, cu o observaţie pe care o s-o facem la Senat, pentru că este o mică chestiune care trebuie îndreptată acolo şi care ţine de o formulare. În rest, credem că este un lucru care va salva foarte multe comunităţi mici, în localităţi... Vedeţi, noi ne-am obişnuit să gândim foarte mult şi în termeni de oraşe mari, unde situaţia este cu totul alta. Dar sunt localităţi mici în care fluctuaţiile acestea există şi, dacă nu ţinem cont de ele, la un moment dat facem ca o minoritate să dispară. Vă mulţumesc.
Eugen Nicolicea Vă mulţumesc. Dau cuvântul domnului Paşcan Emil care solicită dreptul la replică. Reamintesc, potrivit art. 151: "Un deputat poate cere dreptul la replică în momentul în care la adresa sa - deci nu e obligatorie nominalizarea -, în momentul dezbaterii s-au făcut afirmaţii incorecte sau ofensatoare. Dreptul la replică va fi formulat într-un mod care să nu genereze un nou drept la replică". Deci aveţi maximum două minute şi v-aş ruga să nu generaţi un nou drept la replică.
Emil-Marius Paşcan Mulţumesc, domnule preşedinte. Nu voi genera, pentru că invoc nişte argumente cât se poate de necesare şi logice. S-a făcut vorbire despre mine punându-mi-se o etichetă, un stigmat, că aş manifesta o ură viscerală împotriva unei minorităţi. Oameni buni, să fim serioşi, ca prefect, ca senator şi azi, ca deputat, am pledat şi voi pleda întotdeauna pentru armonie, concordie, înţelegere, comuniune între români, maghiari şi celelalte minorităţi care trăiesc pe acest pământ binecuvântat al României. Eu vă întreb pe toţi, retoric, când manifeşti ura viscerală, când pledezi pentru aceste valori, pentru încredere reciprocă, pentru frăţietate, pentru a trăi împreună, sau în momentul în care pledezi consecvent pentru a-i separa pe români de maghiari, de pe băncile şcolii, chiar mai devreme, din creşă, din grădiniţă, pentru a înfiinţa instituţii separate, de parcă noi, românii, am fi ciumaţi? Când fugi continuu de această înţelegere şi concordie care ar trebui să caracterizeze spaţiul transilvan multicultural şi cauţi absolut premeditat, consecvent, separatismul etnic? Mai departe îl treci în liga superioară,...
Eugen Nicolicea Vă mulţumesc.
Emil-Marius Paşcan ...în separatism secesionist teritorial. Aşa că, cred că vă răspundeţi singuri. Mulţumesc.
Eugen Nicolicea Constat că v-aţi lansat în acuzaţii, ceea ce nu se încadra în prevederea regulamentară. De asemenea, îmi permit să fac un comentariu. Colegul să nu creadă că este animat colegul nostru de ură viscerală, ţinând cont că acum două zile făcea glume despre Centenar, de la tribuna Camerei. Iar în ceea ce priveşte citirea sau necitirea unor legi, aceasta nu ţine de apartenenţa etnică şi nici de ura viscerală. Vă rog, pe viitor, să aveţi grijă la dreptul la replică, să nu generaţi un nou alt drept la replică. Domnul Roman Florin-Claudiu, vă rog.
Florin-Claudiu Roman Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor colegi, Încerc să găsesc o soluţie de mijloc, pentru că mi se pare că colegii astăzi s-au certat pe o falsă problemă. Este normal şi este european ca peste tot în lume minorităţile să beneficieze de sprijin din partea statului. Se întâmplă absolut peste tot. Nu e o chestiune nouă, nu e o chestiune de natura discuţiilor care au fost astăzi, aici la microfon. Problema de bază este că avem încă finanţarea pornind de la costul standard per elev. Ce înseamnă asta? Înseamnă că acolo unde avem minorităţi sau unde avem zone de munte există, cum e normal, o finanţare suplimentară pentru cele două capitole. Ce înseamnă asta? Că sunt aceiaşi bani şi ei se redistribuie, în interiorul unui judeţ, la fel. Problema, din punctul nostru de vedere, nu este a minorităţii, indiferent care a fi ea. Problema este a statului şi a Ministerului Educaţiei Naţionale, care, menţinând această unitate de cost standard per elev, vrând să şi subvenţioneze partea de minorităţi, şi partea de zone montane, nu reuşeşte şi nu va reuşi să rezolve problema. Cred că noi, ca Parlament, la discuţia bugetului pe anul viitor, va trebui să ne uităm foarte clar la acest capitol. Şi unde avem situaţii de acest gen, ele trebuie bugetate, pentru că putem trece în lege absolut orice. Dacă nu vor fi bani pentru lucrurile acestea, povestim poveşti. Vă mulţumesc.
Eugen Nicolicea Bun. Dacă există propuneri sau comentarii cu privire la lege? Nu există. Rămâne pentru votul final.