Eugen Nicolicea În continuare, la punctul 2 al ordinii de zi avem înscrisă dezbaterea Moţiunii simple iniţiate de 65 de deputaţi. În temeiul art. 190 din Regulament, întreb dacă vreunul dintre semnatari îşi retrage adeziunea? Nu. Pentru dezbaterea moţiunii, Biroul permanent şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare propun următoarele: moţiunea simplă să fie citită de unul dintre semnatari; Guvernului îi sunt rezervate 50 de minute, care vor fi utilizate la începutul şi la finalizarea dezbaterilor; pentru dezbateri se vor lua în calcul câte 10 secunde pentru fiecare deputat. Timpul maxim alocat grupurilor parlamentare, precum şi deputaţilor neafiliaţi se prezintă astfel: Grupul parlamentar al PSD - 25 de minute; Grupul parlamentar al PNL - 11 minute; Grupul parlamentar al USR - 5 minute; Grupul parlamentar al UDMR - 4 minute; Grupul parlamentar al ALDE - 3 minute; Grupul parlamentar al PMP - două minute; Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - 3 minute; deputaţi neafiliaţi - 3 minute - în total, 56 de minute. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Vă rog să pregătiţi cartelele de vot. Supun votului dumneavoastră propunerile prezentate. Să înceapă votul. Cu 106 voturi pentru şi un deputat care nu a votat, propunerile au fost adoptate. Înainte de a trece la dezbaterea moţiunii, îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de şedinţă lista cu numele deputaţilor înscrişi la dezbateri. Mă refer la cei care nu au depus până acum. Dau cuvântul domnului deputat Stroe Ionuţ pentru citirea textului moţiunii simple.
Ionuţ-Marian Stroe Mulţumesc, domnule preşedinte. Dragi colegi, Domnule ministru George Vladimir Ivaşcu, Sub conducerea dumneavoastră, Ministerul Culturii se dovedeşte incapabil să-şi îndeplinească menirea sa, şi anume de a oferi sprijinul său artiştilor, oamenilor de litere din România, de a-şi proteja patrimoniul material şi imaterial şi de a organiza, cum se cuvine, evenimentele dedicate unui moment excepţional din istoria noastră, şi anume Centenarul Marii Uniri de la 1918. Grupul Parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor constată situaţia gravă în care se află cultura naţională şi doreşte, prin această moţiune, să aducă în atenţie deficienţele grave din activitatea ministerului, care se răsfrâng asupra întreg domeniului cultural. În acest context, deputaţii opoziţiei consideră absolut necesară o dezbatere publică, având ca temă găsirea de soluţii pentru revigorarea culturii româneşti, măcar în anul în care celebrăm Centenarul Marii Uniri. Aţi promis că domeniul culturii va fi o prioritate. Dar ce constatăm este faptul că Guvernul ignoră cu bună ştiinţă importanţa strategică a culturii, aşa cum în orice ţară europeană este statuată şi, în acelaşi timp, uită faptul că îmbunătăţirea sistemului cultural este de datoria oricărui Guvern responsabil. Stimate domnule ministru Ivaşcu, Nu este posibil ca, în anul sărbătoririi Centenarului, Guvernul să-l dărâme pe Constantin Brâncuşi! În ultimele luni, de mai multe ori, capodoperele lui Constantin Brâncuşi - de o valoare inestimabilă pentru România şi patrimoniul mondial - erau aproape de fi distruse în totalitate din cauza inundaţiilor sau a prăbuşirii copacilor în Parcul Brâncuşi din Târgu Jiu. Pentru a nu ştiu câta oară, nu putem să nu remarcăm neimplicarea dumneavoastră, domnule George Ivaşcu, din cauza faptului că nu reuşiţi să luaţi nicio măsură pentru protejarea patrimoniului nostru naţional. Conform statisticilor, România are rata cea mai mare de distrugere şi neglijare a patrimoniului din Europa, putându-ne compara cu ţările care sunt în stare de război! Uimitor este faptul că Ministerul Culturii, prin Institutul Naţional al Patrimoniului, a redepus dosarul de candidatură al Ansamblului Brâncuşi pentru Lista UNESCO, în condiţiile în care operele sunt nerestaurate şi, din păcate, total disparate pe o Axă Brâncuşi care devine din ce în ce mai greu accesibilă şi circulabilă pietonal. Este evident că pentru actuala guvernare protecţia patrimoniului este doar declarativă. Pericolul de a fi distrus iremediabil Ansamblul "Constantin Brâncuşi" de la Târgu Jiu încă există, iar instituţiile statului parcă nu vor să îl păstreze pentru generaţiile viitoare. Este absolut revoltător că, din cauza unor politici culturale deficitare, România riscă să piardă aceste comori cu care cu toţii ne mândrim în lume! Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale ar trebui să fie un catalizator al sectorului cultural şi un reper în plan naţional pentru protejarea patrimoniului, pentru recunoaşterea şi promovarea valorilor culturale româneşti în lume. Facem apel, domnule ministru, să vă treziţi şi să luaţi toate măsurile pentru a fi salvată această moştenire culturală unică pentru generaţiile viitoare. Nu fiţi cinic! Când aţi fost chestionat în legătură cu starea monumentelor lui Constantin Brâncuşi, de la Târgu Jiu, răspunsul dumneavoastră, din păcate inexplicabil, la întrebarea "Ce aveţi de gând să faceţi?" a fost "Weekend plăcut"?! Domnule ministru, Alături de Guvernul din care faceţi parte aţi săpat groapa Roşiei Montane! În 2 iulie 2018, România a fost făcută de râs pe plan internaţional, pentru a nu ştiu câta oară, din cauza guvernanţilor actuali. Concret, din pricina eforturilor susţinute de Guvernul dumneavoastră, dosarul Roşia Montană nu a intrat în patrimoniul UNESCO. Pur şi simplu, Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO, care trebuia să decidă soarta dosarului Roşia Montană, în sensul includerii sau nu în lista patrimoniului mondial, a amânat votul, la solicitarea Guvernului dumneavoastră, şi, bineînţeles, a returnat dosarul. Practic, singurul stat care a dat veto asupra acestui proiect a fost chiar România, prin solicitarea dumneavoastră de amânare a votului pe Roşia Montană. Este evident faptul că România a fost umilită pe plan internaţional, din cauza acţiunilor, care se bat practic cap în cap, luate de unele dintre marionetele acestui Guvern. Dacă până la începerea sesiunii Comitetului, pe data de 1 iulie, România, printr-o scrisoare a ministrului culturii, solicita retragerea deciziei privind înscrierea Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO, România are acum o solicitare de returnare a dosarului de nominalizare pentru mai multe clarificări. Deşi nominalizarea pentru înscrierea în patrimoniu a Roşiei Montane are în spate un dosar ştiinţific şi tehnic aproape ireproşabil, notat cu un calificativ de valoare universală excepţională, care trebuie înscris de urgenţă în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, reprezentanţii Guvernului au dinamitat practic această şansă. Din nefericire, domnule ministru Ivaşcu, nici măcar nu aţi avut curajul de a fi prezent la şedinţa Comitetului Patrimoniului Mondial de la Manama, preferând să trimiteţi un subordonat pentru a aranja pe ascuns trântirea dosarului Roşiei Montane. De fapt, este o cutumă a dumneavoastră, domnule ministru, fuga de orice responsabilitate şi fuga de la orice şedinţă, fie de la Comisia de Cultură din Camera Deputaţilor, unde aţi fost chemat de foarte multe ori, şi nu v-aţi prezentat decât o singură dată, şi atunci slab pregătit, fie de la Comisia pentru pregătirea Centenarului, unde aţi strălucit, de asemenea, prin absenţă. Este clar că această acţiune a guvernanţilor reprezintă un act de trădare naţională şi de îngropare, practic, a Roşiei Montane, pentru interese care nu sunt făcute publice. Trebuie să răspundeţi pentru acest gest, domnule ministru! Trebuie să adoptaţi o atitudine fermă şi să faceţi demersuri pentru ca Roşia Montană să fie inclusă în lista Patrimoniului Mondial UNESCO, astfel încât să poată fi salvată această moştenire culturală unică pentru generaţiile viitoare. Domnule ministru, Dinamitaţi prin nepăsare, de asemenea, şi evenimentul "Timişoara - Capitală Culturală Europeană a anului 2021". Acest oraş a obţinut, în 2016, nominalizarea pentru a derula Programul major intitulat "Capitală Culturală Europeană a anului 2021", obţinută în urma evaluării proiectelor oraşelor candidate, care, în etapa finală, a cuprins capitala şi alte trei oraşe. Dosarul candidaturii, la care echipa Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană 2021 - ATCCE 2021 - a lucrat încă din anul 2010, anul în care practic s-a coagulat prima dată ideea ca Timişoara să devină Capitală Europeană a Culturii. Conform Regulamentului de procedură al competiţiei, Ministerul Culturii trebuie să acţioneze în calitate de autoritate de management, responsabilă pentru organizarea şi gestionarea acţiunii "Capitală Culturală Europeană pentru anul 2021" în România. În schimb, în perioada 2017-2018, etapă în care s-a desfăşurat pregătirea Proiectului "Timişoara - Capitală Culturală Europeană", etapa numită "Start-Up", prin care asociaţia locală care a aplicat proiectul trebuia să deruleze programe însumând aproape 4 milioane de euro, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale nu a mobilizat resursele necesare pentru această etapă, iar autorităţile locale au reuşit doar o susţinere la limita minimă a programelor de pregătire, însumând abia câteva zeci de mii de euro. În aceste condiţii, programul de pregătire din anul curent se derulează doar prin cei câţiva angajaţi ai acestei asociaţii de susţinere a Timişoarei, prin participarea pro-bono a artiştilor, a experţilor, a operatorilor şi a organizatorilor culturali, şi prin parteneriate locale cu reprezentanţi ai mediului de afaceri. În rezumat, după nominalizarea oraşului, la finalul anului 2016, activităţile din perioada anilor 2017-2018, când ar fi trebuit să fie realizate pregătiri ale viitoarelor programe culturale, pentru care ar fi fost atât de necesare aceste finanţări multiple în valoare de 4 milioane de euro, s-a constatat o gravă absenţă a suportului financiar, mai ales din partea ministerului pe care îl conduceţi, primul responsabil pentru pregătirea acestui eveniment major de reprezentare europeană a României. Titlul de "Capitală Culturală Europeană în anul 2021" reprezintă o prioritate pentru România şi oferă garanţii pentru generarea de avantaje viitoare substanţiale în domeniile cultural, social şi economic, atât pe parcursul anului respectiv, cât şi ulterior. Până acum, Ministerul nu a avansat în etapele concrete de susţinere pentru pregătirea oraşului nominalizat, nu a deschis linia de finanţare pentru Programul 2018, nu îşi realizează rolul de prim responsabil şi comunicator naţional pentru orizontul anului 2021. Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a lansat un portal online, numit "capitalaculturala2021.ro", în care, din păcate, cea mai recentă informaţie este din anul 2017. Dincolo de promisiuni şi intenţii, aş spune bune, individuale, concretizarea asistenţei şi susţinerii instituţionale pe care Ministerul Culturii ar fi trebuit să o acorde oraşului nominalizat, în etapa de pregătire a anului 2021, ar fi însemnat un aport financiar absolut necesar, bugetul de două milioane de euro, componenta guvernamentală a finanţării necesare Asociaţiei TCCE2021, până la finalul anului 2018, fiind un plafon indispensabil pentru acoperirea curentă a costurilor, buget care, din păcate, nu a fost asigurat. Absenţa finanţării din partea Ministerului Culturii pentru etapa de pregătire a Programului cultural "Timişoara 2021", din anii 2017 şi 2018, arată clar lipsa de viziune şi neasumarea responsabilă a rolului de coordonare din partea decidenţilor din Ministerul Culturii, cu consecinţe grave şi foarte grave la nivelul impactului şi ecourilor europene pe care le va avea modul în care România pregăteşte, ca ţară, acest program cultural european al anului 2021. Domnule ministru al culturii, Chiar dumneavoastră consideraţi că instituţia pe care o conduceţi este "aculturală", pentru că în organigrama acesteia, spuneaţi, nu se regăsesc direcţii clar conturate. În declaraţiile pe care le-aţi susţinut la un post tv, aţi spus că "... Ministerul Culturii este poate cea mai aculturală instituţie pe care aţi întâlnit-o, pentru că aţi sperat să găsiţi «măcar o orizontală» şi că organigrama nu are direcţiile de linie...". Există ministrul culturii izolat undeva, acolo, iar dacă există această funcţie, dumneavoastră puteţi să realizaţi lucruri pe care le consideraţi a fi nelalocul lor în cadrul ministerului. Puteţi să înfiinţaţi direcţii, ca de exemplu Direcţia Muzeu-Patrimoniu, Direcţia Artele Spectacolului, care să coordoneze o strategie şi în subordinea cărora să existe teatrele naţionale, operele ş.a.m.d. Aţi observat în minister, când aţi intrat prima dată, spuneţi, "... un soi de lipsă de entuziasm, adică acel lucru care te duce către creativitate". Dacă spuneţi că nu vă gândiţi la un mandat ca la un fotoliu, faceţi acest lucru posibil şi remediaţi aceste probleme! Dispuneţi de toate pârghiile necesare, în funcţia pe care o deţineţi, pentru a realiza acest lucru! Domnule ministru, Asemenea colegilor din alte ministere, v-aţi prezentat bilanţul mandatului de şase luni, în calitate de ministru al culturii, cu un discurs citit de pe foi, încurcat de foarte multe ori în bâlbe şi gafe, şi aţi refuzat, totodată, la final, să discutaţi problemele din domeniu. Faceţi-o măcar acum, în acest moment! Stimate domnule ministru, Anul acesta, sărbătorim înfăptuirea Marii Uniri şi a României Mari, un vis care a fost îndeplinit prin stăruinţa şi jertfa înaintaşilor noştri. Împlinim, aşadar, 100 de ani de când a fost posibilă Unirea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu Ţara-Mamă. Una dintre obligaţiile noastre este să înţelegem această adevărată lecţie de istorie pe care ne-au dat-o întemeietorii României Mari şi, în acelaşi timp, trebuie să ne asigurăm de celebrarea cu demnitate a Centenarului Marii Uniri. Organizarea manifestărilor dedicate Centenarului Marii Uniri ar fi trebuit să reprezinte principala direcţie strategică a mandatului dumneavoastră, însă este îndreptăţit să spunem că nu v-aţi ridicat la înălţimea aşteptărilor românilor şi aţi ratat o şansă enormă de a dovedi că aveţi capacitatea de a pregăti, aşa cum se cuvine, sărbătorirea unui asemenea eveniment, de o însemnătate excepţională pentru istoria noastră. Aţi dat dovadă de o totală lipsă de implicare, în ciuda promisiunilor făcute la învestirea dumneavoastră în funcţie, dar şi a măsurilor prevăzute în Programul de guvernare pe care coaliţia din care faceţi parte, domnule ministru, şi le-a asumat aici, în faţa noastră, în Parlamentul României! A venit, iată, momentul bilanţului, însă acest bilanţ este unul dezastruos pentru dumneavoastră şi pentru ministerul pe care îl conduceţi şi, din păcate, şi pentru România! Spunem asta pentru că nu prea aveţi cu ce să vă lăudaţi, domnule ministru! După cum bine ştiţi, majoritatea parlamentară, din care faceţi parte, a promis că va demara un amplu şi măreţ plan dedicat Centenarului, însă şi dumneavoastră, la fel ca predecesorul dumneavoastră, aţi lăsat mai mult impresia că puneţi beţe în roate proiectelor destinate Centenarului sau că nu vă pasă de celebrarea corespunzătoare a acestei mari sărbători a românilor. Este absolut ruşinos, domnule ministru, că Departamentul Centenar, structura responsabilă de coordonare, la nivel naţional, a pregătirii, organizării şi desfăşurării manifestărilor, a acţiunilor şi proiectelor de aniversare a Centenarului, nu şi-a îndeplinit menirea pentru care a fost înfiinţat şi a devenit, din păcate, doar o destinaţie pentru clientela de partid în goana după un serviciu călduţ. Totodată, prin schimbările de personal operate de la momentul înfiinţării acestui departament, ca rezultat al războaielor interne din partidul dumneavoastră, dar şi prin schimbările autodeclanşate de Guvern, la ordinul liderului dumneavoastră, Liviu Dragnea, am ajuns în situaţia în care multe dintre proiectele destinate Centenarului au fost întârziate într-un mod nepermis de mult. Abia la sfârşitul primului trimestru al anului 2018 - şi asta după ce aţi solicitat retragerea celor 2.048 de proiecte deja selectate pe vremea ministrului Romaşcanu, întrucât ele erau, după cum singur aţi declarat, domnule ministru, "nişte idei" pentru "a finanţa, practic, nişte nevoi locale" - am putut şi noi să aflăm câte ceva despre proiectele pe care Ministerul Culturii, aflat sub comanda dumneavoastră, le-a aprobat pentru finanţare. Este clar, nu numai că nu a existat niciun fel de viziune în organizarea Centenarului, dar, la fel, este evident faptul că nici disponibilitate de implicare din partea dumneavoastră! Aţi arătat, astfel, că Guvernul PSD-ALDE, din care faceţi parte, a fost practic prins pe picior greşit şi pe această temă, fiind complet depăşit de importanţa acestui moment unic pentru ţara noastră. Este inacceptabil ca, la finalul anului 2018, să avem zeci de case memoriale în paragină. Este inacceptabil ca monumentele dedicate eroilor să fie în continuare nerestaurate, să nu avem un Muzeu al Centenarului sau să nu avem un Muzeu al rezistenţei anticomuniste. Mai putem spune ceva despre realizarea Monumentului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 de la Alba-Iulia, care a ajuns să fie mult decalată din cauza finanţării întârziate, iar acum să avem cu toţii emoţii pentru finalizarea sa până la data de 1 decembrie 2018?! Vă spunem tot noi, domnule ministru! Nimeni nu a avut curajul să îi bată la uşă liderului dumneavoastră, domnului Dragnea, şi să îi ceară să scoată de la sertar, acolo unde a zăcut aproape doi ani, Propunerea legislativă prin care se prevedea finanţarea Monumentului Marii Uniri de la Alba lulia! Iar acest lucru a fost posibil doar în urma apelurilor disperate pe care le-am făcut noi, parlamentarii opoziţiei, dar şi autorităţile locale, care au atras atenţia constant că este pusă sub semnul întrebării aniversarea, în condiţii onorabile, a Centenarului Marii Uniri. Nu v-aţi arătat nici un moment îngrijorat de întârzierea acestui proiect, simbol pentru Alba Iulia şi pentru întreaga ţară! La fel, v-aţi arătat total dezinteresat că majoritatea parlamentară, din care faceţi parte, a respins un proiect de lege deosebit de important, prin care propuneam introducerea în curricula şcolară a disciplinei facultative "Istoria Marii Uniri", începând cu anul Centenarului. Ne-am fi aşteptat, domnule ministru, să găsim sprijin măcar de la dumneavoastră, pentru că, din poziţia dumneavoastră de ministru al culturii, ar fi trebuit să înţelegeţi că doar aşa noile generaţii vor putea cunoaşte mai bine istoria României. Ar fi fost şi un omagiu, mai mult decât meritat, pentru realizările făuritorilor Unirii! Este păcat, domnule ministru, că nu aţi înţeles nici măcar acum, pe final de an, că Centenarul Marii Uniri nu înseamnă doar ziua de 1 decembrie 2018! Ar fi trebuit să vă vedem în acţiune tot anul, ar fi trebuit să vă vedem implicat direct în pregătirea şi organizarea Centenarului, şi mai puţin să ne prezentaţi pe hârtie presupusele dumneavoastră realizări. Ne-aţi obişnuit, din păcate, doar cu exerciţii de imagine, dar fără fapte concrete! Înaintaşii noştri au reuşit să înfăptuiască Marea Unire cu jertfe enorme, iar anul 2018 ar fi trebuit să reprezinte anul maturităţii noastre ca popor. Faptul că noi, acum, la o sută de ani, ne poticnim chiar şi să celebrăm acest "dor de veacuri al neamului nostru", cum a declarat Regele Ferdinand I la încoronarea de la Alba Iulia, faptul că nu avem un proiect esenţial care să marcheze acest eveniment cu profunde semnificaţii simbolice, proiect de care să ne aducem aminte în viitor, este, din păcate, ruşinos şi descalificant faţă de generaţia Marii Uniri. Stimaţi colegi de la PSD şi ALDE, Este revoltător că din cauza unor politici culturale deficitare, România ar putea rata un moment politic de o situaţie extremă, acela de integrare a propriei istorii în marea istorie europeană. Deputaţii Partidului Naţional Liberal, semnatari ai acestei moţiuni, îşi arată îngrijorarea profundă faţă de incapacitatea Guvernului de a administra buna desfăşurare a sărbătorii Centenarului de la 1 decembrie, îngrijorare pe care o împărtăşesc şi profesionişti din domeniul muzeal, asociaţiile din domeniu, istoricii şi ceilalţi oameni de cultură. Domnule ministru, Luaţi de urgenţă acele decizii care pot salva sărbătoarea Centenarului! Prima pe care v-o recomandăm este aceea de a părăsi Ministerul Culturii! Vă mulţumesc.
Eugen Nicolicea În continuare, îl invit la tribună pe domnul George Ivaşcu, ministrul culturii şi identităţii naţionale. Aveţi cuvântul, domnule ministru.
Eugen Nicolicea Vă mulţumesc, domnule ministru. Urmează dezbateri asupra moţiunii simple. Reamintesc prevederile art. 191 din Regulament, potrivit cărora, la moţiunile simple prezentate, nu pot fi propuse amendamente. Începem dezbaterile şi dau cuvântul reprezentatului PSD.
Beatrice Tudor Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Prin moţiunea depusă astăzi, PNL se face vinovat de mai multe lucruri, care variază, de la minciună la plagiere, de la manipulare la mimarea interesului, totul, sub tentativa de a folosi politic Centenarul, pentru a mai dezbina puţin românii. Să le luăm pe rând, pentru a putea înţelege de ce Grupul PSD din Camera Deputaţilor nu poate susţine această moţiune şi de ce niciun alt deputat de bună-credinţă nu o poate susţine. Deputaţii PNL îl acuză pe ministrul culturii de faptul că se prăbuşesc copacii din Parcul Brâncuşi din Târgu Jiu, peste operele marelui sculptor, şi că Axa Brâncuşi este din ce în ce mai greu circulabilă pietonal. Pentru cine crede că este o glumă îi asigur că aşa scrie, cu exactitate, negru pe alb, în paginile 2 şi 3 din moţiune. Ce nu scrie în moţiune însă este că primarul municipiului Târgu Jiu este coleg cu deputaţii liberali, fiind tot un membru al PNL, în persoana domnului Marcel Romanescu. Şi atunci, în loc să-l îndemne pe ministrul Ivaşcu să pună mâna pe drujbă şi lopată şi să rezolve situaţia copacilor care stau să cadă şi pe cea a aleilor abia circulabile, nu ar fi trebuit ca deputaţii liberali să aibă întâi şi întâi o discuţie cu primarul liberal al Târgu Jiului? Or fi monumentele lui Brâncuşi în patrimoniul administrat de Ministerul Culturii, dar copacii şi aleile, precum şi decizia de a spăla sau nu, cu mopul, faimoasele sculpturi, tot în sarcina primăriei rămân. Stimaţi colegi, Cred, sincer, că puţine lucruri sunt mai regretabile decât folosirea unor simboluri naţionale în lupta politică. Pentru că, odată intrate în această luptă, ele nu mai aparţin cetăţenilor, ci politicienilor. Liberalii încearcă să-l folosească pe Brâncuşi, în 2018, ca subiect de dezbinare, să asmută românii împotriva românilor, aşa cum au încercat să-l folosească tehnocraţii pe Brâncuşi, în 2016, ca element de recuzită pentru spectacolul lor politic. Cred că marele sculptor s-ar întoarce în mormânt dacă ar vedea cum numele său şi operele sale sunt folosite pe post de muniţie politică. Este profund regretabil că, din ură politică, se depăşesc toate limitele bunului-simţ şi ale decenţei. Este şi mai regretabil că acest lucru se întâmplă în anul 2018, anul în care ar trebui să sărbătorim Centenarul Marii Uniri, precum şi lucrurile care ne unesc, ca români. Înţeleg goana după voturi şi înţeleg nevoia de a câştiga atenţie în presă sau în faţa alegătorilor, cu subiecte care prind. Dar mai ştiu că totul are o limită. Doamnelor şi domnilor, Textul moţiunii face referire la subiectul Roşia Montană. Dar, exact ca în bancurile cu Radio Erevan, în care nu se dădea, ci se lua, semnatarii îl acuză pe George Ivaşcu că sapă groapa Roşiei Montane, o altă găselniţă de comunicare care caută să atragă un titlu în presă. Dacă s-ar preocupa mai mult de verificarea faptelor decât de găsirea de expresii politice mediocre, liberalii ar face câteva descoperiri uluitoare. Prima ar fi că, prin acţiunea sa din luna iulie, ministrul Ivaşcu a încercat să facă în aşa fel încât România să nu piardă automat 4,3 miliarde de dolari. Poate pentru lobby-ul liberal aceştia nu sunt mulţi bani, dar pentru România cred că este o sumă importantă. Iată faptele. Ţinând cont de aspectele patrimoniale sensibile, unde România poate pierde suma de 4,37 miliarde de dolari, Guvernul României a solicitat amânarea analizării dosarului depus la UNESCO, până la soluţionarea litigiului de la Curtea de Arbitraj de la Washington, în vederea protejării patrimoniului naţional şi a intereselor financiare ale statului român. Nu suntem dispuşi să plătim din buzunarul cetăţeanului cele 4 miliarde de dolari, care se pot pierde în urma litigiului mai sus menţionat. Aşadar, Guvernul României nu solicită retragerea dosarului, ci amânarea acestuia, până la soluţionarea litigiului în dosarul de arbitraj, pentru care, în data de 22 februarie 2018, Casa de Avocatură care reprezintă statul român a depus apărarea la Curtea de Arbitraj de la Washington. Iată ce zice textul liberal pe care îl dezbatem astăzi. Citez fără jocurile de cuvinte ale consilierilor - "Concret, din pricina eforturilor susţine de către Guvern, dosarul Roşia Montană nu a intrat în patrimoniul UNESCO. Pur şi simplu, Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO, care trebuia să decidă soarta dosarului Roşia Montană, în sensul includerii sau nu în lista patrimoniului mondial, a amânat votul la solicitarea Guvernului nostru şi a returnat dosarul". Vedeţi, deci, de ce moţiunea aceasta este o glumă! PNL ar fi vrut ca România să plătească din buzunar 4,3 miliarde de dolari, pentru ca apoi să facă o moţiune împotriva ministrului Teodorovici, probabil, prin care să întrebe, de unde banii? Şi, culmea, tot PNL vorbeşte despre trădare naţională. Aceasta este cea mai mare şi mai grosolană manipulare din textul acestei moţiuni. Iată şi un citat din liberalul Crin Antonescu, din anul 2013, acelaşi Crin Antonescu pe care PNL se pregăteşte să-l reşapeze drept europarlamentar - "Păi, dacă sunt despăgubiri, atunci prim-ministrul ar trebui să fie campionul acestui proiect, venind în Parlament, pledând pentru el şi explicând cât ne costă dacă nu-l facem şi cum am ajuns în situaţia asta...". Cum rămâne, stimaţi colegi liberali? Crin Antonescu nu părea dispus să plătească daunele de miliarde, dar noul PNL vedem că ar vrea să dăm 4 miliarde de dolari pe Apa Sâmbetei. Ce s-a schimbat şi de ce? Şi mai aveţi curajul să vorbiţi de interese! Doamnelor şi domnilor, Ajungem şi la subiectul Centenarului, din care ne convingem de faptul că liberalii nu prea vorbesc ei între ei. Pentru că, pe de o parte, avem textul în care ministrul Ivaşcu este amplu criticat şi, pe de altă parte, avem declaraţiile publice ale unor parlamentari ai PNL extrem de vizibili, care tocmai ce spuneau, nu mai departe de acum una-două săptămâni, că nu au ce să-i reproşeze lui George Ivaşcu, referitor la activitatea privind monumentul de la Alba Iulia. Păi, până se lămuresc liberalii între ei, rămân faptele. Vă rog să reţineţi un număr - 145.524.133 de lei. Aceasta este suma alocată pentru toate proiectele dedicate Centenarului. Este o sumă impresionantă şi este meritul ministrului Ivaşcu, pentru că a alocat responsabil aceşti bani, găsind un raport optim între judeţele care au contribuit la Unirea din 1918 şi nevoia tuturor românilor de a aniversa Centenarul. Judeţele Iaşi şi Alba au primit cele mai importante fonduri, pentru că sunt şi judeţele care au şi cel mai mult de oferit, din perspectiva contribuţiei istorice. Dar deputaţii PNL ştiu bine acest lucru, pentru că ministrul Ivaşcu a venit la Comisia pentru cultură din Camera Deputaţilor şi a prezentat public, transparent, aceste situaţii. Tot cu acest prilej, deputaţii PNL s-ar fi putut lămuri şi de faptul că monumentul de la Alba Iulia este în grafic. Şi l-ar fi putut auzi pe colegul lor din Alba, care spunea că ministrul Ivaşcu şi-a dat interesul în privinţa acestui monument şi că el, personal, nu are ce-i reproşa. Este greu de spus dacă liberalii chiar nu vorbesc între ei, din cauza luptelor interne de partid şi chiar nu ştiu toate aceste date sau dacă le-au aflat, dar le-au ignorat cu bună-ştiinţă, doar ca să mai facă un gest politic precum această moţiune. Cert este un lucru. George Ivaşcu a reuşit să deblocheze activităţi dedicate Centenarului, a reuşit să asigure finanţarea a aproape 650 de proiecte, în toată România şi a reuşit să recupereze terenul şi timpul pierdut. Nu mă aşteptam ca PNL să aducă laude unui ministru PSD, dar nici nu mă aşteptam ca liberalii să folosească Centenarul cu atât cinism şi sânge rece, politic. Stimaţi colegi, Despre critica pe care o încearcă PNL, atunci când face comentarii asupra modului în care George Ivaşcu şi-a prezentat bilanţul, nu pot să spun decât că este deosebit de ironic că PNL îi critică pe cei care citesc discursurile de pe foi, când ei l-au inventat pe Klaus Iohannis, cititorul, prin excelenţă, al politicii româneşti. Măcar George Ivaşcu şi-a susţinut bilanţul printr-o declaraţie de presă; Preşedintele României l-a susţinut pe Facebook. Cât despre subiectul "Timişoara - Capitală Culturală Europeană", pot să spun că, dacă modul de gestionare a acestui proiect este similar cu modul în care primarul liberal Robu a gestionat marcajele în intersecţia care a lăsat Europa cu gura căscată, atunci e clar cum stăm. La fel de clar cum este şi tentativa PNL de a arunca incompetenţa primarilor lor de mari oraşe - Timişoara şi Târgu Jiu - pe seama miniştrilor PSD. Este clar şi ce se întâmplă cu politica bunului-simţ pe care o declarau liberalii. Ce mai vreau să menţionez este faptul că şi această moţiune, ca şi cea de săptămâna trecută, împotriva ministrului economiei, conţine cel puţin un pasaj copiat identic din textul moţiunii din martie. Este clar cât interes real au liberalii faţă de acest subiect, dacă au decis că mai este nevoie să copieze paragrafe care să sune bine în mintea lor sau ajută ca textul să fie mai lung, chipurile, mai serios. Suntem în faţa unei farse politice, asta este sigur. Stimaţi colegi, Din toate motivele descrise mai sus, Grupul PSD va vota împotriva acestei moţiuni. Eu îmi reiau apelul, de a nu folosi Centenarul şi simbolurile naţionale ca temă de divizare a societăţii româneşti, în speranţa că vom înţelege cu toţii că, dacă devalorizăm simbolurile, le pierdem pentru totdeauna. Mulţumesc. (Aplauze.)
Eugen Nicolicea Domnul Gigel Ştirbu, din partea Grupului PNL.
Gigel-Sorinel Ştirbu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Domnule ministru, Doamnelor şi domnilor colegi, Înainte de toate, mă bucur că am aflat şi eu astăzi, de la antevorbitorul meu, că o moţiune simplă înseamnă dezbinare naţională. Dar când v-aţi dat două Guverne jos, nu ştiu ce Dumnezeu a mai fost. Bun. (Aplauze.) Domnule ministru, Dragi colegi, Este un act constituţional şi foarte îndreptăţit. Această moţiune simplă, astăzi, este un act îndreptăţit. Şi am să vă spun de ce, domnule ministru. Începând de la titlul acestui act, al acestei moţiuni - "PSD îngroapă cultura românească în anul Centenarului" - este mai mult de un titlu, este un adevăr crud, un adevăr care doare, un adevăr pe care ar trebui să-l vadă şi colegii dumneavoastră, chiar dacă sunt obligaţi să vină aici, să vă ţină spatele şi să vă susţină trena. Vă aduc aminte, domnule ministru, că partidul pe care dumneavoastră îl reprezentaţi astăzi aici - şi în Guvern, bineînţeles -, în 2016, în campanie electorală, a venit în faţa naţiunii, cu acel Program de guvernare, plin de steroizi, în care se spunea că veţi face investiţii în cetăţile dacice, veţi face investiţii în infrastructura pentru cultură, veţi adopta Legea meşteşugarilor, veţi construi un centru multifuncţional cultural în capitală... la prietena dumneavoastră... veţi veni în faţa cetăţenilor... naţiunii... cetăţenilor României, cu acea vestită autostradă culturală care va uni oraşele care au avut un rol istoric în desfăşurarea evenimentelor de la 1 Decembrie 2018. Numai în hârtiile dumneavoastră există aceste lucruri. Ceilalţi, toţi, nu le-am văzut, numai dumneavoastră le ştiţi. Aţi venit şi aţi spus, domnule ministru, în campania electorală - nu dumneavoastră, colegii dumneavoastră - că veţi mări, în fiecare an, cu 50%, bugetul Ministerului Culturii. În fiecare an, domnule ministru, atât dumneavoastră, cât şi predecesorii dumneavoastră, n-aţi scos un cuvinţel când vi s-a tăiat, la fiecare rectificare, din bugetul Ministerului Culturii, al instituţiei pe care dumneavoastră o conduceţi. Eu, unul, nu am sesizat, nu am văzut, în spaţiul public, o ieşire a dumneavoastră în care să luaţi atitudine faţă de acest act de o gravitate colosală pentru dumneavoastră, ca om de cultură. Nu am sesizat aceste lucruri, domnule ministru. Spunea cineva aici... de fapt, antevorbitorul meu... că venim şi facem moţiuni simple adresate miniştrilor, bunilor miniştri din Guvernul Viorica-Vasilica Dăncilă, să abatem atenţia de la luptele interne din PNL. Nu vorbiţi de funie în casa spânzuratului, vă rog eu frumos! Nu vorbiţi de asta, că îl supăraţi pe şefu! În altă ordine de idei... Domnule ministru, Şi am să vorbesc, mai puţin, şi la sfârşit, despre Centenar, pentru că nu mai există subiectul. Aţi reuşit să-l îngropaţi. Mai sunt 45 de zile până la 1 Decembrie 2018, 45 de zile! V-am atras atenţia, atât eu, cât şi colegii noştri din comisie, atunci când aţi venit la audieri în faţa comisiei, că este cel mai important lucru, cea mai importantă direcţie a strategiei ministerului în acest an, şi anume, Centenarul Marii Uniri. Mai sunt 45 de zile, domnule ministru! Vreau să vorbim despre Capitală Culturală Europeană. Şi, aşa cum îi stă bine unui om informat, lucrăm cu materialul clientului. Spuneaţi mai devreme dumneavoastră, domnule George Ivaşcu, că, conform Deciziei nr. 445 din 2014, Ministerul Culturii nu are niciun fel de atribuţiune sau nu este principalul "vinovat" de situaţia de la Timişoara - apropo de "Timişoara - Capitală Culturală Europeană 2021". Păi, daţi-mi voie să vă citesc de pe site-ul Ministerului Culturii. Nu citesc din altă parte. Site-ul Ministerului Culturii, "Proiecte strategice" - "Capitală Europeană a Culturii", paragraful 4... să nu căutaţi mult. "Conform Regulamentului de procedură al competiţiei, Ministerul Culturii acţionează în calitate de autoritate de management responsabilă de organizarea şi gestionarea acţiunii "Capitale Culturale Europene" pentru anul 2021 în Timişoara. Titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021 reprezintă o prioritate pentru România şi generează avantaje substanţiale în domeniile cultural, social şi economic, atât pe parcursul anului respectiv cât şi ulterior" - site-ul Ministerului Culturii, domnule ministru! Bun. Spuneaţi mai devreme că n-aveţi niciun fel de atribuţiune. Timp de doi ani de zile - timp de doi ani de zile - 2017-2018, adică jumătate din perioada în care trebuia să vă implicaţi acolo, atât dumneavoastră, cât şi toţi ceilalţi parteneri ai Ministerului Culturii, nu aţi investit niciun leu, domnule ministru! Spuneaţi mai devreme că Ministerul Culturii trebuie să investească undeva la 12,5 milioane de euro, adică sub 25% din valoarea totală. Dar timp de doi ani de zile aţi investit vreun leu? Ştiţi că acei oameni, de acolo, autoritatea locală, asociaţia respectivă, care se ocupă de managementul acestui mare proiect, funcţionează, ţine legătura şi utilizează foarte mulţi voluntari, oameni din zona culturală, oameni din zona asociaţiilor culturale, oameni din zona privată, fără ca Ministerul Culturii să înţeleagă că a pierdut doi ani? Şi, în definitiv, în această situaţie, domnule ministru, cel mai important duşman al dumneavoastră nu este Partidul Naţional Liberal sau partenerii lui din opoziţie. Este timpul, domnule ministru, este timpul, exact cum v-am spus, la depunerea jurământului. În şedinţa la care aţi venit pentru audieri, v-am spus că sunteţi într-o luptă contra cronometru! În altă ordine de idei. V-am întrebat, în cadrul comisiei - când aţi binevoit, după nu ştiu câte invitaţii, să veniţi la audieri în cadrul comisiei, pe aceeaşi temă, extrem de actuală şi de fierbinte, cea a Centenarului Marii Uniri - v-am întrebat, domnule ministru, nu numai de Statuia Marii Uniri de la Alba Iulia, v-am întrebat şi de Statuia Marii Uniri de la Arad, şi ne-aţi spus, conform stenogramelor, că până pe 25 noiembrie - adică aproape peste 40 de zile, o lună de zile - va fi pe noul amplasament. Păi, domnule ministru, dacă nici n-aţi alocat banii pentru fundaţie? Şi acum o să vă rog să spuneţi aici, în faţa colegilor dumneavoastră, că poate dânşii spun că noi suntem subiectivi. Dar să spuneţi tuturor, implicit în faţa colegilor dumneavoastră de partid sau de guvernare, dacă la 25 noiembrie Statuia Marii Uniri de la Arad va fi pe amplasament, în situaţia în care nu s-au alocat banii pentru fundaţie - monumentul având 100 de tone, să ne înţelegem! Acolo este o lucrare de artă, o lucrare extrem de greoaie. Nu cred că în 28 de zile sau 30 de zile, în situaţia în care 30 de zile probabil numai betonul trebuie să stea să se întărească, puteţi să puneţi pe amplasamentul respectiv acea statuie, acel monument. Şi, ca atare, în situaţia în care ieşiţi din termen şi la 25 noiembrie nu v-aţi respectat angajamentul, domnule ministru, vă mai vedem în calitatea de ministru, la 1 decembrie? Şi, în ultimă instanţă, pentru că văd că timpul se apropie de sfârşit... Domnule ministru, Vă spun eu care este sloganul pe care îl vântură toţi cei care participă la "nenumăratele" manifestări dedicate Centenarului Marii Uniri. Vă spun care este şi ar trebui să-l... nu ştiu, să-l înregistraţi şi pe acesta la OSIM - "Luaţi micul cu muştar, să uitaţi de Centenar!". Acesta este sloganul care este vehiculat, la ora actuală, domnule ministru, în toată România. (Aplauze.) Aţi umplut România de mici şi de bere! (Aplauze.) Iar în ultimă instanţă... Domnule George Vladimir Ivaşcu, Vreau să vă mai spun un lucru. Dacă ar fi să vă dăm... am fi spectatorii dumneavoastră, iar ministerul ar fi o scenă, la sfârşitul prestaţiei dumneavoastră, domnule ministru, vă garantez nu veţi lua nici măcar un "bis" şi nici măcar câteva aplauze răzleţe, în fundul sălii. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Eugen Nicolicea Da. Vă mulţumesc. (Aplauze.) Grupul parlamentar al USR, 5 minute. Domnul deputat Iulian Bulai. PNL şi-a încheiat timpul, mai are câteva secunde. (Vociferări.) Am spus câteva secunde, n-am spus un minut. (Vociferări.)
Iulian Bulai Domnule ministru, O să vă pun o întrebare. În calitate de reprezentant al unui guvern pretins social-democrat, copiii de la ţară au sau nu au şi ei dreptul la Centenar? Aproape jumătate dintre copiii şi adolescenţii României trăiesc la sate. De acolo, de la ţară, vin şi eu. Vin de acolo de unde nu sunt teatre, unde nu sunt cinematografe, nu sunt biblioteci, iar fostele cămine culturale s-au transformat în discoteci sau au activitate doar în sezon de nunţi. Şi, cu toate acestea, doar un sfert dintre proiectele Centenar, finanţate de ministerul pe care dumneavoastră îl conduceţi, sunt adresate mediului rural. Aţi recunoscut-o chiar dumneavoastră, în cadrul şedinţei Comisiei pentru cultură. Din 20 de milioane de români din această ţară, doar 300.000 de ţărani vor beneficia de sărbătoarea Centenarului. Vi se pare corect, domnule ministru? Domnule ministru Ivaşcu, Stimaţi membri ai Guvernului, Cea mai mare realizare a dumneavoastră este că aţi transformat Ministerul Culturii într-un ghişeu de cereri şi reclamaţii, în care totul funcţionează în sistem de avarie şi în care se vorbeşte mult şi se face puţin, haotic şi improvizat. Acum o să vă citez din cuvintele pe care le-aţi spus la Comisia pentru cultură: "Ministerul nu organizează, el finanţează. Cine a fost interesat a trimis propuneri". Aşadar, domnule ministru, vrem să transformăm acest minister într-o casierie şi într-o căsuţă poştală? Nu este Ministerul Culturii mai mult decât atât? Nu este Ministerul Culturii responsabil de strategia naţională privind Centenarul şi nu ministerul ar trebui să opereze o selecţie pentru ce intră în Programul naţional al Centenarului? O să vă dau un exemplu concret. Iată unde ne duce pasivitatea dumneavoastră, domnule ministru. Nu demult, capitala anunţa un eveniment Centenar dedicat animalelor de companie. Este adevărat, era finanţat de primărie, nu de Ministerul Culturii, spre deosebire de concertul unor vedete pop care vor cânta peste câteva zile într-un spaţiu încărcat de nevoi culturale şi purtător de emoţie centenară. Ghiciţi unde este acest spaţiu, domnule ministru, care va fi susţinut prin fondurile Ministerului Culturii. Este un mall din Bucureşti care poartă sigla ministerului pe afiş. Probabil că mall-ul din Bucureşti era mai important decât copiii de la ţară. Probabil că era mai interesant, au fost trimise propuneri şi au fost finanţate. Vi se pare normal, domnule ministru?! Aş vrea să nu vorbiţi cu o altă persoană, atât timp cât eu vă adresez nişte cuvinte în cadrul unei moţiuni simple, din respect pentru oamenii care ne ascultă la televizor şi aici, în faţa noastră. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Eugen Nicolicea Vă rog să nu dialogaţi şi, de asemenea, să nu confundaţi moţiunea simplă cu şedinţa de întrebări, interpelări.
Iulian Bulai Nu voi continua, atât timp cât domnul ministru este angajat într-o altă discuţie.
Eugen Nicolicea Mulţumesc. Mai aveţi un minut şi 16 secunde.
Iulian Bulai Vă mulţumesc.
Eugen Nicolicea Puteţi realiza.
Iulian Bulai Pe dumneavoastră nu vă preocupă faptul că oricât ne-am iubi câinii de companie sau vedele rock de altă dată, Centenarul PSD-ALDE alunecă într-un ridicol al banilor aruncaţi pe fereastră?! Vom merge dincolo de Centenar. Tot recent deplângeaţi prăbuşirea casei lui Brâncuşi, de la Hobiţa. Spuneaţi că aţi putut-o salva printr-o ordonanţă privind investiţiile în cultură. Fals, domnule ministru! Incredibil cât respect aveţi pentru Parlament! Ştiţi de ce aţi nu aţi putut-o salva? Pentru că ordonanţa dumneavoastră nu prevede aceste modificări, ea nu finanţează reabilitări pentru monumente în proprietate privată. Iar să faci din stat proprietarul tuturor monumentelor din ţară, aceasta poate să fie doar visul unui dictator din alte vremuri. Să vorbim puţin şi despre "Timişoara - Capitală Culturală Europeană". Acum nu avem stabilit niciun eveniment pentru desfăşurarea acestui proiect, în viitorul apropiat al României. Vi se pare normal? Cât despre patrimoniul cultural, domnule ministru, veţi intra în analele istoriei cu o mare ruşine, ca un ministru care a retras...
Eugen Nicolicea O secundă, vă rog! Este în interesul dumneavoastră!
Iulian Bulai Mai am cinci secunde! Vă rog să-mi permiteţi!
Eugen Nicolicea Având în vedere că v-aţi întrerupt şi cronometrul a mers, mai puteţi să încheiaţi într-un timp de două minute. (Aplauze.)
Iulian Bulai Vă mulţumesc. Voi avea o încheiere scurtă şi apoi voi mai păstra puţin timpul. (Râsete.) Domnule ministru, Cu tot respectul pe care vi-l port, ca actor, maestre Ivaşcu, să ştiţi că, în calitatea dumneavoastră vremelnică pe care o ocupaţi acum, v-aţi atins limita de competenţă. De aceea, vă cer demisia. Acum! Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Eugen Nicolicea Domnul Paşcan Emil, de la Grupul parlamentar al PMP. Aveţi două minute, vă rog.
Emil-Marius Paşcan Bună seara! Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Domnule ministru, Distinşi colegi, Încep cu două versuri: "Vai de-al nostru Centenar, Numai jale şi amar!". Despre care Centenar vorbim, oameni buni? Am văzut proiecţia şi manifestările susţinute de ministerul condus de ministrul George Ivaşcu, acum, de vreo două săptămâni. Ele începeau undeva din septembrie. Despre acestea se face vorbire. Până atunci, domnul ministru s-a calificat la locul de muncă, învăţând despre ce este vorba în acel minister pe care îl conduce. De altfel, se vedea la audierea sa, în Comisia pentru cultură, arte şi mass-media din Camera Deputaţilor că avea nevoie, la orice întrebare, de consilierii care-i şopteau ce să spună. Sigur că este endemică povestea aceasta cu miniştrii, cărora fie li se spune ce au de răspuns la o întrebare, fie li se dau bileţele de citit, că asta este moda. Vreau să vă spun următorul lucru. Este o frumoasă şi fastuoasă poveste Centenarul României noastre, câtă vreme... Vă dau nişte exemple: ce să ne mire căderea casei în care s-a născut Brâncuşi, la Hobiţa, dacă ne spune însuşi ministrul că avem un fake lângă? Nu este niciun fel de problemă, asta este, s-a dus! Şi găsim argumente şi explicaţii pentru un titan al sculpturii mondiale, pentru care s-ar bate orice stat să-l promoveze şi să-i apere tot ceea ce înseamnă urme ale sale pământene şi ale creaţiei sale. Vă dau exemple de la mine, din judeţul Mureş. Am cerut susţinere pentru două case memoriale, una aparţinând actorului Ovidiu Iuliu Moldovan, cealaltă sculptorului, scriitorului Ion Vlasiu, şi mi s-a spus că nu sunt fonduri, aşa cum n-au fost nici pentru Brâncuşi. Mai departe. Mi se spune şi mi se dă într-un desfăşurător, într-un răspuns al Ministerului Culturii, ce evenimente sunt susţinute de la mine, din judeţ, din Mureş. Unul dintre aceste evenimente este festivalul cântecului patriotic popular "La Oarba şi la Iernut", acolo unde 11.000 de eroi şi-au dat viaţa pentru a apăra neatârnarea şi libertatea acestei ţări. Ce credeţi, oameni buni? Este declarat finanţabil de minister şi îmi spune, cel care a organizat evenimentul, că a primit un contract din partea ministerului, în care i se cere să vină cu o contribuţie proprie de 52% pentru acest eveniment. I se spune după ce a trecut evenimentul, de nişte luni de zile! E o batjocură, o bătaie de joc! Eu, domnule ministru, nu mai am nicio speranţă în ce vă priveşte, că aveţi decenţa, onoarea să demisionaţi! Nu o aveţi! Din păcate, nici guvernarea pe care o reprezentaţi nu o are!
Eugen Nicolicea Vă rog să încheiaţi! Aţi depăşit timpul.
Emil-Marius Paşcan Nu avem niciun fel de proiect valid care să-i facă pe români...
Eugen Nicolicea Deci, încă o dată, vă rog să încheiaţi! Aţi depăşit timpul şi dacă ...
Emil-Marius Paşcan ...mândri cu o proiecţie de ţară, la 100 de ani de la Marea Unire! Asta este! Atât puteţi, atât faceţi! (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)
Eugen Nicolicea Aţi depăşit timpul şi culmea este că l-aţi depăşit proferând insulte la adresa domnului ministru, ceea ce nu este în regulă. Dau cuvântul reprezentantului Partidului Naţional Liberal, Bogdan Gheorghiu. Aveţi două minute supliment.
Bogdan Gheorghiu Mulţumesc. Am să fiu scurt. Ştiu că am un timp limitat. Nici nu am nevoie de foarte mult ca să transmit ceea ce mi-am propus. Am să mă adresez din două puncte de vedere. Unul, din punctul de vedere al deputatului de Suceava, iar celălalt, din prisma calităţii mele de actor, pentru că sunt şi eu actor de profesie. Chiar dacă viaţa nu m-a îndrumat să urmez această meserie, solidaritatea pentru această breaslă mi-a rămas. Ca deputat de Suceava, ţin să spun că, deşi în anul Centenar s-ar fi meritat să se acorde o atenţie mare, oricum mult mai mare decât cea acordată Unirii Bucovinei cu Ţara Mamă, România, acest lucru nu s-a întâmplat. Ministerul Culturii nu a susţinut absolut deloc autorităţile locale care s-au străduit să marcheze Centenarul, aşa cum pot ele mai bine. La Suceava, niciun proiect nu a primit finanţare. Mai mult de atât, nici măcar proiectele iniţiate de autorităţile locale nu au primit nici cel mai mic sprijin pentru a se asigura buna lor desfăşurare. Aşadar, din punctul acesta de vedere, Suceava, Bucovina au rămas zone vitregite, în anul Centenar, de Ministerul Culturii. Ca actor, domnule ministru, ţin să vă spun că s-au îndreptat foarte multe speranţe către dumneavoastră din zona profesională din care proveniţi. Şi aici mă refer la organismele de colectare a drepturilor de autor. Ştiţi foarte bine că foarte, foarte mulţi actori se plâng de modul în care sunt plătiţi de aceste organisme care colectează fonduri în numele lor, dar, în bătaie de joc, le dau câte 200-300 de lei pe an, organisme gen CREDIDAM - ştiţi foarte bine la ce mă refer. Şi toată breasla actoricească, în momentul în care a ajuns din nou un actor ministru al culturii, după domnul Caramitru şi domnul Diaconu, din nou a reînviat speranţele că în sfârşit ministrul culturii va încerca, măcar, dacă nu va reuşi, să facă puţină dreptate şi să gestioneze într-un mod cât se poate de corect aceste abuzuri pe care le fac organismele de colectare. Din păcate, nu s-a întâmplat acest lucru, nu aţi dat nici cea mai mică atenţie problemelor colegilor dumneavoastră de breaslă, deşi aşteptările din zona asta au fost foarte mari de la dumneavoastră, pentru că actorii în continuare vin la noi la Comisia pentru cultură şi reclamă modul în care îşi bat joc de ei aceste organisme de gestionare colectivă şi, din păcate, Ministerul Culturii continuă să le avizeze prin ORDA, continuă să le lase să-şi bată joc de mediul actoricesc. Măcar în al doisprezecelea ceas sper să faceţi ceva în această direcţie, dar oricum, prin ceea ce aţi făcut până acum, nu aţi demonstrat că ţineţi la branşa dumneavoastră. Vă mulţumesc.
Eugen Nicolicea Vă mulţumesc. (Coboară la tribună.) Iau cuvântul pentru a clarifica nişte chestiuni procedurale. În primul rând, conform art. 186 alin. (4), "...moţiunile simple care nu îndeplinesc cerinţele prevăzute la alin. (1) şi nici pe cele care vizează finalităţi specifice moţiunii de cenzură nu vor fi luate în considerare". Deci expresii ca "cerem demisia", "cerem demiterea", "revocarea" şi aşa mai departe, nu îşi au locul în cazul unei moţiuni simple. De asemenea, conform art. 192, "În cazul în care moţiunea simplă este aprobată, hotărârea Camerei se va trimite Guvernului, care va ţine cont de poziţia exprimată în cuprinsul respectivei moţiuni". Atunci când autorii scriu o moţiune, trebuie să se gândească dacă se poate ţine cont de textul care este scris, de către Guvern. Dacă se încheie cu o întrebare retorică, ce poate să facă Guvernul? Dacă se încheie cu "Ne exprimăm îngrijorarea", ce poate să facă Guvernul, decât să răspundă "Ţinem cont de îngrijorarea dumneavoastră"? De asemenea, am băgat de seamă că se confundă moţiunea cu secţiunea de întrebări, interpelări, cu întrebări adresate ministrului. Aceasta este o altă secţiune din Regulament. Iar în conformitate cu art. 153, "este interzisă proferarea de insulte sau calomnii atât de la tribuna Camerei, cât şi din sala de şedinţe a plenului sau a comisiilor". Deci cine susţine o moţiune simplă ar trebui să se abţină de la insulte adresate invitatului care este venit în cadrul unei proceduri parlamentare, din respect pentru Parlament. Acest lucru s-a întâmplat, aţi văzut şi dumneavoastră, şi cu depăşirea timpului şi în maniera în care se făcea că nu vede că este întrerupt, o atmosferă care nu ţine de parlamentarism. Fapt pentru care, domnule ministru, un sfat, ca un coleg al dumneavoastră, este să nu daţi niciun fel de răspuns, ţinând cont de atitudinea jenantă manifestată de vorbitori. (Revine la prezidiu.) Observ atitudinea de vociferare care iar nu face cinste parlamentarului. Având în vedere că timpii alocaţi au fost epuizaţi de majoritatea vorbitorilor, că nu mai sunt - pentru cei care mai au timp - nu mai există niciun fel de intervenţie, declar şedinţa închisă. Vă mulţumesc. (Vociferări.) La şedinţa următoare... Şedinţa s-a încheiat la ora 17,52.