10 octombrie 2018 – Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România (PL-x 423/2018). ( rămas pentru votul final )

Carmen-Ileana Mihălcescu 12. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România; are caracter ordinar; ne aflăm în procedură de urgenţă; PL-x 423/2018. Are 102 amendamente admise şi 6 amendamente respinse. Din partea Comisiei pentru muncă sau din partea Comisiei pentru apărare, prezentarea raportului. Domnule Eugen Bejinariu, vă rog.

Eugen Bejinariu Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate, prin adresa PL-x 423/2018 din 3 septembrie 2018, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 şi a Ordonanţei Guvernului nr. 25/2014, în sensul asigurării transpunerii Directivei Uniunii Europene nr. 2016/801 a Parlamentului European şi a Consiliului privind condiţiile de intrare şi de şedere a resortisanţilor ţărilor terţe pentru cercetare, studii, formare profesională, servicii de voluntariat, programe de schimb de elevi sau proiecte educaţionale şi muncă de PR. La întocmirea prezentului raport, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social, avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, avizul favorabil al Comisiei pentru politică externă, avizul favorabil al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, punctul de vedere favorabil al Guvernului. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în şedinţa din 5 iulie 2018. În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate. În şedinţa din 19 septembrie 2018, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a hotărât, cu unanimitate de voturi, aprobarea proiectului de lege, cu amendamente. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a dezbătut proiectul de lege în şedinţa din 26 septembrie 2018 şi a hotărât, cu unanimitate de voturi, aprobarea proiectului de lege, cu amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 73 alin. (1) din Constituţia României, republicată. Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare. În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele redate în anexele care fac parte din prezentul raport comun. Mulţumesc.

Carmen-Ileana Mihălcescu Domnule deputat, propuneţi şi timpul afectat dezbaterii, vă rog, fiind procedură de urgenţă.

Eugen Bejinariu Zece minute.

Carmen-Ileana Mihălcescu Timpul afectat dezbaterilor - 10 minute. Vot, vă rog. Adoptat cu 102 voturi pentru, două voturi împotrivă şi o abţinere. Mulţumesc. La dezbateri generale, domnul Simion Lucian-Eduard. Vă rog.

Lucian-Eduard Simion Stimaţi colegi, O directivă europeană, şi anume, Directiva nr. 801/2016 a Parlamentului European, a impus modificări esenţiale în legislaţia care reglementează regimul străinilor în ţara noastră. Prin proiectul de lege prezentat, s-au implementat o serie de măsuri care privesc tratamentul străinilor aflaţi în situaţii de şedere legală, dar şi prevenirea imigrării ilegale. S-au introdus definiţii noi, precum "elevul străin", "studentul străin", "stagiarul străin", "cercetătorul străin", "lucrătorul au pair", care este străinul încadrat în muncă temporară la o familie gazdă pentru care s-au stabilit condiţii de intrare, de şedere, de formare profesională, voluntariat, cercetare, schimb de elevi sau programe educaţionale. Au fost, de asemenea, reglementate unele aspecte cu privire la căutarea unui loc de muncă pentru studenţi, cercetători, asigurând un tratament egal cu proprii cetăţeni, condiţii de intrare şi de şedere a membrilor de familie ai resortisanţilor, precum şi drepturile lor în ce priveşte studiile, formare profesională şi cercetarea. În acest moment, România se confruntă cu o criză majoră pe piaţa forţei de muncă. În zona activităţilor care nu necesită o pregătire specializată, nu necesită studii superioare, se înregistrează cea mai mare criză de forţă de muncă. Firmele de construcţii se plâng că nu mai există forţă de muncă. Agricultorii se plâng că nu mai pot angaja zilieri. În urmă cu zece luni, am înregistrat o iniţiativă legislativă care are ca scop facilitarea accesului pe teritoriul României a cetăţenilor statelor vecine non-UE care corespund nevoilor de ocupare a forţei de muncă. Sunt mulţumit că am reuşit să pun în discuţia Parlamentului un astfel de subiect care, după părerea mea, este de strictă actualitate. Am pornit de la condiţiile impuse de directivele europene, şi anume, ocuparea locurilor de muncă înalt calificate se face pe baza unui prag salarial impus care trebuie să fie de cel puţin 1,5 ori mai mare decât salariul mediu brut în statul membru în cauză. România are legiferat, în momentul de faţă, de patru ori salariul mediu anual brut şi condiţia de salariu mediu brut impus tuturor celorlalte categorii de lucrători - indiferent... sezonieri, transfrontalieri, cu contract pe perioadă determinată, nedeterminată - ţine de politica statului. Faţă de aceste prevederi, vreau să remarc faptul că prin acest proiect de lege s-au acceptat două amendamente de maximă importanţă care elimină discriminarea creată între salariaţii români şi cei străini, conform principiului - "La muncă egală, salariu egal". Astfel, alături de colegii mei din Comisia pentru muncă, sunt iniţiator la amendamentele care coboară salariul de încadrare al lucrătorului străin, necalificat, de la salariul mediu brut la salariul minim brut, iar pentru lucrătorii înalt calificaţi, de la patru salarii medii brute la două salarii medii brute. Proiectul de lege rezolvă, alături de implementarea măsurilor adoptate la nivelul Uniunii Europene, şi unele probleme care ţin de piaţa actuală a forţei de muncă româneşti, răspunzând cerinţelor angajatorilor. Cu siguranţă, va trebui să punem în discuţie şi crearea, în limitele impuse de normele Uniunii Europene, a unor facilităţi pentru muncitorii sezonieri şi transfrontalieri. Avem nevoie acută de măsuri care să permită accesul facil pe piaţa forţei de muncă româneşti a acestor categorii care vizează sectoare economice vitale ale economiei: agricultură, turism, construcţii. Eliminarea vizelor, în momentul de faţă, pentru cetăţenii moldoveni şi ucraineni, deschide oportunităţi de cooperare economică pe mai multe planuri, inclusiv în domeniul angajării forţei de muncă în România. Consider că această propunere legislativă va aduce beneficii economiei româneşti şi va crea oportunităţi de colaborare mai strânse, în special cu statele vecine, constituind o mare oportunitate pentru populaţia de etnie română din Moldova, Ucraina şi Serbia. Vă rog să acordaţi votul dumneavoastră acestui proiect. Mulţumesc.

Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. Doamna Mara Calista. Vă rog.

Mara-Daniela Calista Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă. Într-adevăr, este o problemă extrem de importantă, în România, problema crizei forţei de muncă, o criză care nu avea o soluţie, în lumina faptului că cetăţeni non-UE care trebuiau să vină şi-şi doreau să vină în România să lucreze, să cerceteze, să înveţe, aveau această problemă. A sesizat foarte bine interlocutorul meu, mai devreme, câteva modificări extrem de importante, solicitate atât de mediul public, cât şi de mediul privat, în ceea ce priveşte salarizarea acestor persoane care, de altfel, a fost reglementată prin acest proiect de lege. Partidul Naţional Liberal va susţine adoptarea acestui proiect, cu atât mai mult cu cât, de altfel, o serie de senatori ai Partidului Naţional Liberal au iniţiat un astfel de proiect, care deşi a avut un raport negativ în Senat, el se regăseşte sub formă de amendamente în cadrul proiectului pe care îl discutăm astăzi, aici. Mulţumesc frumos. Şi Grupul Partidului Naţional Liberal, susţin încă o dată, va vota pentru acest proiect.

Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Domnul Petru Movilă.

Petru Movilă Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Vom vota acest proiect de lege. Sigur, sunt clarificările necesare, ca urmare a noilor situaţii apărute în special în urma valului masiv de imigranţi. Însă văd că antevorbitorii au adus în atenţie o temă foarte importantă - criza de forţă de muncă în România. Este important că reglementăm accesul pe piaţa muncii a unor cetăţeni din ţări non-EU, însă vreau să vă reamintesc că, de mai bine de şase luni, Partidul Mişcarea Populară are depus un proiect de lege privind integrarea pe piaţa muncii a cetăţenilor de etnie română din ţările non-UE - şi ne referim la Moldova, Ucraina, Serbia, Kazahstan şi alte ţări, în special din spaţiul sovietic, unde sunt sute de mii de cetăţeni de etnie română, fie că sunt sub titulatură de români sau de moldoveni. Aşa că vă rog, doamnă preşedinte - şi, îmi pare rău, nu văd niciun lider sau vicelider de la Grupul parlamentar al PSD - corelaţi şi propunerile noastre legislative, chiar dacă sunt de la opoziţie, corelaţi-le cu ceea ce faceţi dumneavoastră, pentru că sunt idei bune! Inserţia pe piaţa muncii este mult mai uşoară, mult mai facilă pentru etnicii români de oriunde din altă parte, din Europa, decât o mulţime de străini, fie că vin din ţări musulmane, din ţări arabe sau mai ştiu eu de unde din altă parte. Vă mulţumesc.

Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. Doamna Csép Éva.

Éva-Andrea Csép Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Problema forţei de muncă este o problemă prezentă în fiecare zi şi problema cea mai mare este că nu putem să ne gândim strategic şi începem de la vârsta cea mai fragedă şi ducem, prin procesul de învăţământ, mai departe... şi suportul acestor tineri care, ajungând pe piaţa muncii, au sau nu au şansa de a avea o meserie şi de o practica. Credem că este foarte important să avem forţă de muncă calificată în România, dar, totodată, trebuie să acordăm şi salarii corespunzătoare acestei pregătiri... şi să nu ajungem la momentul în care peste 3.500.000 lucrează în afara graniţelor ţării şi chiar nici nu vor să se reîntoarcă în ţara noastră, deoarece primesc nişte bani din care trăiesc mult mai bine decât aici acasă. Deci cred că strategic trebuie să investim în învăţământ, în învăţământul dual, în învăţământul profesional, pentru că ar trebui să punem accent mult mai mare. Pe de altă parte, forţa de muncă, garantarea forţei de muncă este primordială pentru România, pentru că ajungem să avem bani pentru investiţii şi nu mai avem cu cine să le facem. Firmele de construcţii nu mai au oameni cu care să lucreze şi să construiască, eventual, autostrăzi. Deci cred că această posibilitate pe care o acordă această propunere legislativă, cât de cât va ajuta, dar pe termen lung. UDMR va susţine acest proiect de lege.

Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. (Doamna deputat Camelia Gavrilă solicită să ia cuvântul.) Doamnă Gavrilă, Este procedură de urgenţă şi, potrivit Regulamentului... un singur vorbitor din partea fiecărui partid. Vă mulţumesc. Nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale. Trecem la dezbaterea pe articole. Urmăriţi raportul şi marginalul. Din 10 în 10 le voi lua, având 102 amendamente admise. Dacă de la 1 la 10 sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptate. De la 11 la 20, obiecţii? Nu. Adoptate. De la 21 la 30, obiecţii? Nu. Adoptate. De la 31 la 40, obiecţii? Nu. Adoptate. De la 41 la 50, obiecţii? Nu. Adoptate. De la 51 la 60, obiecţii? Nu sunt. Adoptate. De la 61 la 70, obiecţii? Nu sunt. Adoptate. De la 81 la 90, obiecţii? Nu sunt. Adoptate. De la 91 la 102 dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptate. Proiectul merge la votul final.