Florin Iordache În continuare, la punctul 2 al ordinii de zi avem înscrisă dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 67 de deputaţi. În temeiul art. 190 din Regulament, întreb dacă vreunul dintre semnatari îşi retrage adeziunea în această moţiune? Aveţi o problemă? Domnul Ghilea, la prezentare, şi domnul Bode, şi domnul Andrei Gheorghe. Mulţumesc. Pentru dezbatere, Biroul permanent şi Comitetul liderilor propun următoarele: moţiunea simplă să fie citită de unul dintre semnatari, şi va fi citită de domnul deputat Găvrilă Ghilea. Mai departe, Guvernului îi sunt rezervate 50 de minute, care vor fi utilizate la începutul şi la finalizarea dezbaterilor. Pentru dezbateri, fiecare coleg va avea 10 secunde, iar timpul alocat este următorul: Grupul PSD - 25 de minute; Grupul PNL - 11 minute; USR - 5 minute; UDMR - 4 minute; ALDE - 3 minute; PMP - două minute; Minorităţi - 3 minute; deputaţi neafiliaţi - 3 minute. Dacă sunt obiecţii? Dacă nu sunt, vă rog să pregătiţi cartelele şi voi supune votului dumneavoastră propunerile prezentate. Să înceapă votul. Vă mulţumesc, stimaţi colegi. 100 de colegi au votat pentru, 2 colegi nu şi-au exprimat votul. Propunerea a fost adoptată. Îi rog pe liderii de grup să prezinte secretariatului tehnic propunerile cu cei care vor să ia cuvântul la dezbateri. Pentru început, îl invit pe domnul deputat Găvrilă Ghilea pentru citirea textului moţiunii simple.
Găvrilă Ghilea Moţiunea simplă - "Dănuţ Andruşcă sau cum să destabilizezi deliberat economia României. Incompetenţa falimentează România!" Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Domnule ministru, Economia ţării este în impas. Fără viziune, fără reguli, fără strategii, economia naţională este o barcă în derivă. Dar Guvernul PSD-ALDE îşi continuă activitatea pe două planuri, cea prezentată public, pe canalele media obediente, şi cea reală, resimţită în buzunarele fiecărui român. Cu toate avertismentele trase de noi, Guvernul îşi continuă triumfalist marşul spre criza economică anunţată de o inflaţie scăpată de sub control, un buget golit de promisiuni tot mai greu de onorat, un mediu de afaceri îngrijorat şi pesimist, companii de stat lăsate fără bani de investiţii, angajări pe criterii politice pentru clientela de partid şi datorii externe în creştere. Incompetenţa mai are un pas şi falimentează România! Domnule ministru, La 9 luni de când aţi fost învestit în funcţia de ministru al economiei, nu observăm progrese în ceea ce priveşte soluţionarea problemelor portofoliului administrat. Dacă e să fim cinstiţi, nici pe dumneavoastră nu v-am observat, în afara gafelor, bâlbelor sau umorului involuntar care v-au însoţit puţinele ieşiri publice. Sunteţi un ministru care dă fiori şi când tace şi când lipseşte! Activitatea din industrie s-a apropiat de zero în august, cel mai slab nivel din februarie, creşterea economică se topeşte în inflaţie şi aşteptările managerilor pentru următoarele şase luni rămân pesimiste, potrivit analizei Barometrului Industrial - un sondaj efectuat în rândul managerilor din industrie. realizat de IRSOP şi Facultatea de Management din cadrul SNSPA. Faţă de valorile precedente, nouă din unsprezece indicatori măsuraţi de Barometru au fost în scădere. Acelaşi studiu arată că speranţele managerilor scad, iar aşteptările lor pentru următoarele şase luni au ajuns la nivelul cel mai redus din ultimii doi ani. Pentru moment, datele nu oferă niciun indiciu care ar putea sugera o redresare semnificativă a activităţii pe termen scurt - arată Barometrul. Ultimele date publicate de Banca Naţională ne arată că pur şi simplu BNR tipăreşte din ce în ce mai mulţi bani pentru a finanţa inflaţia generată, în special, de cheltuielile bugetare excesive, într-o perioadă de creştere economică naţională susţinută de creşterea economică mondială. Vă reamintim datele BNR: masa monetară, în sens larg, a crescut în luna august, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, cu 10,8%, până la 365,22 miliarde lei, respectiv 78,35 miliarde euro. Concret, faţă de luna iulie, aceasta a crescut cu 1,3%, iar în raport cu august 2017 masa monetară s-a majorat cu 10,8%. Totodată, masa monetară, în sens restrâns, formată din numerarul aflat în circulaţie, în afara sistemului bancar şi depozitele overnight, a crescut cu 11,8%, în august 2018, faţă de august 2017, până la 221,85 miliarde lei, respectiv 47,6 miliarde euro, asta în timp ce numerarul aflat în circulaţie, în afara sistemului bancar, a crescut cu 9,3%, în august 2018, faţă de august 2017, până la 66,4 miliarde lei, respectiv 14,25 miliarde euro. Domnule ministru, Creşterea masei monetare, într-un singur an, cu peste 20% ne arată că pur şi simplu BNR tipăreşte din ce în ce mai mulţi bani pentru a finanţa fenomenul inflaţionist generat de cheltuielile bugetare excesive. Pentru cetăţenii români asta înseamnă că inflaţia reduce o parte semnificativă a puterii de cumpărare a populaţiei şi a firmelor. Adică, determină scăderea nivelului de trai al populaţiei şi scăderea competitivităţii pentru firme. Aşa cum spun analiştii economici, se poate observa o adâncire a polarizării. Plusul de venituri, rezultat în urma reducerii impozitului pe venit, se îndreaptă în economisiri mai mari ale celor cu venituri foarte mari şi în îndatorări mult mai mari ale celor cu venituri foarte mici, o reţetă sigură spre instabilitate financiară la nivel micro, atunci când salariile nu vor mai creşte în ritmurile constatate în ultimii ani. În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, majoritatea analiştilor financiari anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de şase luni este de 4,6935 lei/euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,7375 lei/euro. Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni înregistrează o valoare medie de 4,13%, iar ROBOR este anticipat cu o majorare până la 3,88%. Domnule ministru, Datele şi constatările prezentate sunt suficiente, chiar şi pentru cineva mai puţin familiarizat. Iar pentru a concluziona, economia românească nu duduie, ci scârţâie şi mai are doar puţin şi se gripează! În ceea ce priveşte activitatea dumneavoastră, domnule ministru Andruşcă, în fruntea Ministerului Economiei, aceasta poate fi catalogată drept una catastrofală prin aport. Rolul dumneavoastră este unul pur decorativ, iar gradul de mobilizare este limită către zero. Domnule ministru, Sunteţi o frână pentru domeniul economic! Încă din vara anului trecut trebuiau promovate trei legi pentru care Guvernarea PSD şi-a asumat responsabilitatea prin Programul de guvernare, respectiv: Legea redevenţelor, Legea minelor şi Legea apelor minerale. Aţi reuşit, domnule ministru, să blocaţi toate aceste trei legi, pentru că nu vă pricepeţi! Ne-am dat seama că sunteţi paralel cu domeniul economiei încă de la momentul audierii dumneavoastră din Parlament, cu ocazia învestirii în funcţie. De 9 luni avem confirmarea acestui fapt, zi de zi, de aceea vă somăm să deblocaţi activitatea ministerului şi să vă asumaţi cele 3 legi, menţionate mai sus, pentru a spulbera incertitudinea şi impredictibilitatea care guvernează politicile economice din mandatul dumneavoastră. Mai mulţi operatori economici din subordinea ministerului pe care îl conduceţi necesită supervizare atentă, având în vedere că se află în dificultate şi într-o perioadă de transformare, la sfârşitul căreia ele fie pot să îşi redobândească statutul de întreprinderi fanion ale economiei româneşti, fie pot să dispară pentru totdeauna din peisajul economic. Sunteţi direct responsabil pentru eşecul acestei perioade de tranziţie în ceea ce priveşte companiile cu probleme financiare. România are un portofoliu semnificativ de companii de stat, în jur de 1.200, dintre care 287 sunt întreprinderi publice de stat, active fiind doar 223. Cu o cifră de afaceri de 36,6 miliarde de lei, un profit net de 5,6 miliarde de lei şi angajând aproximativ 196.000 de oameni în 2016, aceste companii joacă un rol semnificativ în viaţa economică şi socială a României. Domnule ministru, gestionaţi în cadrul ministerului două companii strategice, listate la Bursă, Transelectrica şi Transgaz. De asemenea, gestionaţi companiile din industria de apărare, din industria minieră neenergetică, industria aeronautică, şantierele navale, practic toată industria ţării. Haideţi să vă spunem ce faceţi la Transelectrica! Din păcate, domnule ministru, Transelectrica trece printr-o gravă criză - nerealizarea investiţiilor, nerealizarea programelor de mentenanţă, angajări dicreţionare pe criterii politice -, ceea ce riscă să arunce compania într-un haos total cu grave consecinţe asupra securităţii energetice a României. Vă lăudaţi cu investiţiile deblocate de ceilalţi miniştri, tăiaţi panglici şi daţi declaraţii. L-aţi schimbat pe fostul director exact în ziua în care a semnat finanţarea europeană pentru Proiectul Cernavodă-Stîlpu, 400kV, cu o valoare totală de 98 de milioane de euro, din care 29 de milioane euro reprezintă fonduri europene. Acelaşi director v-a lăsat la cheie Proiectul "Smîrdan- Gutinaş, 400kV, care era ca şi selectat la începutul lunii iulie, pe Programul Operaţional Infrastructură Mare. Aici vorbim despre 60 milioane de euro, valoarea proiectului, din care 25 de milioane pot proveni de la Comisia Europeană. Înţeleg că aţi schimbat directorul, pentru că nu răspundea la comenzile politice. Dar să vedem ce aţi pus în schimb. Aţi numit un nou director general, în urmă cu câteva luni, un director care să realizeze planul de investiţii şi mentenanţă, pe domnul Adrian Rusu. În cazul în care nu ştiaţi, vă spunem că aţi numit un director care a coordonat mentenanţa Transelectrica în ultimii 4 ani şi care, numai în ultimul an, a încasat 4 sancţiuni de la ANRE pentru neîndeplinirea programului de mentenanţă 2014, 2015, 2016, 2017. Şi aici vorbesc despre ANRE, girat politic de dumneavoastră, ca să fim clari, dragi colegi din coaliţia PSD-ALDE! Sunt convins că habar nu aveaţi de acest lucru şi nici consilierul dumneavoastră, domnul Olteanu Gheorghe, nu v-a spus. Ca să vă fac să înţelegeţi, vă reformulez: aţi schimbat un director care a adus investiţii cu altul care a fost amendat pentru nerealizarea lor. Poate că pricepeţi acum! Apropo, ce îl recomandă pe Olteanu Gheorghe, la 72 de ani, să ocupe funcţia de preşedinte al Consiliului de Supraveghere al Transelectrica?! Chiar nu se mai găsesc specialişti în energie, mai tineri, cu alt suflu, care să nu fie şi pensionari şi consilieri ai ministrului? Domnule ministru, Dumneavoastră blocaţi investiţiile din companie! Dumneavoastră trebuia să promovaţi o hotărâre de Guvern pentru trecerea unor terenuri din domeniul public în cel privat al statului, trecere impusă de Curtea de Conturi, pentru a putea finaliza lucrări de investiţii în derulare. Sunt convins că nu ştiţi la ce ne referim şi de aceea vă spunem că vorbim despre retehnologizarea staţiei de la Bradu. Nu le-aţi promovat nici până azi! În schimb, ce faceţi dumneavoastră? Semnaţi ca primarul! Aţi aprobat bugetul de venituri şi cheltuieli al companiei, cu restructurări de personal, unde scria negru pe alb că veţi restructura 150 de persoane. În acelaşi timp, ce aţi făcut? Aţi angajat clientelă de partid. Aţi angajat, de la schimbarea directorului, circa 70 de persoane, din care 14 consilieri la directorat, unii chiar pensionari care cumulează şi pensie şi salariu, dar şi neveste de VIP-uri PSD care doresc să fie şi şefi. Asta înseamnă restructurare? Dar nu este tot! Nu aţi mai avut bani să plătiţi salariile, iar în şedinţa AGA din 27 septembrie 2018 aţi aprobat suplimentarea cheltuielilor de salarii cu 5 milioane de lei, bani luaţi din bugetul de restructurare. Domnule ministru, opriţi-vă! Nu vă bateţi joc de această companie! Să trecem la Transgaz, unde sloganul "Mândri că suntem români" am văzut că nu se aplică. În plin proces de participare la licitaţiile de privatizare din Moldova şi din Grecia, s-a pornit o campanie media agresivă împotriva Transgaz. Nu v-am văzut, domnule ministru, să ieşiţi în spaţiul public şi să apăraţi compania românească. Nu v-am văzut să ieşiţi public şi să demascaţi aceste atacuri, să spuneţi că este în interesul României ca Transgaz să câştige aceste licitaţii, că ministerul sprijină Transgaz în acţiunile pe care le întreprinde. Nu sunteţi mândru că, pentru prima dată, o companie românească încearcă să devină un jucător regional important? Rolul dumneavoastră nu trebuie să fie doar de a tăia panglica în Republica Moldova. Este cert că nu aţi înţeles cât de important ar fi fost pentru România ca Transgaz să câştige licitaţia de privatizare în Grecia, în contextul construirii BRUA şi a coridorului vertical şi sudic de gaze. Din păcate, Transgaz a pierdut licitaţia. Să continuăm cu DPAPS. În data de 30 mai, pe pagina de internet a ministerului a fost postat un proiect de reorganizare al Departamentului pentru Privatizare şi Administraţia Participaţiilor Statului, structură aflată în subordinea Ministerului Economiei, care prevede preluarea în cadrul ministerului doar a activităţii, nu şi a personalului încadrat la DPAPS. Prin această ordonanţă de urgenţă sunt trimişi, practic, în şomaj un număr de aproximativ 45 de specialişti în administrarea societăţilor comerciale, dintre care mulţi susţinători de familii monoparentale. Ulterior, nu s-a mai parcurs vreun pas în procedura de avizare, fapt care a indus ideea printre angajaţi că postarea proiectului pe transparenţă decizională nu a fost decât un mijloc de presiune şi intimidare a persoanelor care refuzau să semneze documente care nu aveau acoperire legală. Domnule ministru, Nu cumva aţi pedepsit 2 angajaţi ai DPAPS, dar şi pe directorul Departamentului Juridic, pentru că nu v-au avizat Ordonanţa referitoare la Şantierul "2 Mai" - Mangalia? Spuneţi-ne unde i-aţi detaşat disciplinar! Aţi dat această ordonanţă, dar ce s-a întâmplat cu procentul de 2% pe care olandezii de la Daimler trebuiau să îl cedeze statului român? Dacă nu ştiţi, vă spunem noi. Nimic! În acest moment, olandezii au 51% din acţiuni, au 4 din 7 membri în consiliul de administraţie şi au şi directorul general. Cât deţine statul român? Tot 49%. Aţi făcut o afacere pe cinste, domnule ministru! Haideţi să ne uităm şi la industria de apărare! Romarm, prin filiala Uzina Automatică Moreni, a semnat, în noiembrie 2016, cu Rheinmetall un acord pentru dezvoltarea unui transportor amfibiu blindat 8x8 Agilis. Din păcate, imobilismul factorilor decizionali a făcut ca nici până în acest moment proiectul să nu se demareze, deşi MAPN şi-a exprimat intenţia de a cumpăra 342 astfel de transportoare. Ce aţi făcut pentru acest proiect, domnule ministru? Companiile de stat sunt supuse multor elemente de stres extern, cum ar fi competitivitatea acerbă şi accelerarea procesului de inovare la nivel mondial. Pe deasupra, sunt lovite de măsurile Guvernului, din care faceţi parte, mai ales companiile profitabile, precum Transelectrica, deoarece sfidaţi şi deturnaţi resursele din conturile lor pentru clientela politică şi pentru a petici găurile bugetare cauzate de harababura fiscală PSD-ALDE. Vă este clar că şi cele mai profitabile companii pot ajunge să aibă probleme în cazul declanşării unei crize financiare, în cazul în care nu mai au rezerve de disponibilităţi băneşti care să poată să acopere cheltuieli neprevăzute? Domnule ministru, Ar fi bine să aveţi în vedere şi faptul că nu le mai lăsaţi bani pentru a-şi putea moderniza baza de active şi există pericolul să nu mai aibă nici măcar bani pentru efectuarea lucrărilor de mentenanţă. Aceasta poate duce nu numai la operarea în condiţii nesigure a întreprinderilor, ci impactează puternic atât în prezent, cât şi pe viitor pe angajaţii menţionaţi mai sus, dar şi calitatea bunurilor şi serviciilor oferite de aceştia. Costurile vor fi direct şi imediat purtate de consumatori, de cetăţenii acestei ţări, ale căror interese dumneavoastră ar trebui să le apăraţi. Dumneavoastră împreună cu Guvernul acţionaţi împotriva principiilor pieţei, fiindcă pedepsiţi tocmai companiile cele mai profitabile. Ce motive ar mai avea să performeze în continuare, dacă pot să fie la orice moment supuse unor asemenea măsuri arbitrare? Dată fiind situaţia lipsei de bani din surse operaţionale, vă învederăm că aceste companii vor avea la dispoziţie o singură cale pentru a efectua lucrări de mentenanţă şi investiţii, aceea de a contracta împrumuturi bancare. Cum se potriveşte acest fapt cu cruciada împotriva sectorului bancar şi capitalului străin declanşată de PDD-ALDE? Nu cumva este vorba de o incoerenţă totală la nivelul politicii de guvernare şi comunicare? De asemenea, privim cu îngrijorare angajarea de personal în funcţii de conducere, fără a respecta criteriile de guvernanţă corporativă, concomitent cu supradimensionarea grilei de personal administrativ din companiile de stat profitabile. Aceste măsuri, corelate cu creşterea salariului minim pe economie, pot pregăti o furtună perfectă în cadrul companiilor de stat. Astfel, în aceste condiţii, soluţia Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, pe care-l proiectaţi ca pe gospodăria de partid, nu va rezolva situaţia companiilor de stat căpuşate în prezent, companii care acum gravitează în jurul politicienilor PSD-ALDE ca surse de putere disparate. Din contră! Aducerea sub aceeaşi umbrelă a companiilor de stat - vorba vine "profitabile" - va crea un monopol şi mai mare în care resursele se vor contopi şi vor genera rente politice şi mai mari, şi la pachet, găuri bugetare mai greu vizibile, dar mult mai grave. Mai mult, România se confruntă cu lipsa resurselor financiare care să alimenteze constant cu sume substanţiale un astfel de fond. Ţările care au implementat şi au dezvoltat acest tip de proiect deţin surse importante, dar mai ales constante de finanţare. Lipsa resurselor se vede clar în jocul la cacealma al autorităţilor, cu privire la capitalizarea acestui fond: bugetul de stat, posesor al unei datorii publice care creşte exponenţial, cu deficite structurale majore, este în incapacitatea de a furniza sumele necesare derulării FSDI. Pentru crearea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii va fi nevoie de un capital iniţial, iar acest lucru va fi realizat cu bani de la Trezorerie, fapt care va pune presiune şi mai mare pe lichiditatea din piaţă şi va conduce la o explozie a ratelor de dobândă. Credeţi că românii vor mai putea suporta o nouă creştere semnificativă a ratelor de dobândă pentru a capitaliza acest fond al cărui scop este incert? Multe dintre companiile care vor intra în portofoliul FSDI au nevoie de investiţii importante, iar Guvernul dumneavoastră doreşte să ia banii acestora, în continuare, prin dividende, pentru a finanţa FSDI. Cum veţi realiza aceste investiţii? Prin împrumuturi pe piaţă de dobânzi din ce în ce mai mari? În această manieră nu veţi face decât să îi afectaţi şi mai mult pe românii cu credite în lei, prin atragerea lichidităţilor din piaţă. Punerea în aplicare a unui astfel de proiect aduce cu sine pericolul populării lui strict pe criterii politice sau de rudenie, la fel cum s-a întâmplat şi cu aplicarea guvernanţei corporative pentru cele 94 companii de stat, unde managerii acestora sunt selectaţi după criterii politice şi nu după performanţă sau profesionalism. Ordonanţa nr. 109, dată de Cabinetul Emil Boc şi îmbunătăţită prin Legea nr. 111 din 2016 de Cabinetul Cioloş, trebuia doar aplicată. Aceasta presupunea selectarea pe criterii transparente a managementului companiilor, cu stabilirea de indicatori de performanţă financiari şi nefinanciari. Dar PSD şi ALDE au sfidat şi au sabotat legea, ori de câte ori au putut. Acum, se continuă, cu girul dumneavoastră! Domnule ministru, Aşa cum se prezintă situaţia în momentul de faţă, fără bani, fără profesionişti cu experienţă în domeniu şi cu o viziune conturată pe iluzii aruncate, după ureche, de dragul promisiunilor populiste, acest proiect pare sortit eşecului. Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii este livrat românilor ca un paliativ al lipsei investiţiilor sau ca o scuză la modul în care, de un an şi jumătate, sunt ratate obiective importante. Domnule ministru, Probleme sunt multe, semne de întrebare, şi mai multe, iar tăcerea dumneavoastră, cauzată probabil de "emoţii", ne determină la concluzii care pot fi catalogate în termeni similari incompetenţei. Sunteţi mai repede cunoscut prin abilitatea de a evita un contact cu opinia publică, decât prin prisma expertizei sau a deciziilor luate. Onoarea ar impune să plecaţi din această funcţie! România are nevoie stringentă de o strategie coerentă a implementării politicilor economice, care să o transforme, din nou, într-o ţară cel puţin atractivă din punctul de vedere al predictibilităţii şi stabilităţii, noţiuni de bază în căutările investitorilor. Dar traiectoria trebuie schimbată azi, pentru că mâine poate fi prea târziu. Această situaţie nu mai poate continua, motiv pentru care, prin prezenta moţiune, noi, parlamentarii PNL, solicităm demiterea ministrului Dănuţ Andruşcă! Mulţumesc. (Aplauze.)(Rumoare.)
Florin Iordache Vă mulţumesc. Îl invit la tribună, în continuare, pe domnul ministru Dănuţ Andruşcă. Aveţi cuvântul, domnule ministru. Aveţi 50 de minute, pe care să le folosiţi la începutul şi la finalizarea dezbaterilor. Vă rog.
Dănuţ Andruşcă Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi plagiatori din PNL, Folosesc această sintagmă, "plagiatori din PNL", pentru că cei 67 de semnatari ai textului pe care îl dezbatem astăzi nu sunt altceva decât nişte plagiatori. PNL este atât de interesat de economia românească şi are atât de mulţi specialişti în economie, încât tot ce au fost în stare să producă a fost un document copy-paste presărat cu una-două delaţiuni sau, să le spunem mai pe nume, una-două şobolăneli. (Aplauze.) Aproape jumătate din textul de astăzi este copiat din moţiunea adresată împotriva mea, la Senat, în vară. (Vociferări.) Vestea bună este că măcar de data asta aţi reuşit să-mi scrieţi numele corect. Poate mai grav, textul depus pe 2 octombrie diferă de textul depus pe 26 septembrie. (Vociferări.) Mai precis, în plenul Camerei Deputaţilor, au fost depuse două variante ale moţiunii, sub acelaşi nume, dar cu un text uşor diferit. Diferenţa nu a constat în eliminarea pasajelor plagiate, aşa cum ar fi normal, ci a constat în modificarea textului, ca să fie satisfăcute comenzile primite de la informatorii PNL. (Rumoare.) Este profund regretabil şi nepotrivit ca în Parlamentul României, în Camera Deputaţilor, reprezentanţii poporului român să facă alba-neagra cu documente de importanţa unei moţiuni. Semnatarii acestui plagiat cer demiterea mea. Având în vedere cele de mai sus, aş putea şi eu să cer demisia din Camera Deputaţilor, pentru toţi cei 67 de semnatari, pe aceleaşi motive, legate de plagiat, pe care le-au invocat, de-a lungul timpului, reprezentanţii PNL. Fie deputaţii care au semnat acest text nu au ştiut ce semnează, şi atunci ei sunt cei incompetenţi, fie au ştiut foarte bine ce semnează, şi atunci sunt şi plagiatori şi farisei. În orice caz, se impune demisia. ((Vociferări.) Doamnelor şi domnilor deputaţi, Din respect pentru Parlamentul României şi pentru colegii mei deputaţi de bună-credinţă, voi vorbi despre starea economiei româneşti. Stimaţi colegi, În calitate de ministru al economiei, controlul inflaţiei nu intră în atribuţiile mele. Acest lucru ar fi trebuit să fie cunoscut de iniţiatori, deşi văd că nu mai puţin de două pagini sunt dedicate acestui subiect. Dar să ne întoarcem la definiţia de bază a inflaţiei, pentru a vedea cât de departe de adevăr sunt cei care acum îmi cer demisia. Într-o economie de piaţă, preţurile bunurilor şi serviciilor se pot modifica oricând. Unele preţuri cresc, altele scad. Se poate vorbi de inflaţie atunci când se înregistrează o creştere generalizată a preţurilor bunurilor şi serviciilor, nu doar la unele articole specifice. La calcularea creşterii medii a preţurilor se alocă o pondere mai mare a preţurilor produselor mai scumpe. În general, atunci când vorbim despre inflaţie şi politică monetară, corect ar fi ca întrebările să fie adresate Băncii Naţionale, pentru că BNR elaborează şi aplică politica monetară; BNR autorizează, reglementează, supraveghează instituţiile de credit; BNR promovează şi monitorizează buna funcţionare a sistemelor de plăţi; BNR emite bancnote şi monede; administrează rezerve internaţionale; acţionează ca un creditor de ultimă instanţă; este banca băncilor comerciale. Toate aceste lucruri sunt sigur că sunt cunoscute de iniţiatorii moţiunii. Altfel, ei ar putea fi acuzaţi de analfabetism economic. Şi dacă tot vorbim despre stabilitatea preţurilor şi politica monetară, poate ar fi bine să vorbim şi despre moneda naţională, Leul, şi stabilitatea cursului de schimb. Acesta este un subiect care nu ţine de ministerul pe care îl conduc. Totuşi, sunt acuzat că politicile Ministerului Economiei au dus la o depreciere a monedei naţionale. Nu găsiţi, stimaţi colegi, că sunt acuzat de devalorizarea monedei naţionale, exact de partidul care l-a promovat senator pe unul dintre cei care au condus atacul speculativ împotriva Leului, de la finalul anului 2008? Da, mă refer la actualul senator Cîţu. Domnul Cîţu a fost economist al unei bănci comerciale. Şi nu este singurul personaj cu afinităţi liberale. Fost conducător de bancă comercială, care a atacat Leul, în cârdăşie cu domnul Cîţu, în 2008 s-a aflat şi Lucian Isar. De fapt, propun un pact liberalilor care mai vorbesc despre deprecierea Leului. De câte ori acuză Guvernul PSD că este vinovat de creşterea cursului de schimb, să spună, în acelaşi mesaj, şi că membrii PNL au încercat în mod direct şi activ să câştige bani frumoşi, tocmai prin deprecierea monedei naţionale. Creşterea ROBOR s-a oprit, trendul s-a inversat. Faţă de un maxim pentru ultimii doi ani ai indicelui ROBOR, care se apropia de 3,5% în iulie, acum discutăm de un ROBOR la trei luni de 3,13%. Dar să vorbim despre creşterea economică. Pentru că, parafrazând un clasic în viaţă, nu poate PNL plagia cât poate economia să crească. Opoziţia a reclamat că economia este supraîncălzită. Conform estimărilor Comisiei Europene, în 2018, rata de creştere a PIB potenţial este de 4,3% pentru România. Ţara noastră are a treia cea mai mare creştere din Uniunea Europeană, în trimestrul II al anului 2018, comparativ cu trimestrul II al anului 2017, cu o creştere a Produsului Intern Brut de 4,2%. Nu o spun eu, o spun profesorii universitari de economie. Creşterea economică la nivelul Uniunii Europene a fost de 2,2%, în al doilea trimestru al anului 2018, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Suntem, astfel, pe locul 3 în Uniunea Europeană, în ceea ce priveşte creşterea economică, înaintea noastră fiind doar Polonia, cu 5%, şi Ungaria, cu 4,4%. În primul semestru al anului 2018, volumul producţiei industriale a crescut cu 4%, faţă de perioada corespunzătoare a anului anterior. De asemenea, volumul producţiei industriale a crescut cu 5,7%, peste creşterea înregistrată în Uniunea Europeană, de doar 2,8%. Mai mult, cifra de afaceri din industrie a crescut în termeni nominali cu 13,8%, fiind cea mai mare după anul 2011. Comenzile noi din industria prelucrătoare au înregistrat o creştere în termeni nominali cu 18,2%, în primul semestru al anului 2018, comparativ cu primul semestru al anului anterior, fiind, de asemenea, cea mai mare după anul 2011. Aceste cifre arată, fără urmă de îndoială, că economia României creşte în mod sustenabil, prin aplicarea Programului nostru de guvernare, ceea ce s-ar traduce prin creşterea numărului de locuri de muncă. Mai mult, industria este unul dintre pilonii acestei creşteri, devenind mai puternică, de la o zi la alta. Investiţiile străine directe au totalizat, în perioada ianuarie-iunie 2018, o valoare de 2,2 miliarde de euro, în creştere cu 29,4% faţă de perioada corespunzătoare din anul 2017. Aceste investiţii s-au majorat în semestrul I cu 499 de milioane de euro, aproape dublu, sporul de deficit de cont curent. Investiţiile reale în economie s-au majorat cu 4,4%, în primele şase luni, valoarea înregistrată fiind de 2,26 miliarde de euro. Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare, finanţate din surse interne şi externe, au crescut de 1,5 ori, în primul semestru al anului 2018, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Mai mult, cheltuielile de capital au crescut cu 72% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Pe lângă creşterea generalizată a veniturilor populaţiei, mult peste rata inflaţiei, investiţiile străine directe şi cele guvernamentale se traduc prin creşterea valorii adăugate a produselor şi serviciilor. În primele şase luni ale anului 2018, câştigul salarial mediu net a crescut, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 13,1%, fiind în prezent de 2.636 de lei. Principalele domenii de activitate în care câştigul salarial mediu net a crescut, comparativ cu perioada corespunzătoare a anului 2017, sunt: extracţia minereurilor metalifere, sănătate şi asistenţă socială, cercetare-dezvoltare, transporturi pe apă, silvicultură şi exploatare forestieră, construcţii, administraţie publică şi apărare, învăţământ. De asemenea, creşterea salariilor în sectorul bugetar a avut rol de locomotivă pentru întreaga economie. Astfel, şi mediul privat a început să se apropie de ritmul de creştere a salariilor din sectorul bugetar, cu efecte pozitive certe pentru nivelul de trai al populaţiei. Numărul mediu de salariaţi, conform Institutului Naţional de Statistică, a fost de 4,9 milioane de persoane, în primele şase luni ale anului 2018, fiind la maximul ultimilor 20 de ani. În primul semestru al anului 2018, s-au creat 90.000 de locuri de muncă. Dinamica pozitivă se menţine şi după şapte luni, potrivit datelor furnizate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Pentru că referirea despre Legea minelor, Legea apelor şi Legea redevenţelor este copiată din moţiunea de la Senat, voi răspunde aşa cum am făcut-o şi atunci. În data de 18 martie 2018, aceste trei legi au fost preluate de Secretariatul General al Guvernului, acolo unde află şi acum, în vederea armonizării legislative. Dacă vreţi un element de noutate, în ceea ce priveşte redevenţele pentru apa geotermală şi apa minerală naturală utilizată pentru consumul populaţiei, la cişmelele publice, atunci vă spun că Ordonanţa de urgenţă adoptată joi, 4 octombrie, prevede eliminarea cotei redevenţei pentru aceste categorii de ape. Prevederea se va aplica începând cu 1 noiembrie 2018. Până acum, cota redevenţei pentru apa geotermală şi apa minerală naturală era de 5% din valoarea producţiei şi se plătea la încheierea licenţei sau la eliberarea permisului de exploatare. Moţiunea-plagiat de acum a copiat şi paragraful despre companiile din portofoliul Ministerului Economiei. Ca atare, îmi voi repeta răspunsul din iunie. Operatorii economici din portofoliul Ministerului Economiei au planificate investiţii în valoare totală de 2,9 miliarde de lei, din care doar 62 de milioane de lei reprezintă finanţare din sume alocate de la bugetul statului. Până la finele anului curent, operatorii economici din portofoliul Ministerului Economiei au previzionat în bugetele de venituri şi cheltuieli pe anul 2018 reducerea arieratelor cu 53,7%, faţă de cuantumul înregistrat la sfârşitul anului 2017. Aceste plăţi restante vor fi reduse cu peste 500 de milioane de lei. Din totalul operatorilor economici aflaţi în portofoliul Ministerului Economiei, majoritatea sunt pe profit. Iar pentru cei cu rezultate economice negative au fost solicitate planuri de reorganizare, restructurare, care se află în diverse stadii de analize, unele fiind deja aprobate. Stimaţi colegi, Iniţiatorii-plagiatori, alături de o serie de persoane, pe care o să le numesc generic delatori - doar ei ştiu cum s-au găsit unii pe alţii, având în vedere că unii sunt oameni politici, iar ceilalţi se lăudau că sunt funcţionari publici apolitici - fac referire nominală la câteva companii cu importanţă strategică din portofoliul Ministerului Economiei. Nu mă deranjează că Ministerul Economiei sau companiile din portofoliul ministerului se ţin de bârfe politice. Mă deranjează că răspândesc minciuni. Vreau să-i rog pe cinstiţii iniţiatori să nu confunde Transelectrica cu alte societăţi. Transelectrica este o companie listată la Bursa de Valori Bucureşti şi care se supune prevederilor O.U.G nr. 109. În conformitate cu prevederile actelor normative pe care vi le-am enumerat, Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" este administrată în sistem dualist, de un Consiliu de Supraveghere, desemnat de Adunarea Generală a Acţionarilor. La rândul său, Consiliul de Supraveghere îi desemnează pe membrii Directoratului. Vă atrag atenţia că nu este în atribuţiile ministrului economiei numirea sau schimbarea directorului unei companiei administrate în conformitate cu O.U.G nr. 109. Sunt convins că cei care v-au dat ideea că modificaţi moţiunea iniţială şi să inseraţi în textul nou atacuri la adresa Transelectrica ştiau asta, pentru că au lucrat acolo. Ce mă uimeşte este însă că dumneavoastră aţi acceptat să înghiţiţi pe nemestecate tot ce v-a fost servit! Vreau să adaug un singur lucru. Membrii Consiliului de Supraveghere şi ai Directoratului Transelectrica, desemnaţi în timpul mandatului meu de ministru al economiei, beneficiază doar de indemnizaţie fixă, spre deosebire de alţi foşti membri ai conducerii companiei, care acum se luptă în instanţă pentru indemnizaţia variabilă, de milioane de euro, cu care au fost stimulaţi la un moment dat, fără a-şi îndeplini criteriile de performanţă asumate şi fără a realiza mult clamatele investiţii sau mentenanţa necesară Sistemului Energetic Naţional. În ceea ce priveşte actuala conducere a Transelectrica, vă pot spune că aceasta a depus eforturi considerabile pentru accelerarea investiţiilor şi a mentenanţei ignorate şi diminuate sistematic în anii 2014, 2015, 2016, 2017, de fostele conduceri ale companiei, pentru a evita situaţiile de genul celor din lunile octombrie şi noiembrie 2016, când Bucureştiul, capitala României, a rămas fără alimentare cu energie electrică. Pentru a reglementa toate aceste neajunsuri, actuala conducere a Transelectrica a semnat, în perioada mai-iunie, Contractul de mentenanţă, fiind una dintre primele măsuri de importanţă deosebită, care au fost luate. Realizarea investiţiilor este obiectivul prioritar al companiei, aspect care este demonstrat prin fapte. În primul semestru al anului, au fost finalizate investiţii în valoare de peste 166 de milioane de lei şi sunt în derulare proiecte importante. Vorbesc despre proiectele pentru închiderea inelului de 400 kV. Astfel, până la sfârşitului anului, se va finaliza reabilitarea segmentului de linie Reşiţa - Anina. Proiectele liniilor Gădălin - Suceava şi Suceava - Bălţi au avansat în fazele de autorizare şi avizare. De remarcat, în partea neplagiată a moţiunii, varianta de text redactată cu ajutorul "sifoanelor" PNL, se fac referiri la Proiectul liniei electrice aeriene de 400 kV Smîrdan-Gutinaş, cum că ar fi fost ca şi selectat, la începutul lunii iulie, pe Programul Operaţional Capacitate Administrativă. Acest obiectiv de investiţii este unul foarte serios şi trebuie tratat ca atare, în termeni fermi. Ce înseamnă "ca şi selectat"? Din partea susţinătorilor "lucrului bine făcut" mă aşteptam la mai multă precizie în exprimare. Atunci când vorbim despre investiţii de asemenea anvergură, trebuie să o facem cu simţul răspunderii. Vă asigur că nu există categoria "ca şi selectat", în cazul proiectelor cu finanţare europeană. Vă pot informa că realizarea acestei investiţii îşi urmează cursul firesc şi legal, respectând etapele şi procedurile prevăzute de reglementările în vigoare. Pentru înaintarea cererii de finanţare în Programul Operaţional Infrastructură Mare, actuala conducere a stimulat activitatea legată de acest proiect de investiţii, a definitivat procesul de organizare la nivel instituţional, a prezentat clarificările necesare pentru a face posibilă finanţarea în grafic a acestui obiectiv de investiţii. Prin fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2018 s-a avut, într-adevăr, în vedere, disponibilizarea unui număr de 150 de salariaţi, însă conducerea companiei de la vremea respectivă nu a respectat calendarul asumat pentru realizarea acestei restructurări, aşa cum era prezentat în fundamentarea bugetului. Aşa au uitat să vă spună sursele dumneavoastră, "bine informate" şi "de bună-credinţă", între ghilimele, desigur. În aceste condiţii, fără o fundamentare serioasă, disponibilizarea a 150 de salariaţi ar fi avut un impact negativ în desfăşurarea activităţii companiei, în condiţii de siguranţă. Transelectrica are, într-adevăr, nevoie de o restructurare. Dar această restructurare trebuie făcută numai pe o bază solidă. Actuala conducere a demarat un proces amplu de digitalizare, care va permite o restructurare prin care să nu fie afectată buna desfăşurare a activităţii companiei şi îndeplinirii condiţiilor de siguranţă. Rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli, din 27 septembrie, a fost realizată prin transferarea sumei prevăzute pentru cheltuielile aferente disponibilizării, în fondul de salarii şi contribuţii necesare plăţii salariilor celor 150 de salariaţi. Această mutare a fost operată în cadrul aceluiaşi capitol de cheltuială bugetară şi nu are impact în totalul cheltuielilor sau al veniturilor aprobate de acţionari. Numărul efectiv de angajaţi, la finele anului 2018, va fi la fel ca la finele anului 2017. În completare, este de menţionat faptul că, pe parcursul anului 2018, a fost înregistrat un număr semnificativ de plecări naturale ale angajaţilor - pensionări, demisii, plecări cu acordul părţilor sau chiar, din păcate, decese. O parte dintre aceste posturi au fost deja scoase la concurs, altele se află în procedură de selecţie, în special pe partea tehnică. Aşa cum dumneavoastră aţi afirmat, Translectrica este o companie strategică de siguranţă naţională, listată la Bursă, de unde derivă o serie de obligaţii de transparenţă decizională, pe care sunt convins că le cunoaşteţi. Vreau să vă spun că din luna mai, de când a fost numită actuala conducere, preţul acţiunii Transelectrica la Bursă a crescut cu circa 17%, fapt care confirmă încrederea învestitorilor în actuala conducere şi în deciziile acesteia. Aşa cum se spune în doctrina economico-liberală, investitorul este barometrul sănătăţii unei companii. Moţiunea-plagiat aminteşte despre Transgaz, cu adevărat una dintre companiile strategice ale României şi ale Ministerului Economiei. Unde aţi fost dumneavoastră, stimaţi iniţiatori, semnatari, atunci când Transgaz a demarat construcţia gazoductului BRUA? Nu v-am văzut să vă îngrămădiţi să susţineţi Transgaz şi nici să apreciaţi public acest succes. Nu v-am auzit nici să spuneţi ceva despre faptul că lucrările BRUA sunt în grafic şi acest lucru este confirmat de Comisarul european pentru Energie. Şi acum veniţi şi mă acuzaţi, pe mine, că eu nu apăr compania?! Săptămâna trecută, Ministerul Economiei a anunţat că Transgaz va primi un grant de 46 de milioane de euro, pentru dezvoltarea sistemului naţional de transport gaze în zona de nord-est a ţării. Câţi dintre dumneavoastră, în special cei care reprezentaţi această parte a României, aţi spus public că este un lucru bun şi că este bine că se întâmplă? Sau aţi prezentat această informaţie comunităţilor locale pe care le reprezentaţi? În ultimii doi ani, actuala conducere a Companiei Transgaz a obţinut fonduri europene în valoare de un sfert de miliard de euro. Câţi dintre dumneavoastră aţi spus public măcar un cuvânt de laudă sau de felicitare la adresa acestei reuşite deosebite? Despre preluarea Vestmoldtransgaz, pot să vă spun că eu am fost la Chişinău de mai multe ori, pentru a securiza acest succes. Nu doar pentru a tăia "pamblica". Mai ales, pentru că nu a venit încă momentul pentru tăiat "pamblica". (Vociferări.) Gazoductul Ungheni-Chişinău are termen de finalizare decembrie 2019, iar Complexul de la Ghidighici, ianuarie 2020. Dar unde aţi fost dumneavoastră, stimabililor, distinşi reprezentanţi ai opoziţiei, în martie, când s-a anunţat, la Chişinău, că Transgaz a câştigat concursul investiţional? Unde aţi fost, în perioada martie-septembrie, când Transgaz negocia cu autorităţile de la Chişinău? Unde aţi fost la începutul lui septembrie, când tranzacţia a fost finalizată? Probabil eraţi ocupaţi pe Facebook. Ignoraţi cu bună-ştiinţă şi sânge rece succesele Transgaz, 364 de zile pe an, şi într-o zi de luni veniţi şi aveţi curajul să mă acuzaţi pe mine că nu susţin Transgaz! Dacă Transgaz are nevoie să fie apărată, atunci trebuie apărată împotriva dumneavoastră, care introduceţi numele unei companii ale cărei acţiuni se apreciază pe piaţa de capital, într-un demers eminamente politic. Chiar aşa? Oare veţi plăti dumneavoastră prejudiciile de pe piaţa de capital, generate de târârea numelui unei companii de succes în această moţiune-plagiat? Stimaţi colegi, Legat de segmentul... de DPAP... (Vociferări.) este cel mai savuros. Pe baza acelor delaţiuni, de care vorbeam mai devreme, liberalii reclamă o intenţie de reorganizare a Departamentului pentru Privatizare şi Administraţie a Participaţiilor Statului, argumentând că 45 de persoane - mulţi susţinători de familii monoparentale - ar urma să fie restructurate. Este acelaşi PNL care reclamă constant numărul prea mare de salariaţi plătiţi din fonduri publice şi cere cu insistenţă, în special în campania electorală, reducerea aparatului de lucru al statului. Păi, cum rămâne, stimaţi deputaţi liberali? E bine sau e rău cu mulţi funcţionari? Doar o curiozitate, stimaţi semnatari. Cu delatorii v-aţi întâlnit ziua, ca domnii? Acest departament funcţionează ca o structură care o dublează pe cea a ministerului, cu departament juridic propriu, cu departament contabil propriu. Intenţia de reorganizare are la bază o gândire care susţine un lucru simplu. În loc să dublăm, mai bine eficientizăm, iar în loc de cantitate, să alegem calitate. Dar PNL nu are cum să fie de acord cu aceste principii liberale, pentru că altfel nu ar fi mai fi ipocriţi. Cât despre detaşări disciplinare, termen care sună puternic, dar care nu există în lege şi pe care sunt convins că doar iniţiatorii îl pot explica, vreau să vă spun că ne aflăm în faţa unei dezinformări grosolane. Dacă delatorii nu ar fi urmărit să se folosească de această moţiune-plagiat pentru mizele lor personale, v-ar fi spus că Ministerul Economiei nu detaşează pe nimeni de la DPAP, instituţie publică cu personalitate juridică. Să trecem la subiectul "Damen" sau "Daimler", aşa cum aţi scris dumneavoastră în bucata neplagiată din text. Cu toate că îmi vine greu să cred că puteţi confunda un vapor cu o maşină. Dar am încredere, pe viitor, veţi corecta greşeala aceasta, aşa cum aţi corectat "invederăm" cu "învederăm". Vorba aceea - "pas cu pas". Despre Şantierul Damen Shipyards Mangalia, reiau ceea ce Ministerul Economiei a comunicat deja, instituţional, încă din 20 iulie. Contractul de vânzare-cumpărare între Damen şi Daewoo a fost semnat concomitent cu contractul de cesiune a 2% din acţiuni către statul român. În rest, este vorba doar despre formalităţile care privesc Consiliul Concurenţei, care, ştiţi bine, că trebuie să valideze orice schimbare de o asemenea amploare în structura acţionarului majoritar. După încheierea acestor formalităţi se va actualiza la Registrul Comerţului noua structură a acţionariatului, care va arăta exact aşa cum a fost spus în repetate rânduri - Damen, 49%, Ministerul Economiei, prin Şantierul Naval 2 Mai, 51%. Sunt convins că v-aţi preocupat intens de soarta tranzacţiei, având în vedere că nici nu ştiţi cum se numeşte investitorul olandez, şi trataţi într-un mod amatoristic şi într-o veselă ignoranţă acest subiect. Paradoxal, sunt de acord cu iniţiatorii, referitor la un aspect. Chiar este o afacere pe cinste. Nu doar că şantierul a evitat falimentul, nu doar că activitatea în şantier a fost deblocată, nu doar că statul român a devenit acţionar majoritar, dar Damen are un plan de comenzi care necesită dublarea forţei de muncă din şantier, urmând să se ajungă, în următorii ani, la peste 3.000 de angajaţi. Din iulie şi până acum, Damen injectează 3 milioane de euro, lunar, pentru a efectua plăţile necesare pentru salarii şi investiţiile tehnice necesare, inclusiv în ceea ce priveşte îmbunătăţirea condiţiilor de muncă din şantier, acest plan de dezvoltare a şantierului fiind confirmat public şi oficial de investitorii olandezi. Îi îndemn cu tărie pe reprezentanţii opoziţiei, care critică acest succes major, să meargă la Mangalia şi să întrebe în comunităţile locale, dacă este bine că am deblocat activitatea pe şantier, dacă este bine că s-au mărit salariile şi se fac angajări sau dacă trebuia să lăsăm şantierul să moară. Vă rog ca atunci când vorbim de lucruri serioase, să o facem cu decenţă şi responsabilitate, nu să mimăm preocuparea. O întrebare pentru iniţiatori. Dacă tot sunteţi sensibili la familii, mai ales la cele monoparentale, aţi avut curiozitatea să aflaţi câte familii susţine Şantierul Naval din Mangalia? Doamnelor şi domnilor, Era cât pe ce să cred că iniţiatorii-plagiatori sunt sincer interesaţi de ce se întâmplă în industria de apărare. Asta, până când am citit cum au botezat Uzina Automecanică Moreni, pentru că acesta este numele corect, Uzina Automecanică Moreni, nu Uzina Automatică. Dar ce mai contează? Damen, Daimler, automecanică, automatizată - e totuna pentru semnatari. Tot e bine că ei vorbesc despre... (Vociferări. Rumoare.)... gafele mele. În ceea ce priveşte Uzina Automecanică Moreni, vă pot spune că Ministerul Economiei a alocat pentru investiţii la această unitate economică 16 milioane de lei, în contextul în care, pentru investiţii în industria de apărare, în acest an au fost alocate 69 de milioane de lei, cea mai importantă sumă alocată în ultimii 10 ani. Stimaţi colegi din Camera Deputaţilor, Şi pasajul din moţiune referitor la Fondul Naţional pentru Dezvoltare şi Investiţii este copiat din textul moţiunii dezbătute în iunie, la Senat. Doar tentativa de glumă cu gospodăria de partid este nouă. În acest context, voi relua răspunsul meu de atunci, pentru că este clar că deputaţii PNL nu vorbesc cu senatorii PNL. De ce? Doar Dumnezeul liberalilor poate şti. Aşa cum am spus şi în faţa Senatului, în iunie, Fondul Suveran este un proiect care este apanajul Ministerului Finanţelor Publice. Dar reprezentanţii opoziţiei ştiu bine acest lucru, pentru că au votat împotriva Legii de înfiinţare a Fondului, în vară. Şi mai ales pentru că au contestat la Curtea Constituţională această lege. Dacă iniţiatorii ţineau morţiş să critice Fondul Suveran şi să facă un plagiat cu această ocazie, atunci măcar puteau plagia din textul cu care au atacat Fondul, la CCR. (Vociferări.) Doamnelor şi domnilor deputaţi, Culmea ironiei este atunci când reprezentanţii opoziţiei mă acuză pe mine de gafe, în timp ce ei confundă Damen cu Daimler şi automecanic cu automatic. Poate au avut emoţii, eu îi înţeleg. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Florin Iordache Vă mulţumesc, domnule ministru. Mai aveţi 20 de minute. Începem dezbaterile. (Domnul deputat Pavel Popescu solicită să ia cuvântul pe procedură.) Procedură, da, domnule Pavel, prezentaţi procedura. (Vociferări.) Aveţi o procedură văd, vă rog.
Pavel Popescu Mulţumesc. Am vrut să încep scrierea alfabetului pe acea... (Vociferări.) Domnule ministru, Vreau să vă spun că există nişte desene animate faimoase, cu Ţestoasa Toby...
Florin Iordache Procedură, domnule coleg.
Pavel Popescu ... şi...
Florin Iordache Domnule coleg...
Pavel Popescu ... în acele desene animate, Ţestoasa Toby se roagă de domnul Vrăjitor să-i dea... (I se întrerupe microfonul.)
Florin Iordache Deci, domnule coleg, eu vă rog pe dumneavoastră... aţi venit pentru procedură. Declaraţii politice, miercuri dimineaţa. Deci vă dau cuvântul pe procedură, aveţi două minute, procedură, la dezbateri. Suntem la moţiunea simplă iniţiată de dumneavoastră, vă rog frumos. (Vociferări.) Vă rog. (Vociferări.)
Pavel Popescu OK. Am nevoie de 45 de secunde şi pot vorbi pe timpul nostru, al PNL, OK? Bun. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Vă rog. Vă rog. Începem dezbaterile, da? (Vociferări.) Păi, hotărâţi-vă! (Vociferări.) Vă rog, sunteţi invitat în bancă, domnule coleg. Da. Îl invit pe domnul preşedinte Lucian Bode. Vă rog, domnule preşedinte. Haideţi să trecem la chestiuni serioase, dacă chiar aveţi chestiuni serioase, vă rog.
Lucian Nicolae Bode Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Domnule ministru, Plagiat - operă literară, artistică sau ştiinţifică a altcuiva, însuşită integral sau parţial şi prezentată drept creaţie personală. Domnule ministru, Când deputaţii PNL preiau de la senatorii PNL anumite reproşuri la adresa dumneavoastră, vă rog să o interpretaţi în următoarea cheie. Când îţi spun doi că îţi este somn, te duci şi te culci. (Aplauze.) Aţi citit vreodată o carte revizuită şi adăugită? Domnule ministru, M-aş bucura să înţelegeţi de ce vă aflaţi astăzi aici, în faţa plenului Camerei Deputaţilor, de această dată, la dezbaterea acestei moţiuni simple care vă este adresată. Noi, semnatarii acestei moţiuni, nu avem nimic personal cu dumneavoastră. Posibil să fiţi un om bun la suflet. Dar, pentru a fi ministrul economiei, este nevoie de mai mult de atât. Iar pe dumneavoastră, aşa cum am observat cu toţii, încă de la momentul audierii, din comisiile de specialitate, nu vă recomandă pentru această demnitate nici vocea, nici talentul. (Aplauze.) Domnule ministru, Ce v-am semnalat noi prin textul acestei moţiuni? Că economia României nu duduie, ci scârţâie şi mai are puţin şi se gripează. Că obiectivele asumate prin Programul de guvernare, de dumneavoastră, în ceea ce priveşte Legea redevenţelor, Legea apelor minerale şi Legea minelor, sunt departe de a fi îndeplinite. Chiar nu intuiţi care a fost motivul pentru care aţi fost deposedat de atribuţiile care vă reveneau în calitate de ministru iniţiator la cele trei legi? Cu siguranţă nu putem bănui că este vorba despre un premiu pentru profesionalism. La fel cum nu putem bănui că în ceea ce priveşte trecerea industriei de apărare de la Ministerul Economiei la Ministerul Apărării a fost o pură întâmplare. Poate, mai bine aşa. Să ne imaginăm, dragi colegi, ce ar fi însemnat să coordoneze domnul ministru Andruşcă transformarea, modernizarea şi înzestrarea capabilităţilor structurilor Armatei Române. Este evident, domnule ministru, că nu faceţi faţă mandatului care v-a fost încredinţat de Liviu Dragnea, în baza unui algoritm politic. V-am mai semnalat, domnule ministru, în moţiune, situaţia critică, de-a dreptul îngrijorătoare, în care se află companiile din portofoliul Ministerului Economiei. Unele înregistrează pierderi uriaşe şi se îndreaptă cu paşi repezi spre faliment, iar altele, de importanţă strategică pentru România, precum Transgaz şi Transelectrica, sunt ţinta unor politici guvernamentale dezastruoase, prin care sunt golite de resurse financiare. Guvernul PSD-ALDE a pus gheara pe aceste companii şi le-a direcţionat banii din dividende şi toate rezervele către bugetul statului, pentru a fi susţinute toate măsurile populiste, îngropând astfel sectorul economic, care este singurul motor al dezvoltării, într-o ţară. Mai mult, aceste companii care, evident, nu constituie pentru dumneavoastră o prioritate, din perspectiva dezvoltării lor, nu mai sunt administrate în sistem dualist, pentru că aşa a hotărât Adunarea Generală a Acţionarilor, ci pentru a popula aceste structuri de conducere - şi nu numai - cu cât mai multe sinecuri de partid. Apropo, domnule ministru, m-aţi întrebat, în calitate de semnatar al acestei moţiuni, ce am făcut pentru BRUA? Dacă n-aţi fost cumva prin România, în ultimii ani, vă anunţ că sunt unul dintre cei cinci iniţiatori ai Legii nr. 185/2016, Legea BRUA. În ceea ce priveşte înfiinţarea FSDI. De la dumneavoastră, sincer, nu am nicio aşteptare, dar, în schimb, mă aştept să-l văd pe Liviu Dragnea autoproclamându-se preşedintele acestei anexe de partid, iar pe Darius Vâlcov, la dreapta sa, în bordul de conducere, aşa cum îi stă bine unui lider autocrat. Acest Fond, prin modul de organizare pe care l-aţi propus, seamănă izbitor de mult cu modelul turc. Iar, recent, în Turcia, Erdogan s-a autoproclamat preşedinte al Fondului Suveran Turc, numindu-l totodată pe ginerele său în bordul de conducere. Domnule ministru, Închei intervenţia mea cu o întrebare şi o rugăminte. După cum bine ştiţi, România preia, începând cu 1 ianuarie 2019, pentru şase luni, preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Printre atribuţiile Consiliului de Afaceri Economice şi Financiare, se numără coordonarea politicilor statelor membre în domenii precum politicile economice şi guvernamentale. Concret, domnule ministru, dumneavoastră, în calitate de ministru al economiei din România, începând cu 1 ianuarie 2019, veţi coordona politicile economice şi bugetare ale statelor membre, în vederea consolidării guvernanţei economice în Uniunea Europeană. Domnule ministru, Ne puteţi indica trei elemente pe care vă gândiţi să le abordaţi în cadrul discuţiilor cu reprezentanţii statelor membre ale Uniunii Europene, pe subiectul guvernanţei economice? Nouă ne este frică să ne gândim ce le-aţi putea spune, de exemplu, despre intenţia Statelor Unite de a introduce taxe vamale suplimentare la importurile de oţel şi aluminiu din Uniunea Europeană. Iar rugămintea de final... Domnule ministru, Nu mai staţi pe gânduri şi puneţi capăt calvarului la care sunteţi supus. Este evident că nu puteţi mai mult, iar din cauza acestei lipse de performanţă, îngenuncheaţi întreaga economie românească şi veţi face praf şi imaginea României în faţa partenerilor externi. Salvaţi România dintr-o situaţie iminent ruşinoasă. Demisionaţi! (Aplauze.)
Florin Iordache Nu... PSD, domnul Valeriu Steriu. Vă rog, domnule deputat. Grupul PSD aveţi 25 de minute. Este înscris şi domnul deputat Nistor.
Valeriu-Andrei Steriu Domnule preşedinte, Domnule ministru, Stimaţi colegi, Grupul parlamentar al PSD respinge conţinutul moţiunii simple depuse de PNL. De fapt, după cum s-au făcut de râs, azi, liberalii, mă aştept ca inclusiv PNL să-şi respingă conţinutul moţiunii depuse de aceştia. Nu este prima oară când un partid politic se face de râs şi nu o să fie nici pentru ultima oară. Dar dacă ar exista olimpiada penibilului, atunci PNL ar lua medalia de aur, după ziua de astăzi. Grupul PNL din Camera Deputaţilor a reuşit, prin plagiatul de astăzi, să dea o nouă interpretare sintagmei "Prin noi înşine!". Prin voi înşivă, stimaţi liberali, dar nu copy-paste, că se răsucesc Brătienii în mormânt... Stimaţi colegi din Camera Deputaţilor, În limbaj juridic există un concept care se numeşte abuz de drept, care este definit aşa: "... niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe..." Ultimele trei moţiuni ale PNL reprezintă cea mai bună dovadă a ceea ce înseamnă în Parlament abuzul de drept. Moţiunea de azi este un plagiat. Moţiunea de săptămâna trecută nu a avut la bază altceva decât poate dorinţa doamnelor deputat din PNL de a-l chema în faţa plenului pe Eugen Teodorovici. Iar despre moţiunea împotriva ministrului Daea, tot ce pot să vă spun este că liberalilor ar trebui să le fie ruşine să compare ciuma lui Caragea, care a ucis zeci de mii de oameni, cu pesta porcină. Chiar aşa a ajuns PNL, ca atunci când nu-şi mai fură singur textele, să compare oamenii cu porcii?! Stimaţi deputaţi ai PNL, Citind această moţiune, partea neplagiată, mă întreb, oare v-a interesat situaţia economică a ţării sau mai degrabă disputele interne ale angajaţilor celor două companii pe care le menţionaţi? Şi încă o curiozitate. Nu dăduse oare domnul Orban o directivă care interzicea PNL să colaboreze cu PSD? Parcă vă îndemna să puneţi mâna pe par. Acum ce să înţelegem? Că directivele de necolaborare se aplică pentru orice situaţie, mai puţin pentru "sifonăriile" interne din companii sau ministere. Pas cu pas, PNL se afundă în penibil. Este evident că această moţiune a fost redactată de cineva foarte nemulţumit de schimbările perfect legale din structura companiilor şi preocuparea principală este doar să satisfaceţi orgoliile anumitor persoane apropiate partidului. Lăsând la o parte acuzaţiile nefondate enumerate în această moţiune - de fapt, o înseilare de interpelări - cu pretenţia de a fi denumită moţiune, aşa cum PNL are pretenţia de a fi numit un partid serios de opoziţie -, haideţi să vorbim puţin despre ceea ce este evident. Criticile economice pe fond nu sunt de competenţa Ministerului Economiei. Nici cele legate de curs, nici cele legate de ROBOR şi, cu siguranţă, nici cele legate de inflaţie. Şi atunci întrebarea se pune, de ce a insistat PNL să depună două texte ale acestei moţiuni, în două săptămâni distincte? Se poate să fi fost stimulaţi de vreun fel, anume, de delatorii pe care îi amintea ministrul Andruşcă mai devreme. PNL este dator să ofere răspunsuri publice, clare şi concise, la toate semnele de întrebare care năpădesc această moţiune. Dar să încercăm să vorbim şi pe fondul chestiunii - mersul economiei româneşti. Conform Biroului de Statistică al Uniunii Europene, România a fost a doua economie din Uniunea Europeană la creşterea economiei, în trimestrul al doilea al acestui an, cu un plus de 1,4% faţă de primul trimestru. Institutul Naţional de Statistică a anunţat că Produsul Intern Brut al României, estimat pentru trimestrul al doilea 2018, la date ajustate sezonier, a fost de 232 de miliarde de lei, la preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 1,4% faţă de primul trimestru şi cu 4,2% faţă de trimestrul al doilea al anului trecut. În primul trimestru al acestui an, faţă de acelaşi trimestru al anului trecut, PIB a crescut cu 4,1% pe serie brută şi cu 4,2% pe seria ajustată sezonier. Un alt studiu, realizat de Eurostat, indică faptul că România este lider european în ceea ce priveşte creşterea producţiei industriale. România a înregistrat a doua cea mai mare creştere anuală a producţiei industriale - în luna aprilie a fost de 6% - şi a doua cea mai mare creştere trimestrială a producţiei industriale - 2,1%. O altă informaţie importantă este că România a înregistrat cel mai mare ritm de creştere al numărului de angajaţi, în primul trimestru din 2018 - 1,9%. De asemenea, atât BNR, cât şi Comisia Europeană au confirmat trendul descendent al inflaţiei anuale în România. Deci economia României merge bine. Toţi l-aţi ascultat pe ministrul economiei, atestând mai devreme acest lucru, cu date obiective. PNL ştie bine aceste lucruri, pentru că citesc şi ei ştirile. Şi, atunci, care este miza liberalilor? Adevărul este următorul. PNL este disperat, cu adevărat disperat. Statutul de principal partid de opoziţie începe să fie pierdut, în faţa USR, iar rezultatele Programului de guvernare al PSD aruncă în derizoriu şi rarele politici propuse de PNL. Atunci, tot ce le rămâne liberalilor este critica şi încercarea de a produce divertisment politic. Pentru că asta aţi urmărit, stimaţi colegi de la PNL. Aţi urmărit să creaţi divertisment politic, chemându-l pe ministrul Dănuţ Andruşcă în faţa plenului. Doar că intenţia v-a explodat în faţă, pentru că aţi fost demascaţi drept plagiatori. Ghinion... cum ar spune un personaj drag vouă. Domnule ministru, Aş vrea să vă felicit pentru finalizarea cu succes a procedurii de preluare a Vestmoldtransgaz, care reprezintă un succes pentru consolidarea relaţiilor economice cu Republica Moldova şi pentru dezvoltarea strategică a României, în domeniul energiei. Gazul românesc în Republica Moldova înseamnă mai mult decât un schimb comercial. Înseamnă independenţă energetică faţă de Rusia şi înseamnă, în anul Centenar, unirea prin fapte, nu prin vorbe. Nu vă temeţi, pe undeva... PNL... că există un om cu scaun la cap sau un consultant care să le spună că ceea ce aţi făcut cu Transgaz în Republica Moldova este cu adevărat istoric... Dar nu vă aşteptaţi să fie şi suficient de bărbaţi, politic, ca să recunoască acest lucru şi suficient de oameni de stat ca să recunoască acest lucru în public. Pe stimaţii colegi din PNL nu-i interesează faptele, ci doar can-can-urile. Pe ei îi interesează de ce un cetăţean pe nume Olteanu Gheorghe a fost numit în funcţia de preşedinte al Consiliului de Supraveghere al Transelectrica, la vârsta de 72 de ani. De parcă este importantă vârsta şi nu experienţa, de parcă PNL nu are specialişti de vârstă înaintată, chiar în rândul propriilor parlamentari. Oare domnul senator al PNL, Leon Dănăilă, medic specialist neurochirurg, un specialist şi o persoană cu realizări excepţionale, nu ar trebui să mai activeze, după logica semnatarilor, pentru că are 85 de ani? Primul preşedinte al PNL, Ion C. Brătianu, avea peste 60 de ani atunci când a fost desemnat prim-ministru al României. În Statele Unite, cei doi candidaţi la preşedinţie aveau peste 70 de ani. Aşadar, stimaţi deputaţi ai PNL, nu ştiam, până când n-am citit această moţiune, că liberalii discriminează persoanele, pe criterii de vârstă. Să vă fie ruşine! Înţeleg, de la ministrul Andruşcă, că aţi plagiat pasajul despre Fondul Suveran. Este cumva logic, pentru că în textul pe care l-am citit nu am înţeles de ce PNL nu spune un cuvânt despre faptul că au contestat legea la Curtea Constituţională şi că acest Fond va urma o altă logică de înfiinţare. Nu că ar face şi altceva decât să pună beţe în roate, dar PNL nu ratează nicio ocazie să se laude cu contestaţiile lor la CCR. Despre Fondul Suveran se poate discuta mult, dacă interlocutorul este de bună-credinţă. Având în vedere faptul că reprezentanţii opoziţiei au o părere deja formată, în legătură cu acest subiect, aleg să mă adresez cetăţenilor acestei ţări, care merită o opoziţie mai bună decât PNL. Fondul Suveran va pune în valoare capacitatea economică a companiilor de stat, pentru crearea de noi unităţi economice şi pentru investiţii în infrastructură. Modele pentru acest Fond Suveran există şi dau rezultate în ţări precum Norvegia, Franţa, Italia, Polonia sau Statele Unite ale Americii. Principalele efecte ale Fondului Suveran se vor vedea în economie într-un timp scurt. Potrivit estimărilor, până în anul 2020, Produsul Intern Brut va avea o creştere suplimentară de 20 de miliarde de lei, iar prin construcţia de noi fabrici şi prin celelalte măsuri prevăzute, tot până în 2020, activitatea Fondului va genera 42.000 de noi locuri de muncă bine plătite, mai ales în zonele slab dezvoltate, cu şomaj ridicat şi salarii mici. La acestea se adaugă multe alte locuri de muncă, generate pe orizontală de IMM-urile care vor deservi unităţile de producţie înfiinţate de Fondul Suveran. Din textul plagiat, care se doreşte moţiune, ar reieşi că iniţiatorii sunt curioşi în legătură cu modul în care se vor realiza investiţiile Fondului Suveran. Cu prilejul dezbaterilor din Parlament, dezbateri la care PNL a participat amplu, pentru că nu au ratat nicio ocazie să facă scandal, a fost explicat în numeroase rânduri modul în care va fi finanţat acest instrument. Aşadar, sunt prevăzute patru surse de venit pentru acest Fond: Vedeţi de ce cineva i-ar putea acuza pe plagiatorii din PNL că mint şi dezinformează, când spun că pentru crearea Fondului Suveran vor fi folosiţi bani de la Trezorerie şi de ce o voce a raţiunii îi poate acuza de faptul că induc o stare inutilă de panică, atunci când afirmă că se va pune o presiune şi mai mare pe lichiditatea de pe piaţă şi se va ajunge, din acest motiv, la o explozie a ratelor de dobândă. Dar ştiţi care este cel mai important aspect? Fondul Suveran nu este în zona de responsabilitate a Ministerului Economiei. Deci poate ne explică colegii de la PNL, de ce au menţionat acest instrument în textul moţiunii? Care era exact răspunsul pe care sperau să-l obţină, întrebând conducătorul unui minister care nu are nimic de-a face cu FSDI? Stimaţi colegi, Ne aflăm în faţa unui text slab, conţinând critici care nu sunt nici măcar adresate instituţiei corecte, un text care nu merită atenţia noastră şi cu atât mai puţin votul unui deputat raţional. Iar după dovezile că această moţiune reprezintă un plagiat, sunt ferm convins că niciun deputat responsabil nu poate să voteze "pentru", pentru că asta ar însemna să gireze un plagiat. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat. Grupul PSD mai aveţi încă 14 minute. În continuare, Grupul parlamentar al USR, domnul deputat Mihai-Cătălin Botez. Domnule deputat, aveţi 5 minute. Vă rog.
Mihai-Cătălin Botez Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Domnule ministru Dănuţ Andruşcă, Aţi mai fost invitat şi în sesiunea trecută, în plenul Camerei Deputaţilor, pentru a discuta despre evoluţia domeniului pe care îl gestionaţi. Sperăm să ne lămuriţi cu privire la câteva aspecte. Astăzi, circumstanţele sunt un pic diferite. Este un gest firesc al opoziţiei, referitor la activitatea unui ministru, atunci când lucrurile nu merg cum trebuie. Gestionaţi un portofoliu dificil, domnule ministru, dar, în acelaşi timp, şi unul care poate aduce bunăstare românilor. Aproximativ 1.200 de companii are statul în portofoliu şi multe reprezintă o povară, dar şi o oportunitate pentru dezvoltare, domnule ministru. Dumneavoastră ar trebui să fiţi în stare să vă uitaţi la economie, la înzestrarea actuală de capital, inclusiv capitalul uman, şi să luaţi măsuri pentru a aduce industria în prezent, în realitatea economiei de piaţă în care ne desfăşurăm, cu toate ameninţările şi oportunităţile sale, cu toate ameninţările şi oportunităţile aduse de piaţa unică şi de cea globală. Am citit Programul de guvernare şi aş vrea să vă reamintesc, cu această ocazie, următorul fragment. Iar acest fragment cred că se regăseşte formulat similar în Programul de guvernare al tuturor partidelor - "Se impune ca element central reindustrializarea României, în cadrul căreia statul să acţioneze ca un manager performant, producător şi furnizor de servicii şi ca un investitor prudent în economie". Ce aţi făcut până acum, în acest sens, domnule ministru? Vă reamintesc eu, o mare realizare, Fondul Suveran pentru Dezvoltare şi Investiţii, un proiect trecut pe repede înainte în Parlament, fără dezbateri şi fără consultări. Aţi girat un jaf al economiei româneşti. Aţi luat tot ce mai mergea bine în economia românească şi aţi capitalizat o entitate care are capacitatea să genereze o reacţie în lanţ, atunci când o criză economică va apărea. Aş vrea să vă reamintesc că acest proiect atât de drag PSD-ALDE a picat testul Curţii Constituţionale. Vorbeaţi în Programul de guvernare despre comerţ şi relaţii internaţionale. Ce aţi făcut pentru a susţine exportul, domnule ministru? În această economie românească avem o mulţime de antreprenori care au reuşit să realizeze produse bune şi cerute la export, dar se chinuiesc cu birocraţia statului. Avem antreprenori care reuşesc la noi acasă. Haideţi să-i ajutăm să producă, să exporte şi să ne reprezinte cu cinste peste hotare! Aţi reuşit să-i ajutaţi, domnule ministru? Ştim că nu. Lista de nerealizări din Programul de guvernare este lungă, însă aş vrea să vă mai atrag atenţia cu privire la un singur domeniu -investiţiile Greenfield. Vă citez iarăşi din Programul de guvernare - "... crearea unor platforme de preluare, sortare, condiţionare, păstrare, ambalare şi analiză a legumelor şi fructelor...". Provin dintr-un judeţ preponderent agrar, domnule ministru, sunt din Vaslui. Iar aceste investiţii sunt mult aşteptate de producătorii locali. Găsiţi soluţia de a realiza aceste investiţii, dar cu o implicare minimă a statului, pe viitor! Vă dau ca exemplu o localitate dintr-un judeţ vecin - Matca, din Galaţi, unde se vând zilnic tone de legume. Ar fi o gură de aer binemeritată pentru aceşti oameni muncitori, un depozit şi o staţie de sortare. Sunt sigur că exemple similare de producători din alte domenii ce ar avea nevoie de investiţii similare mai sunt. Aţi uitat de investiţiile Greenfield, domnule ministru. Pe lângă aceste investiţii de capital fix, vă rog să luaţi în calcul şi variante de a atrage manageri cu experienţă şi dornici de a dezvolta astfel de facilităţi. În final, domnule ministru, stimaţi colegi, nu mai clamaţi inamicii externi - Soros, multinaţionalele, străinii. Principalul nostru duşman este intern, este propria noastră incapacitate de a ne conduce, este indolenţa celor numiţi în funcţii-cheie pentru bunul mers al economiei, propria noastră incapacitate de a alege oameni cinstiţi şi competenţi. Aceştia sunt inamicii cel mai greu de învins, nu cei externi! Aş vrea să vă mai reamintesc un lucru: limita maximă de performanţă a oricărui guvern, a oricărei companii, este dată de competenţa conducătorului. Aşa că, stimată coaliţie de guvernare, faceţi cumva să promovaţi cei mai competenţi oameni dintre dumneavoastră, nu pe cei mai obedienţi. Domnule ministru Dănuţ Andruşcă, Pentru motivele enumerate şi din dorinţa de a avea un ministru al economiei activ, implicat, responsabil şi competent, Uniunea Salvaţi România vă cere demisia. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc, domnule coleg. În continuare, Grupul parlamentar al UDMR. Domnul deputat Bende Sándor. Vă rog, domnule deputat, aveţi patru minute.
Sándor Bende Stimate domnule preşedinte de şedinţă, Stimate colege şi colegi deputaţi, Domnule ministru, O analiză a textului moţiunii este aproape imposibilă şi, sigur, inutilă, unele informaţii şi acuzaţii neavând nici cea mai vagă legătură cu atribuţiile ministrului economiei. Ceea ce doresc să subliniez este obiectivul deosebit de important pe care UDMR îl urmăreşte consecvent de două decenii - distribuirea echitabilă a bogăţiilor ţării. UDMR a solicitat, cu largul sprijin al autorităţilor locale din toată ţara, modificarea legislaţiei cu privire la bogăţiile subsolului şi a redevenţelor datorate pentru exploatarea lor. În opinia noastră, bugetele locale trebuie să beneficieze de pe urma anumitor resurse care se valorifică pe teritoriul administrat de primării şi de consiliile judeţene. Această măsură trebuie înţeleasă ca una de minimă echitate faţă de localităţile şi judeţele în care exploatările provoacă daune mediului înconjurător, infrastructurii, sănătăţii populaţiei. În schimb, veniturile şi redevenţele se varsă integral la bugetul de stat. Comunităţilor afectate se pare că nimeni nu le datorează niciun fel de compensaţii pentru pagubele produse, compensaţii, de altfel, fireşti în orice societate civilizată. Cât despre solicitarea imperativă a autorilor moţiunii, cea de demitere a ministrului, UDMR este de părere că trebuie să lăsăm la latitudinea autorităţii în drept - şeful Executivului, decizia asupra sorţii ministrului economiei, cu sugestia ca următoarea persoană care va prelua portofoliul să fie mai activă în peisajul politicilor publice care îi revin în atribuţii. Având în vedere cele prezentate, UDMR se va abţine de la vot. Mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat. Grupul PMP. Domnul Ionuţ Simionca. Grupul USR, mai aveţi 20 de secunde. Doamnă Prună, vă rog să vă pregătiţi.
Ionuţ Simionca Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Domnule ministru, În ciuda cifrelor triumfaliste legate de evoluţiile economiei româneşti, pe care actuala putere le prezintă pe toate canalele media, ţara noastră se îndreaptă fără nicio îndoială spre o criză economică de proporţii mai mare decât cea din 2009. Şi când fac această afirmaţie am în vedere faptul că Guvernul are nevoie să împrumute 26,7 de miliarde de euro, în următorii doi ani, din cauza cheltuielilor bugetare excesive şi a încasărilor mai mici decât prognoza. Prin comparaţie, în perioada de plină criză economică globală, România s-a împrumutat de la FMI cu doar 19,95 de miliarde de euro. Guvernele PSD au procedat în mai multe rânduri la scăderea investiţiilor publice pentru a realoca fonduri, în vederea acoperirilor creşterilor de salarii. Dacă la aceste elemente adăugăm incapacitatea Guvernului de a atrage bani europeni şi micşorarea investiţiilor directe, realizăm că mergem cu toţii spre o fundătură. Înţeleg filosofia populistă de stânga, care se bazează pe redistribuirea sărăciei, însă o agendă ideologică are sens şi are succes atâta timp cât aceasta nu pune în pericol viitorul unei naţiuni. Economia românească prosperă este un fel de Fata Morgana, un miraj, o iluzie optică. Cu cât Guvernul PSD ne spune că economia merge mai bine, cu atât viaţa românilor este mai grea. Rata inflaţiei este, în acest moment, la un nivel considerabil mai mare decât creşterea economică. Avem, practic, de-a face cu o scădere a nivelului de trai al populaţiei. Oamenii au de plătit facturi mai mari pentru curent electric, gaze şi combustibili, iar aceste creşteri de preţuri se răsfrâng în totalitate în bunuri şi servicii de larg consum. Stimaţi colegi de la putere, Vreau să atrag atenţia că în situaţia în care Guvernul PSD-ALDE nu înţelege să dea drumul motoarelor investiţiilor şi să renunţe la agenda populistă, România riscă, din perspectiva economică, să fie un stat eşuat. Pentru toate aceste considerente, îl rog pe domnul ministru al economiei să urmeze exemplul fostului său coleg de la educaţie, Valentin Popa, şi să aleagă o cale de ieşire cât de cât onorabilă: să-şi dea demisia, înainte să fie remaniat de partid. Noi, însă, apreciem că nu doar domnul Andruşcă trebuie să plece acasă, ci întregul Guvern PSD-ALDE. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Florin Iordache Vă mulţumesc, domnule deputat. Aţi epuizat timpul. Doamna deputat Prună Cristina, Grupul USR. Doamnă, aveţi 23 de secunde. Vă rog. Se pregăteşte, din partea Grupului PNL, domnul deputat Daniel Gheorghe. Mai aveţi cinci minute, domnule deputat.
Cristina-Mădălina Prună Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Domnule ministru Andruşcă, Aţi primit din partea mea 21 de interpelări, câte una pentru fiecare companie pe care PSD vrea s-o excepteze de la guvernanţa corporativă. Ar fi momentul să ne spuneţi astăzi, aici, în faţa majorităţii parlamentare, în faţa opoziţiei, dacă susţineţi aceste exceptări de la Ordonanţa nr. 109. Am văzut că partenerii dumneavoastră de coaliţie, cei de la ALDE, s-au răzgândit şi nu mai susţin aceste exceptări. Iar dacă nu susţineţi, cred că este încă un motiv ca dumneavoastră să plecaţi din această funcţie, pentru că aceste companii vor fi, dacă sunt exceptate de la Ordonanţa nr. 109, vor fi controlate politic de către dumneavoastră. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Domnul Daniel Gheorghe. Aveţi cinci minute, domnule coleg.
Andrei Daniel Gheorghe Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Domnule ministru, Mă bucur că sunteţi astăzi, aici, în faţa noastră şi, sincer să fiu, sunteţi un ministru de la care mai degrabă nu-mi doresc să aud o demisie, ci să vă aud vorbind cât de des puteţi. De aceea, nu ne-ar deranja pe noi, Grupul PNL ca, după ce terminăm această expunere, să mai veniţi şi să ne mai explicaţi o dată anumite elemente din discursul dumneavoastră. Mi s-au părut deosebit de interesante, o limbă română frumoasă, o lectură de apreciat, de asemenea, exceptând o mică confuzie - Damen - Daimler -, lectura nu a fost rea şi de aceea am apreciat acest lucru. Şi încă un mic aspect pe care vreau să-l sesizez: vorbeaţi de Dumnezeul liberalilor. Să înţelegem că acum, în PSD, s-a dat drum liber la secularism, la anticlericalism?! Adică dumneavoastră aţi avea un alt Dumnezeu sau ar fi o lipsă de aşa ceva - se înţelege -, acolo, la Guvern?! Sunt lucruri pe care aţi putea să ni le spuneţi mai clar. De asemenea, la un moment dat am avut impresia că Partidul Mişcarea Populară a ajuns la guvernare, dar era, de fapt, un coleg de la PSD care ne-a criticat foarte dur. Dar a uitat că dumnealui, până de curând, era în opoziţie şi semna alături de noi moţiuni simple, moţiuni de cenzură. În schimb, chiar mă bucur că a amintit, la un moment dat, despre Brătieni, un fapt pozitiv. Poate vă inspiraţi la Legea minelor de acolo şi reuşiţi. Dar s-a spus total greşit aici: ce legătură ar avea Ministerul Economiei cu FSDI? Evident că are! Pentru că FSDI va deveni proprietarul întregii economii naţionale. Totul se cumulează acolo la FSDI: Ministerul Energiei, Ministerul Economiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Transporturilor. Acum, o serie de aspecte pe care noi ar trebui să le luăm în calcul puţin. FSDI, deşi pare o chestiune generoasă, este, de fapt, un proiect foarte periculos pentru economia României pe termen mediu şi lung, astfel că toate resursele profitabile sunt puse într-un singur coş de gestiune macro-economic şi se creează un monopol. Acest monopol nu permite gestiunea autonomă şi, de asemenea, pune în imposibilitate de aplicare Ordonanţa nr. 109. Şi un alt aspect: se pun aceste companii în incapacitatea de a-şi valorifica dividendele, în vederea retehnologizării investiţiilor în resurse şi capital. Acest monopol care se creează, pe lângă faptul că poate fi foarte uşor politizat, strânge investiţii majore româneşti din infrastructură, din industrie, din energie, din sănătate. Avem de la Antibiotice Iaşi până la Aeroportul Otopeni, de la Romgaz la Hidroelectrica, de la CFR la Poşta Română. Aşadar, nu vom mai avea nevoie de Ministerul Economiei. Probabil va trebui atunci, în acel moment, să-l desfiinţăm. Problema este că, în acest moment, de fapt, FSDI este o formă mascată de scoatere la mezat a industriei româneşti şi de transformare a întregii economii româneşti într-un fel de joc de ruletă rusească, din care unii vor profita. Cine va profita? Dat fiind faptul că noi nu avem capacitatea financiară de a suporta aceste investiţii, la un moment dat acest FSDI va necesita o serie de împrumuturi externe de pe pieţele internaţionale, şi neputând să facă faţă acelor împrumuturi, vom fi nevoiţi să scoatem şi să privatizăm tot ce mai avem: industrie şi energie. De asemenea, un şoc macroeconomic major ar putea să aibă o lovitură decisivă asupra dinamicii financiare româneşti, din perspectiva faptului că întreaga economie va fi dependentă de acest FSDI. Nu mai vorbim de sinecurism, de birocratizare, de tot ce s-ar întâmpla acolo. Pur şi simplu avem de-a face cu un fel de joc periculos, prin care încercăm să apărăm resursele României, dar de fapt le vindem. Pentru că acolo s-ar ajunge. Domnul Dragnea - Erdogan de Teleorman, "Deliorman", în limba cumanilor, strămoşii domnului Dragnea, înseamnă "pădure nebună". Sunt multe legături aici pe care nu vreau să le speculez. Şi o chestiune, vreau să vă rog, o întrebare pentru domnul Andruşcă: redevenţele, ce facem cu redevenţele, când le recalculăm? Ce punem pentru gaze, pentru petrol, onshore, offshore?! Vreau să veniţi aici cu o schemă, să spuneţi formula matematică, să spuneţi cât vor fi redevenţele şi la resursele minerale, şi acolo intrăm şi în zona pe Legea minelor. Sunt lucruri foarte importante, iar lipsa lichidităţilor în economia românească, să nu uitaţi că poate transforma acest proiect într-o bombă cu ceas, acest proiect al FSDI. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Mulţumesc. Mai aveţi 20 de secunde. Domnul Popescu. Vă rog. Aveţi microfonul. Vă rog.
Pavel Popescu Ţestoasa Toby, în vestitele desene animate, îl ruga pe Vrăjitor să-i dea un rol în fiecare episod. Şi în fiecare episod ea devenea inginer, profesor şi făcea nişte dezastre imense. În episodul de astăzi domnul Andruşcă este ministrul economiei. Şi fiecare episod se termina cu vrăjitorul care mergea la ţestoasa Toby, îl mângâia pe cap şi spunea: "Nici aici n-ai niciun rost! Du-te acasă..." (I se întrerupe microfonul.)
Florin Iordache Mulţumesc. Domnul Daniel Suciu. Grupul PSD, mai aveţi 14 minute. Se pregăteşte domnul Laurenţiu Nistor.
Vasile-Daniel Suciu Chiar voi fi foarte scurt. Stimaţi colegi, Nu ştiam... De fapt, e lăudabil că la o vârstă, e drept, nu foarte mică, colegii din Parlament se mai uită la desene animate. Că acum o săptămână mai vedeam un coleg care făcea un al ministru "berbec". Stimaţi colegi, haideţi - şi vă fac un apel chiar foarte sincer - haideţi să nu aducem desenele animate aici, la microfonul Camerei Deputaţilor, haideţi să înţelegem ce înseamnă să fim deputaţi şi haideţi să nu facem politică de un leu în Parlamentul României. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Domnul deputat Laurenţiu Nistor. Vă rog. Grupul PSD mai are 14 minute şi apoi îl voi invita pe domnul ministru Andruşcă, pentru a asculta poziţia dumnealui. Vă rog, domnule deputat.
Laurenţiu Nistor Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Văd aici, pe pupitru, o bancnotă de un leu. Îi mulţumesc domnului coleg de la PNL, fiindcă singur a spus aici: "Valoarea acestei moţiuni simple este de un leu". Vă doresc felicitări! Sau probabil, domnule coleg, aţi vrut să arătaţi... (Vociferări.) (Domnul deputat Florin-Claudiu Roman solicită să ia cuvântul.)
Florin Iordache Puţină linişte! Domnule Roman, puţină linişte! Eu v-am ascultat... Nicio replică! Nu v-a rostit numele! Nu vă dau cuvântul! Nu v-a rostit numele!
Laurenţiu Nistor Sau, probabil, domnule coleg, aţi vrut să arătaţi că salariul dumneavoastră, când aţi fost exilat în judeţul Hunedoara, pentru a conduce PNL, era de un leu. (Vociferări.) Mulţumesc.
Florin Iordache Continuaţi, domnule deputat.
Laurenţiu Nistor Stimaţi colegi, Am rămas surprins că un distins coleg de la PNLeu, prieten de-al meu, coleg de comisie, n-a reuşit să citească moţiunea simplă înainte de a veni cu ea la pupitru, că n-o făcea! Ştie că s-a făcut de minune acum, dar ce să-i fac, asta este! Nu o făcea, 100%, după cum îl cunosc eu! Vorbiţi despre economia României, că este în suspans? Domnilor colegi de la PNL, pe vremea dumneavoastră, când eraţi la guvernare, economia era îngropată de tot. Aşa să reţineţi! Vorbiţi cu nonşalanţă despre angajările politice? Da, aveţi dreptate, aveţi dreptate! Şi aici, domnule ministru, vă critic eu. N-aţi reuşit să-i daţi afară pe toţi PNL-iştii care v-au tras în jos şi vă trag în jos! Toate ministerele, eşalonul II şi III, deconcentratele din judeţ sunt pline de PNL-işti, PDL-işti. Noroc că USR n-a apucat la plăcintă pe vremea aceea, că nu era! Vorbiţi că incompetenţa falimentează România? Mai incompetenţi decât cei care aţi falimentat şi aţi furat? Aţi fost în stare să furaţi şi cloşca de pe ouă, domnilor PNL-işti! Îmi pare rău să vorbiţi de la această tribună despre aşa ceva! În ceea ce priveşte ... (Vociferări.) Domnule coleg, nu te-am întrerupt niciodată! În ceea ce priveşte cele trei legi menţionate de către liberali, Legea redevenţelor, a apelor şi a minelor, şi în ceea ce priveşte subiectul resurselor minerale neenergetice, lucrurile sunt mult prea importante ca să fie expediate în grabă, aşa cum face PNLeul, sau nici măcar în două cuvinte ca lumea, aşa cum au făcut întotdeauna liberalii şi o fac încontinuu. Altceva dumnealor nu ştiu să facă, decât să depună moţiuni de cenzură, moţiuni simple, fiindcă doar atât pot să le demonstreze celor care i-au trimis în Parlamentul României. Ministerul Economiei, chiar cum îl blamaţi dumneavoastră astăzi, pe domnul ministru, şi-a făcut treaba, a lucrat la aceste legi, chiar dacă ele sunt preluate din luna martie la Secretariatul General al Guvernului. Ministerul Economiei a publicat în transparenţă decizională vechile forme ale legii. În urma dezbaterilor publice, s-a constatat că propunerile venite de la ANRM, privind redevenţele, nu aveau ca suport justificativ studii de specialitate. În urma deciziei ca Legea offshore să fie promulgată separat, la nivelul Secretariatului General al Guvernului s-a stabilit că varianta optimă de reglementare a redevenţelor este cea de a le introduce în legislaţia specifică fiecărui domeniu, resursă, respectiv Legea minelor, Legea resurselor hidrominerale şi Legea petrolului. Cu privire la Legea minelor, începând cu luna martie a anului 2018 au fost reluate întâlnirile în grupurile de lucru interministeriale, iar din luna mai 2018 şedinţele grupului de lucru s-au desfăşurat sub conducerea secretarului general al Guvernului. În acest moment, grupul de lucru şi-a încheiat activitatea, legea aflându-se la secretarul general al Guvernului pentru aprobarea formei finale şi publicarea ulterioară pentru dezbatere publică. Definitivarea Proiectului Legii resurselor hidrominerale s-a făcut în paralel cu cel al Legii minelor, tot sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului. Forma finală, rezultată în urma şedinţelor de lucru de la Secretariatul General al Guvernului, este în etapa avizării finale, ea urmând să fie postată pentru dezbaterea publică. Cu privire, stimaţi colegi, la aşa-zisul eşec în ceea ce priveşte companiile cu probleme financiare, vă informez că dacă aveaţi curiozitatea să citiţi sau să vedeţi, dar mi se pare că n-aţi avut-o, aşa cum nu aveţi nici prezenţă astăzi, la moţiune, că probabil că liderul dumneavoastră suprem v-a dat indicaţia preţioasă, ca şi ieri, la o anumită oră, aşa v-a dat-o şi astăzi, deci dacă vă lăsa liderul suprem să veniţi astăzi, măcar să vă susţineţi moţiunea, să vă vadă lumea că aţi semnat-o, vă informez că în sectorul minier, odată cu intrarea în vigoare a noii Legi a minelor, vor fi redeschise mai multe mine, precum Baia Sprie, Cavnic, Şuior. Pentru aceste obiective miniere şi-au manifestat interesul, stimaţi colegi, mai multe companii străine şi sunt convins că se vor realiza. Prin programul anual de conservare, închidere şi reconstruire ecologică şi a activităţii post-închidere a obiectivelor miniere, s-au asigurat fonduri pentru desfăşurarea acestor activităţi. Având în vedere costurile anuale ridicate pentru aceste activităţi, Ministerul Economiei a întreprins demersuri pentru identificarea şi accesarea unor surse alternative de finanţare. Astfel, a fost identificată posibilitatea finanţării obiectivelor miniere din fonduri europene, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020, Axa Prioritară IV - Protecţia Mediului, prin măsuri de conservare a biodiversităţii, monitorizare a aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric, în valoare de aproximativ 230 de milioane de euro. Stimaţi liberali, e greu să scrieţi pe hârtie 230 de milioane de euro! (Vociferări.) Niciodată, domnilor liberali, nu v-aţi ocupat să luaţi atâtea fonduri europene! Incompetenţa vă dă... Dovadă că strigaţi şi acum din sală! Ministerul Economiei a elaborat mai multe strategii sectoriale. Astfel, doar pentru sectorul resurse minerale a fost elaborată Strategia minieră 2017-2035, iar pentru anul 2018 Ministerul Economiei are, printre priorităţi, promovarea acestei strategii şi implementarea proiectelor privind simplificarea legislaţiei în domeniu. Propunerea de strategie minieră este pe pagina de Internet a Ministerului Economiei. Dacă binevoiţi să o deschideţi, îl vedeţi. Dar cum dumneavoastră sunteţi preocupaţi doar de scrierea de moţiuni de un leu, este normal că nu vă puteţi ocupa şi de altceva. Au fost organizate mai multe întâlniri de consultare periodice cu prefecturi, cu consilii locale, cu cetăţeni. Aceste întâlniri vreau să vă spun că au fost şi în Hunedoara, au fost şi în Bihor, şi în Maramureş, dacă ştiţi pe hartă pe unde apare Maramureşul, Sălaj, Alba, Bistriţa-Năsăud, dacă ştiţi dumneavoastră pe unde apare. Dar dumneavoastră nu puteţi să ştiţi pe unde apare, că văd că comentaţi încontinuu! În ceea ce priveşte programul privind valorificarea durabilă a resurselor minerale prin diversificarea produselor finite s-au realizat succese notabile. Societatea Naţională a Sării - Salrom, această companie de importanţă strategică, va promova o rectificare de buget pozitivă, în care estimează o creştere a veniturilor cu 11,6%, respectiv de la 374.183.000 lei la 415,929 de milioane de lei. Profitul brut - poate vă surprinde - la Salrom creşte cu 32%, de la 53.923.000 lei la 71,617 milioane de lei. E greu de priceput pentru dumneavoastră. În timp ce productivitatea muncii a crescut de la 219.000 de lei pe persoană la 243.000 de lei pe persoană. Căutaţi şi veţi găsi şi dumneavoastră. Cuprumin. Aţi vorbit foarte mult de Cuprumin. Pentru unii este, poate, literatură de specialitate la care n-o să ajungeţi. Această societate este în grafic cu aproape toţi indicatorii importanţi, în proporţii ce variază între 90%, cel mai mic procent, şi 125%. Cel mai important lucru este că procentul este în creştere. Totalul producţiei de marfă a înregistrat o creştere de aproape 26%, având o valoare de 144 de milioane de lei. De asemenea, în produsul final concentrat conţinutul mediu de cupru a crescut de la 20 la 21,5%. În scopul valorificării superioare a resurselor minerale, în strategia ministerului se regăseşte, stimaţi colegi, şi realizarea unui combinat metalurgic la Zlatna, pentru a produce valoarea adăugată resurselor minerale. Iată de ce, stimaţi colegi de la PNL şi cei care aţi mai glumit cu această moţiune, iată de ce Ministerul Economiei şi-a văzut de treabă. Poate că o parte din presă sau o parte din dumneavoastră doreaţi ca ministrul Andruşcă să facă circ în Parlament. A dat dovadă că este un bun profesionist şi în loc să facă circ a venit şi v-a demonstrat că ştie ce să facă! (Vociferări.) Ce este cel mai ironic pentru dumneavoastră? Ce este cel mai ironic pentru dumneavoastră şi de râs este că nu sunteţi capabili să apreciaţi eforturile Guvernului PSD-ALDE, pentru ca viaţa românilor să fie mai bună, fără ca dumneavoastră să ridicaţi măcar un deget pentru a ridica nivelul vieţii în România. Vreau să vă mulţumesc că aţi vorbit de incompetenţă în moţiunea dumneavoastră, şi, domnule ministru, scăpaţi-vă de incompetenţii din minister care numai astăzi mi-am dat seama de încă vreo 3-4, cu care am avut o discuţie, că sunt veritabili PNL-işti, v-au tras în jos. Datorită lor poate astăzi luaţi bobârnace de la unii, nemeritate pentru dumneavoastră! Datorită incompetenţei cu care au fost încadraţi politic de către PNL, PMP, PDL, nu mai ştim cu se numeşte, astăzi ţara suferă. Stimaţi colegi, Grupul PSD va vota împotriva acestei farse de moţiune pe care aţi decis să o intitulaţi dumneavoastră "moţiune". Nu cred! Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Am finalizat dezbaterile. (Domnul deputat Florin-Claudiu Roman solicită să ia cuvântul.) Vă rog. Procedură care are... Vă rog.
Florin-Claudiu Roman Doamnelor şi domnilor colegi, Vreau să înţeleagă şi domnul preşedinte Nistor, i-am dat domnului ministru un leu, pentru că, în opinia Partidului Naţional Liberal, atât valorează discursul domnului Andruşcă. Am cerut şiret...
Florin Iordache Procedură!
Florin-Claudiu Roman ...dar domnul Andruşcă mi-a spus că n-are, numai euro ... (I se întrerupe microfonul.)
Florin Iordache Mulţumesc. Domnule ministru, vă rog. (Vociferări.) Vă rog, domnule ministru.
Dănuţ Andruşcă Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Aşa cum v-am spus şi mai devreme şi aşa cum am spus şi în luna iunie, atunci când am dezbătut moţiunea simplă de la Senat, Legea minelor, Legea apelor şi Legea redevenţelor au fost preluate la Secretariatul General al Guvernului, care conduce un grup de lucru interministerial. Aşa cum am spus şi la bilanţul meu de şase luni de mandat, Legea minelor şi Legea apelor sunt definitivate, urmând să fie publicate spre dezbatere publică. În ceea ce priveşte Legea redevenţelor, decizia a fost luată ca redevenţele să fie incluse în cadrul fiecărui domeniu, resursă. În ceea ce priveşte strategia minieră, vreau să vă anunţ că şi acest document este gata. Se mai aşteaptă studiul de impact de mediu, care trebuie să vină din partea unui consultant extern. Ministerul Economiei nu a blocat nimic. Mai mult, contribuţia specialiştilor Ministerului Economiei, în grupul de lucru coordonat de secretarul general al Guvernului, a fost şi este esenţială pentru elaborarea acestor legi. Pentru domnul ministru Bode, care face o confuzie între Ecofin, adică Consiliul de Afaceri Economice şi Finanţe, şi Compet - Consiliul pentru Competitivitate. La unul merge ministrul finanţelor şi coordonează politicile economice şi de finanţe, la celălalt merge ministrul economiei şi coordonează politicile ce ţin de competitivitate. Seamănă, dar nu răsare! Exact ca şi moţiunea plagiată a PNL. Dar trebuie să recunosc că este pentru prima dată când văd un distins reprezentant al PNL că apără un plagiat, căci până nu demult urlau la televiziunile de ştiri că plagiatul este egal cu furt. Nu o fi pentru prima dată când se răzgândeşte PNL. O avea de-a face cu războaiele interne? O prioritate a preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene va fi realizarea obiectivului de aprofundare a pieţei interne, vizând asigurarea unei funcţionalităţi depline, corecte şi eficiente a acesteia, inclusiv din perspectiva celor patru libertăţi fundamentale: persoane, bunuri, servicii şi capitaluri. În contextul realizării obiectivului de creştere a competitivităţii la nivelul Uniunii Europene şi utilizării întregului potenţial al pieţei interne, România va propune promovarea la nivelul Uniunii Europene a unei noi strategii privind piaţa internă, adaptată realităţilor economice şi tehnologice post 2020. Din perspectiva competitivităţii, România acordă o atenţie majoră consolidării politicii industriale. Trebuie să urmărim menţinerea în Uniunea Europeană a unei baze industriale puternice, care să asigure, să genereze competitivitatea economiei, menţinerea şi crearea de noi locuri de muncă. În reuniunile formale şi informale, Consiliul Compet va aborda următoarele teme: menţinerea competitivităţii industriei, din perspectiva adaptării la era digitală şi la noile tehnologii; tematici care să faciliteze implementarea legislaţiei; tematici care să conducă la adâncirea pieţei interne; adoptarea de concluzii cu privire la politica industrială şi la piaţa internă. Eu constat cu regret că în Camera Deputaţilor unii deputaţi nu cunosc care este obiectul de activitate al Ministerului Economiei. Titular în ceea ce priveşte Fondul Suveran este Ministerul Finanţelor, iar în ceea ce priveşte mediul de afaceri şi antreprenoriat, există un minister dedicat acestor activităţi, pe nume Ministerul Mediului de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat. În ceea ce priveşte fructele şi legumele, cred că vă referiţi la Ministerul Agriculturii. Înţeleg că sunt criticat de dragul de a fi criticat, adică mă aflu în faţa unui gest de alibi politic, nu unul serios, ceea ce este foarte regretabil. Tânărul nostru coleg din PNL nu şi-a citit moţiunea pe care a semnat-o. El a făcut confuzia între Daimler şi Damen, nu eu! E un fel de "Cine zice, ăla e!", în formă politică. Cât despre Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, eu vă spun un singur lucru: aveţi răbdare ca Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii să funcţioneze, şi veţi vedea că va da rezultate, aşa cum a dat rezultate şi Programul de guvernare. În ceea ce priveşte redevenţele, aşa cum v-am spus şi anterior, cuantumul redevenţelor va fi inclus în legi specifice fiecărui domeniu. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Florin Iordache Vă mulţumesc. Am finalizat dezbaterile. Votul pe această moţiune simplă se va desfăşura după şedinţa de vot final. Ultima, miercuri. Vă mulţumesc mult. Declar şedinţa închisă. La revedere! Şedinţa s-a încheiat la ora 17,56.