Florin Iordache Continuăm cu moţiunea simplă. Moţiunea simplă va fi citită de unul din reprezentanţii semnatarilor. Guvernului i se rezervă 50 de minute, care vor fi utilizate la început şi la finalizarea dezbaterilor. Pentru dezbateri fiecare grup parlamentar are câte 10 secunde pentru fiecare deputat, iar timpul maxim se prezintă astfel: Grupul parlamentar al PSD - 25 de minute; Grupul parlamentar al PNL - 11 minute; Grupul parlamentar al USR - 5 minute; Grupul parlamentar al UDMR - 4 minute; Grupul parlamentar ALDE - 3 minute; Grupul parlamentar al PMP - două minute; Minorităţile naţionale - 3 minute, iar deputaţii neafiliaţi - 3 minute. Vă rog să pregătiţi cartelele de vot. Şi vă supun votului propunerile prezentate. Să înceapă votul. 162 de voturi pentru, o abţinere. Au fost adoptate. Mergem mai departe. Rog liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de şedinţă lista vorbitorilor. În continuare, îl invit pe domnul deputat Bogdan-Iulian Huţucă, reprezentantul Grupului PNL, pentru a citi textul moţiunii simple. Şi apoi domnul Teodorovici va prezenta răspunsul. Vă rog. Domnul Huţucă.
Bogdan-Iulian Huţucă Bună ziua! Moţiune simplă. "Tripleta Dăncilă-Vâlcov-Teodorovici sugrumă administraţia publică locală din România" Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Domnule ministru al finanţelor publice, Pe măsură ce anul fiscal se apropie de final, situaţia bugetară începe să scoată la iveală amatorismul celor care au proiectat o construcţie bugetară profund eronată, bazată pe fantezii cu încasări bugetare uriaşe şi pe iluzia demarării unor proiecte de investiţii, care ar fi trebuit să stimuleze mediul economic din România. Realitatea v-a contrazis mai repede decât s-ar fi aşteptat oricine, căci, numai după primele luni ale anului, veniturile la buget s-au situat mult sub cele programate, iar investiţiile s-a dovedit că rămân în continuare la stadiul de promisiuni frumoase, dar nerealizabile. Nu cred că a uitat nimeni faptul că aţi promis extrem de convingător, la momentul învestiturii dumneavoastră în funcţia de ministru, că veţi transforma investiţiile publice şi private în motor de creştere economică şi că veţi corecta dezechilibrul economic creat prin politica expansionistă a cheltuielilor publice. Cunoşteaţi bine şi recunoşteaţi dezechilibrele lăsate în finanţe de Ionuţ Mişa şi Viorel Ştefan, iar, la învestitură, oamenii v-au privit cu speranţă. Oricine consultă documentele sintetice ale execuţiei bugetare din primele 7 luni ale anului poate să constate că, sub conducerea dumneavoastră, veniturile din surse fiscale au ajuns la minime istorice. Raportat la produsul intern brut, veniturile fiscale au scăzut în anul 2018 cu 10% faţă de anul 2017 şi cu 20% faţă de anul 2016. Poate că o să spuneţi că noi, opoziţia, lucrăm cu date mai vechi, din primele 7 luni ale anului, şi că, în luna august, s-au întâmplat minuni de care noi nu avem cunoştinţă. Am anticipat acest tertip ieftin, pentru că aşa aţi procedat şi la ultima moţiune prezentată în Parlament, scoţând din buzunar cifre despre care spuneaţi că numai Domnia Voastră aveţi cunoştinţă şi care, mai târziu, nu s-au verificat în practică. Din păcate, de data aceasta, situaţia nu vă mai ajută deloc, căci deja ştie toată lumea că, în luna august, ANAF a înregistrat un deficit de încasări de peste un miliard de lei şi că, orice baghetă magică aţi scoate din mânecă, vă îndepărtaţi tot mai mult de ţintele asumate la începutul anului. În ceea ce priveşte atenţia pe care a acordat-o Ministerul Finanţelor Publice cheltuielilor investiţionale, i-aţi depăşit deja pe predecesorii dumneavoastră, domnul Ionuţ Mişa şi domnul Viorel Ştefan, care, în anul 2017, au reuşit cea mai slabă alocare investiţională din ultimii 12 ani, de numai 3,21% din PIB. Vă aducem aminte că, în anii de criză economică, Guvernul, din care o perioadă a făcut parte şi PSD, aloca pentru investiţiile publice de două ori mai mulţi bani decât astăzi, adică între 6,6% şi 7,1% din PIB. În schimb, în anul 2018, an în care se înregistrează creştere economică, investiţiile publice din sectorul civil, finanţate din bugetul naţional, sunt aproape invizibile, iar pentru investiţii publice noi, din fonduri europene nerambursabile, Guvernul nu a întocmit proiecte suficiente, pe care să le trimită Comisiei Europene spre evaluare. Domnule ministru, Incapacitatea dumneavoastră sau a fostului ministru, care conduce acum ANAF-ul, în a dimensiona o politică fiscală flexibilă, stimulativă, care să asigure resurse suficiente pentru cheltuielile curente ale statului, v-a împins într-o goană tot mai puternică după resurse financiare. Cel mai simplu şi lipsit de imaginaţie a fost să împrumutaţi ţara la costuri tot mai mari. Vă lăudaţi că aţi redus fiscalitatea, însă împrumutul înseamnă un transfer al fiscalităţii pentru viitor! Cine va plăti împrumuturile de zeci de miliarde contractate anul acesta? Aţi reuşit să împrumutaţi chiar şi copiii nenăscuţi încă, stocul de datorie publică umflându-se de la o lună la alta. Nu mai încercaţi să prezentaţi cifrele numai în lumina care vă convine, ci recunoaşteţi faptul că, din anul 2012 şi până astăzi, pe un ciclu de creştere economică, România a fost îndatorată cu peste 100 de miliarde de lei, datoria publică acumulată crescând de la mai puţin de 200 de miliarde de lei, la peste 306 miliarde lei. Şi, cum niciun împrumut nu este pe gratis, ar mai trebui să spuneţi că, tot în aceeaşi perioadă, dobânzile plătite în sarcina datoriei publice au însumat peste 66 miliarde lei, din care, numai în ultimii doi ani, 20 de miliarde de lei! Numai de când sunteţi dumneavoastră ministru, în doar 7 luni, dobânzile plătite depăşesc 8,37 miliarde lei şi estimăm că, până la sfârşitul anului, vor depăşi 14 miliarde de lei. Guvernul se împrumută tot mai mult, nu ca să construiască autostrăzi şi căi ferate, nu ca să modernizeze şcoli şi spitale, ci ca să asigure cheltuielile curente ale statului român. Aţi ajuns în aceeaşi disperare financiară prin care trec unii românii care se împrumută resemnaţi la CAR sau în bănci nu pentru a cumpăra bunuri sau a face investiţii, ci pentru a-şi plăti factura la curent sau pentru a pune ceva pe masă, de sărbători. Domnule ministru, Nu putem să nu fim îngrijoraţi văzând că economia românească gâfâie tot mai puternic, că în primul trimestru din anul 2018 produsul intern brut a stagnat, iar în al doilea trimestru a crescut mult sub aşteptări, doar 1,4%. În aceste condiţii, o creştere economică reală de 5,5% în acest an ar fi chiar o minune. Dacă această creştere nu se va realiza, ştiţi bine că veţi avea mari probleme în asigurarea echilibrului bugetar. Oare de unde veţi mai tăia cheltuieli? La această situaţie contribuie şi faptul că exporturile nete, cele care susţin mediul de afaceri să producă mai mult, au avut o contribuţie negativă la creşterea PIB, de -1,6%. Inerţia în care este prinsă economia românească este susţinută de avansul tot mai puternic al importurilor, care au avut o creştere de +9,6%. Oare cât credeţi că mai poate rezista ţara doar din importuri şi împrumuturi? Domnule ministru, Singura certitudine, pe care aţi reuşit să o oferiţi, este aceea că viaţa românilor este mai scumpă de la o zi la alta, România ajungând campionul european al creşterii preţurilor, cu o inflaţie de peste 5%. Dacă v-aţi uita cu atenţie la evoluţia preţurilor bunurilor de bază - fructe, legume, ouă, lapte -, veţi constata că unele dintre acestea au crescut şi cu peste 20%. Ar fi bine să vă imaginaţi cum a afectat modul dumneavoastră de guvernare viaţa unei familii de tineri, amândoi angajaţi, cu salariu mediu pe economie, care şi-au cumpărat un apartament şi o maşină prin credit şi care au doi copii pe care trebuie să-i ducă la şcoală sau la grădiniţă. Dacă în urmă cu doi ani aceştia plăteau o rată la creditul "Prima casă" de 1.210 lei, astăzi ei trebuie să plătească 1.480 de lei, cu 270 de lei mai mult în fiecare lună. Ca să meargă la serviciu sau să-şi ducă cei doi copii la şcoală, tinerii şi-au luat un autoturism prin credit, ratele crescând cu 50 de lei lunar. Apoi, când şi-au cumpărat maşina, un plin de benzină, de 50 de litri, îi costa 221 de lei. Astăzi costă 285 de lei, cu 64 de lei mai mult; 130 de lei lunar. Săptămânal, această familie cheltuieşte la supermarket şi la piaţă cu cel puţin 50 de lei în plus, adică cel puţin 200 de lei în plus în fiecare lună. Când ajung acasă, tinerii constată că le-a sosit factura la energie electrică şi cea la gaz, şi ambele sunt mai mari cu peste 20%, adică încă cel puţin 50 de lei în fiecare lună. Numai din aceste câteva exemple puteţi constata că familia plăteşte în plus peste 750 de lei. Nu la fel au crescut şi salariile. Faţă de luna decembrie a anului trecut, salariul mediu net a crescut doar cu 79 de lei. Stimaţi colegi, Pentru creşterea accelerată a preţurilor nu trebuie căutaţi vinovaţi factorii exogeni, statele paralele, George Soros. Vinovaţii sunt în zona Guvernului, în special a Ministerului Finanţelor Publice. Preţurile au crescut ca urmare a unor decizii nocive ale ministerului. Majorarea accizei la carburanţi a fost una dintre cauzele principale ale majorării preţurilor pentru toate bunurile de larg consum. Până şi domnul ministru Teodorovici s-a convins cât a fost de proastă această măsură şi a început să promită, fără să dea însă un termen clar, când anume va elimina supra-acciza! Oare şi această măsură se va concretiza tot în anul 2021? Să sperăm că Domnia Sa nu se aşteaptă să îi mulţumim. După cum observaţi, toate promisiunile Guvernului PSD-ALDE sunt anunţate cu termene de intrare în vigoare după căderea Guvernului. Am fi dorit ca, din când în când, să mai citiţi şi dumneavoastră informaţiile pe care le furnizează Institutul Naţional de Statistică, institut care este subordonat Guvernului. Aşa cum aţi aflat, două din cinci gospodării susţin cu dificultate sau cu foarte mare dificultate cheltuielile curente ale vieţii. Iar dacă am lua în calcul şi pe cei care au o oarecare dificultate în acoperirea cheltuielilor de zi cu zi, veţi ajunge să constataţi singuri că peste 81% din totalul gospodăriilor din România nu resimt nimic din beneficiile creşterii economice. Domnule ministru, Din păcate, din cauza slabei gestionări a politicii fiscal-bugetare, nu numai populaţia a avut puternic de suferit, ci şi administraţia publică locală din toată ţara. V-aţi plâns că nu puteţi guverna şi nu puteţi să adoptaţi rectificarea bugetară, fără de care plata salariilor şi a pensiilor ar fi fost în pericol. În fapt, concursul de informaţii false pe care l-aţi dirijat înainte de adoptarea rectificării a avut menirea să ascundă faptul că vă aflaţi cu totul în afara legilor bugetare. I-aţi speriat pe cei 5 milioane de pensionari că nu îşi vor primi pensiile, însă prin rectificarea bugetară nu aţi dat bani mai mulţi la bugetul de pensii, ci aţi luat! Da! Pensionarii trebuie să ştie că aţi luat, nu aţi dat, diminuând subvenţia de la buget cu 2,63 miliarde de lei. Banii aceştia ar fi fost de ajuns să majoraţi punctul de pensie de la 1 ianuarie 2018, nu de la 1 iulie. Aşadar, aţi luat bani din fondul de pensii, aţi luat bani din contribuţiile la Pilonul 2, aţi confiscat excedentele bugetare ale administraţiilor publice locale chibzuite, aţi luat banii de investiţii de la unele ministere şi, cu toate acestea, nu reuşiţi să cârpiţi bugetul. Astăzi avem certitudinea că vă aflaţi în afara prevederilor legii şi că, prin rectificarea bugetului, încălcaţi cu bună ştiinţă art. 6 din Legea bugetului de stat pe anul 2018, prin care v-aţi angajat să asiguraţi o finanţare minimală pentru primării, la un nivel cel puţin egal cu nivelul aceloraşi sume încasate de primării în anul 2017. Ne vin zilnic, din teritoriu, cifre privind situaţia bugetară a comunelor şi oraşelor cărora le-aţi promis, nu le-aţi dat, ci le-aţi luat! V-aţi luat angajamentul, ştiind că prin aplicarea O.U.G. nr. 79/2017 se vor reduce cotele alocate din impozitul pe venit de la 20,54 miliarde de lei în anul 2017, la 15,76 miliarde de lei în anul 2018! Ar fi trebuit să aveţi soluţii încă de la începutul anului pentru scăderea cu 23% a sumelor alocate din impozitul pe venit, adică cei 4,8 miliarde de lei despre care se ştia foarte bine că nu vor mai ajunge la comunităţile locale! Stimaţi colegi, Cei peste 3.000 de primari din România au fost păcăliţi fără scrupule, promiţându-li-se bani mai mulţi pentru salarii mai mari, bani mai mulţi pentru investiţii, pentru bugete echilibrate, pentru o descentralizare financiară reală. Ministrul finanţelor publice le-a promis primarilor că vor avea bugete la nivelul anului 2017, şi nici măcar acest lucru nu a reuşit. A uitat oare domnul ministru că în anul 2017 s-au aprobat acte normative care implică costuri mai mari şi, deci, bugete minime de funcţionare mai mari în anul 2018? Nu putem decât să ne gândim la faptul că domnul Teodorovici îmbrăţişează aceeaşi logică cu domnul Dragnea, care spunea cu profund dispreţ primarilor că dacă au "îndrăznit" să mărească salariile în administraţia locală sau să demareze investiţii, atunci "să se descurce singuri"! Să nu ştie oare domnul ministru că primarii plătesc, în anul 2018, facturi curente mai mari şi cu peste 20% pentru serviciile sociale pe care le administrează, pentru şcoli, pentru dispensare, pentru case de copii? Dacă nu ştie, e grav. Pentru că Guvernul a scumpit preţurile la energie şi combustibili! Dacă ştie şi nu a asigurat resurse suplimentare pentru primării, atunci înseamnă că nu este cu nimic mai presus decât şeful său de partid, care a brevetat un model al sărăciei în judeţul Teleorman şi pe care îl propagă acum la nivelul întregii ţări. Modelul antidezvoltare, pe care l-aţi aplicat, poate fi descris simplu, astfel: sancţionaţi primarii gospodari care fac investiţii, care se dezvoltă, care nu risipesc banii şi îi păstrează cu grijă ca să aibă cu ce să plătească investiţiile, luându-le toate resursele financiare excedentare destinate dezvoltării. Deşi aţi elaborat nu mai puţin de trei forme ale primei rectificări a bugetului de stat pentru anul 2018, modul în care aţi decis să alocaţi resursele financiare către primării a fost unul cu totul netransparent şi discreţionar. Chiar şi în aceste condiţii, tot nu v-au ieşit calculele, iar, pentru multe dintre primării, pierderile din impozitul pe venit încasat nu au fost compensate nici prin sume alocate pentru asigurarea unui buget minim de funcţionare, nici prin sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale. Dumneavoastră sunteţi cel care conduce această penurie financiară, în plină creştere economică. Economia duduie, iar bani nu sunt. Nici nu ar trebui să ne imaginăm ce decizii aţi fi luat dacă economia ar fi trecut prin momente dificile! Domnule ministru, Le-aţi afectat comunităţilor locale dreptul la civilizaţie. 80% dintre investiţii au fost realizate de primării, din bugetele proprii, din impozitele şi taxele plătite de cetăţeni la nivel local. Anul acesta, pare că v-aţi răzbunat pe toţi primarii şi, vrând să le arătaţi că dumneavoastră sunteţi şeful, le daţi o lecţie şi le transmiteţi că nicio investiţie locală nu se va mai face de acum înainte fără semnătură de la Bucureşti. Din păcate, primarii vor fi întrebaţi de cetăţeni de ce au abandonat proiecte importante pentru comunitate, şi oamenii trebuie să ştie că, de această dată, chiar nu au motive să-i apostrofeze pe primari! Să presupunem, prin absurd, că veţi veni şi veţi recunoaşte greşelile, şi veţi spune că la următoarea rectificare bugetară o să daţi primarilor şi nişte mărunţiş pentru investiţii, nu doar pentru factura la curent. Nu o să fiţi credibil, căci o investiţie publică locală - asfaltarea unui drum, a unui trotuar, modernizarea unei şcoli, a unui dispensar - se demarează de la începutul anului, nu în noiembrie sau decembrie! Şi dacă veţi da, ştiţi de pe acum că iar îi veţi păcăli pe primari, pentru că, legal, nu mai au cum şi când să cheltuiască aceşti bani! Pentru aceste motive, românii ar trebui să nu-i acuze pe primari pentru faptul că trotuarul sau strada nu se mai repară anul acesta, căci cei mai mulţi dintre aleşii locali au avut toată bunăvoinţa, au avut proiecte, însă Ministerul Finanţelor Publice le-a tăiat orice speranţă. Părinţii să nu-i certe pe primari pentru că nu au renovat în această vară şcolile şi grădiniţele, pe care le au în administrare, pentru faptul că nu au modernizat toaletele sau nu au introdus apă curentă în unităţile de învăţământ, căci banii de investiţii au fost confiscaţi de Ministerul Finanţelor. Elevii să nu fie supăraţi pentru că nu-şi primesc laptele, cornul şi fructele în şcoli, căci, încă de la începutul anului, n-au fost alocaţi suficienţi bani pentru aceste programe, iar suplimentarea s-a dat abia după începutul şcolii. Dacă nepriceperea este o caracteristică a majorităţii miniştrilor din Guvernul Dăncilă, nu ne-am fi aşteptat, domnule Teodorovici, să daţi dovadă şi de cinism faţă de cei peste 3.000 de primari care aşteptau de la dumneavoastră să înţelegeţi importanţa unei administraţii bine finanţate. Când spunem acest lucru ne referim la faptul că, după ce aţi confiscat resursele financiare ale primăriilor, aţi găsit soluţia "salvatoare" - i-aţi trimis pe primari să se împrumute. Ne-aţi amintit de situaţia hoţului de buzunare, care, după ce îţi fură portofelul, se oferă primul să îţi acorde un împrumut, şi se mai laudă că îţi oferă şi o dobândă avantajoasă! Domnule ministru, sunteţi de 9 luni ministru al finanţelor publice - nu pentru prima dată - şi se pare că nici acum nu v-aţi făcut timp să vă citiţi atribuţiile. Vă solicităm să luaţi o pauză din campania electorală continuă în care vă aflaţi, fie pentru funcţia de prim- ministru, fie pentru cea de preşedinte al PSD, fie chiar pentru cea de Preşedinte al României. Opriţi-vă măcar câteva zile şi luaţi-vă în serios funcţia importantă pe care o deţineţi. Arătaţi că puteţi mai mult decât Ionuţ Mişa şi Viorel Ştefan! Partidul Naţional Liberal v-a furnizat soluţii simple pentru rezolvarea dezastrului pe care l-aţi produs în finanţarea primăriilor. Guvernul, din care faceţi parte, le-a ignorat pe toate, deşi ştiaţi că măsurile propuse de noi ar fi ajutat munca tuturor primarilor. Domnule ministru, faceţi notă discordantă cu colegii din PSD şi fiţi de acord cu proiectul privind alocarea a 100% din impozitul pe venit către administraţia locală, începând cu 1 ianuarie 2019! Creşterea cotelor alocate din impozitul pe venit ar rezolva o parte din problema financiară a primăriilor, însă ar mai trebui implementate şi alte măsuri. De aceea, pe lângă aceasta, PNL vă propune să asiguraţi finanţarea corespunzătoare, de la bugetul de stat, pentru politicile naţionale în domeniul educaţiei şi sănătăţii. Guvernul a luat o serie de angajamente, pe seama bugetelor primăriilor, însă de la bugetul central nu s-au asigurat şi resursele financiare. E bine şi uşor să promiţi atunci când plătesc alţii! Dacă domnul Dragnea a eşuat în anul 2013 cu înşelătorul proiect al descentralizării, demaraţi dumneavoastră o amplă reformă care să genereze o descentralizare financiară clară, cât mai repede, prin care primarii să aibă pentru fiecare competenţă primită în plus banii necesari pentru a o îndeplini. Nu intraţi în corul domnului Dragnea, care vântură în faţa românilor strategii pentru anul 2040! Fiţi pragmatic şi găsiţi soluţii pentru bugetul viitor, care, în mai puţin de o lună şi jumătate, ar trebui să ajungă în Parlament pentru dezbatere şi aprobare. Domnule ministru, sperăm că aţi înţeles din textul moţiunii că nu v-am solicitat altceva decât să vă îndepliniţi prerogativele de ministru şi să vă opriţi din comportamentul de vedetă de televiziune. Nu ne-aţi convins până acum că dumneavoastră conduceţi ministerul, ci suntem şi mai puternic convinşi că domnul Vâlcov este şeful politicii bugetare, iar domnul Mişa vă joacă pe degete în privinţa politicii fiscale. Uneori nu vi se dă voie nici să vorbiţi, pentru că vă ia microfonul domnul Viorel Ştefan. Degeaba tot promiteţi lucruri rezonabile, pentru că în realitate nu se întâmplă nimic. Vă solicităm, pe această cale, să dispuneţi de urgenţă următoarele măsuri: Eliminaţi imediat supra-acciza la carburanţi pentru a opri ritmul ameţitor de creştere a preţurilor! Aşa cum Mişa a introdus-o peste noapte, şi dumneavoastră o puteţi elimina în câteva zile, dacă vreţi şi dacă chiar dumneavoastră conduceţi ministerul. Stă în puterea dumneavoastră de ministru să domoliţi inflaţia şi pierderea puterii de cumpărare, care au degradat standardul de viaţă a peste 80% din gospodării. Opriţi supraîndatorarea românilor şi a copiilor încă nenăscuţi. Demonstraţi românilor că, în plină creştere economică, puteţi să acoperiţi măcar cheltuielile curente - pensii, salarii, servicii medicale, educaţie. Folosiţi banii publici pentru modernizarea României, nu pentru plata dobânzilor de miliarde către creditori. Demaraţi imediat proiecte majore de investiţii. Vreţi bani mai mulţi la buget, atunci investiţi! Construiţi ceva în această ţară! Lăsaţi, de la 1 ianuarie 2019, 100% din impozit către administraţia locală! Numai aşa veţi repara o parte din erorile financiare făcute anul acesta. Asiguraţi primăriilor un buget minimal la nivelul cheltuielilor din 2018, nu din anul 2017! Cheltuielile primăriilor, prilejuite de inflaţie şi de alte transferuri de sarcini de la Guvern, sunt mai mari cu cel puţin 10% în anul 2018, faţă de anul 2017. Alocaţi bani în bugetul de stat pentru politicile naţionale! Nu mai transferaţi poveri bugetare suplimentare de la Guvern către primării, căci mai mult de jumătate dintre acestea nu au bani nici pentru utilităţi! Nu mai distribuiţi bani discreţionar din Fondul de rezervă! Nu mai confiscaţi banii agonisiţi de primării! Alocaţi cote mai mari din TVA către primării! Colectaţi mai bine din marea evaziune fiscală şi distribuiţi pe măsură către primării şi consilii judeţene! În final, vă reiterăm ceea ce v-am recomandat şi la ultima moţiune simplă: daţi-l afară pe Darius Vâlcov de la conducerea Ministerului Finanţelor Publice! Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Florin Iordache Vă mulţumesc. Domnul ministru, vă rog.
Florin Iordache Vă mulţumesc, domnule ministru. Mai aveţi încă 20 de minute pentru final, să puteţi răspunde. Începem dezbaterea. Din partea Grupului PNL - aveţi 11 minute -, domnul deputat Lucian-Ovidiu Heiuş.
Lucian-Ovidiu Heiuş Domnule preşedinte de şedinţă, Domnilor colegi deputaţi, Domnule ministru al finanţelor publice Eugen Orlando Teodorovici, Pentru început, îmi permit să vă dau două sfaturi minime, iar pentru restul v-aş ruga să luaţi meditaţii de la directorii generali din minister. 1. Nu mai confundaţi veniturile fiscale cu veniturile bugetare. Şi 2. Nu mai credeţi în PIB-ul calculat de nea Ghizdeanu. (Aplauze.) În urmă cu un an de zile, păreaţi un politician de orientare social-liberală progresistă. Astăzi, constatăm, din păcate, că sunteţi un adept al populismului economic şi al certarismului excesiv. La întâlnirile pe care le-aţi avut cu asociaţiile comunelor, oraşelor şi municipiilor, aţi promis descentralizarea resurselor, investiţii importante, dar, după opt luni, primarii s-au ales doar cu minciuni şi promisiuni deşarte. Dumneavoastră şi Partidul Social Democrat aţi reuşit exact ce v-aţi propus. Să aduceţi primarii României la mila Guvernului pentru a-i putea şantaja cum doriţi. Când s-a votat Legea bugetului de stat pe anul 2018, aţi fost de acord cu propunerea Partidului Naţional Liberal, ca impozitul pe venit de natură salarială să rămână integral administraţiilor publice locale, iar astăzi giraţi furtul a 10 miliarde de lei din bugetele consiliilor locale şi judeţene, condamnând astfel la sărăcie şi subdezvoltare primăriile din România, indiferent de culoarea lor politică. Drumurile judeţene şi comunale sunt într-o stare deplorabilă, pentru că în lipsa fondurilor necesare nu s-au putut realiza lucrări de întreţinere şi reparaţii. Dar, în schimb, trebuie să vă felicităm că puteţi să raportaţi domnului Dragnea că a crescut numărul de gropi pe kilometru pătrat, exact conform Programului de guvernare. (Vociferări.) Ca să puteţi avea o rectificare bugetară pozitivă, aţi crescut artificial veniturile, în condiţiile în care anul acesta veniturile fiscale în PIB sunt cu 10% mai mici faţă de anul trecut. Nu ştiu cum vă puteţi imagina că ANAF, sub conducerea domnului Ionuţ Mişa, va reuşi să atingă nivelul de încasări prognozat. Şi chiar dacă - recunoaştem - încasările sunt mai mari decât anul trecut, ele sunt mult sub nivelul necesar. Prin promovarea domnului Mişa în funcţia de preşedinte al ANAF, un om slab pregătit şi care excelează doar în alergatul după funcţii, aţi reuşit să îndreptaţi într-o direcţie greşită şi această instituţie. Iar ca dezastrul să fie total, dumneavoastră sabotaţi ANAF, nealocând fondurile necesare funcţionării şi modernizării. Consecinţele luptei dintre dumneavoastră şi domnul Mişa sunt evidente, iar cei care au de suferit sunt contribuabilii şi angajaţii Fiscului. Nu ştiu dacă sunteţi conştient că din cauza orgoliului dumneavoastră şi a incompetenţei celebre a domnului Ionuţ Mişa, astăzi aţi reuşit să deterioraţi parteneriatul fragil care exista între ANAF şi contribuabili. Şi din cauza serviciilor prost oferite, legislaţiei stufoase, procedurilor aberante, caselor de marcat electronice la preţuri exagerate - cea mai ieftină ştiţi cât costă? 1.000 de lei. Lipsa finanţării duce la imposibilitatea pregătirii profesionale a funcţionarilor implicaţi în colectare şi control. Subfinanţarea, de care vă faceţi vinovat, face imposibilă modernizarea administraţiilor fiscale, mai ales a tehnicii de calcul, care este uzată atât fizic, cât şi moral. Angajaţii Fiscului aduc, în continuare, de acasă, hârtie şi tonere. Nu s-a făcut nimic pentru adaptarea programelor informatice la cerinţele actuale. Astfel, nemulţumirile contribuabililor şi nervii funcţionarilor au ajuns la apogeu. Spaţiul privat virtual este o cârpeală la programele existente şi funcţionează greu. Directori, numiţi politic. Incompetenţa şi slugărnicia faţă de partid au dus la compromiterea Fiscului şi, implicit, la creşterea evaziunii fiscale. Antifrauda, care a fost înfiinţată pentru a combate marea evaziune fiscală, a ajuns să lupte cu vânzătorii de pătrunjel şi de morcovi, iar singurele controale ferme sunt cele pe care le fac la trusturile de presă critice la adresa Partidului Social Democrat. Domnule ministru, Vă pregătiţi să reorganizaţi încă o dată ANAF. Fără să vă intereseze soarta funcţionarilor care lucrează acolo, înfiinţaţi şi desfiinţaţi direcţii şi regionale doar ca să daţi satisfacţie baronilor locali care doresc să aibă control şi asupra Fiscului. Domnule ministru, Impozitele şi taxele nu au culoare politică. Opriţi politizarea acestei instituţii, finanţaţi-o corespunzător, redaţi inspectorilor fiscali demnitatea şi acordaţi respectul cuvenit contribuabililor, şi atunci veţi vedea cum cresc natural şi veniturile. Vreţi să acordaţi o amnistie fiscală. Şi pentru că vă este frică de efectele unei astfel de decizii, o numiţi "restructurare fiscală". Vreţi să ştergeţi dobânzile şi penalităţile agenţilor rău-platnici şi să le eşalonaţi debitul principal, şi chiar să le acordaţi o bonificaţie. Dar când Partidul Naţional Liberal a propus o lege prin care să acorde o bonificaţie agenţilor economici care îşi declară şi plătesc la timp obligaţiile către bugetul de stat, v-aţi opus cu vehemenţă. Deci, trebuie să înţelegem că mesajul Partidului Social Democrat către mediul de afaceri este următorul. Cine este fraier şi plăteşte la timp obligaţiile fiscale va fi penalizat, iar cine nu plăteşte va fi premiat. Domnule ministru, Nu mai visaţi să fiţi prim-ministru sau preşedintele ţării, ci staţi cu ochii deschişi pe bugetul României, nu mai acceptaţi cheltuieli inutile, direcţionaţi resursele spre dezvoltare şi opriţi risipa banului public, sau demisionaţi şi visaţi în continuare! (Vociferări.)
Florin Iordache Da. Aţi epuizat... mai aveţi patru minute. Continuăm. Grupul PSD, domnul Marius Budăi, vă rog. Se pregăteşte doamna Chichirău, de la Grupul USR.
Marius-Constantin Budăi Mulţumesc frumos. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am citit cu atenţie textul moţiunii depuse de opoziţie, aşa cum o facem de fiecare dată. Pentru mine, cel puţin, sper, de fiecare dată când se depune o moţiune simplă, că voi primi, din partea colegilor din opoziţie, o critică argumentată care să ne arate ce anume trebuie ajustat. În fond, acesta este scopul sau ar trebui să fie scopul unei moţiuni simple - să ne ofere o altă perspectivă asupra realităţii din România, astfel încât cei care guvernează să ia în considerare şi alte puncte de vedere, să îşi corecteze, eventual, deciziile atunci când este cazul. De aceea, citesc cu atenţie moţiunile depuse de opoziţie. Vă spun însă sincer că de această dată am citit cea mai proastă moţiune simplă scrisă vreodată de cei aflaţi în opoziţie. Ca să o spun pe româneşte, slavă Domnului că nu sunteţi la guvernare. Cu toată dragostea, stimaţi colegi din opoziţie, dacă aspiraţi să ajungeţi la guvernare, aşa cum vă promite de ceva vreme domnul preşedinte Iohannis, ar trebui să vă pregătiţi mai temeinic, să vă faceţi cu mai multă atenţie temele şi să citiţi cu atenţie datele financiare şi indicatorii macroeconomici ai ţării pe care vreţi să o conduceţi. Nu v-o spun cu răutate, dar nu aş vrea ca atunci când veţi ajunge la guvernare - sper cât mai târziu - să băgaţi iar România într-o criză economică, aşa cum aţi făcut-o tot timpul când aţi fost la conducere, iar noi, când am revenit, să pierdem jumătate de mandat să reparăm ce aţi stricat dumneavoastră. Nu voi răspunde la fiecare punct din moţiune, a făcut-o domnul ministru, deşi realizez că a avut o sarcină foarte grea. Dar nu pentru că problemele pe care le ridicaţi ar fi dificile, ci pentru că e foarte greu să înţelegi cum anume aţi ajuns la concluzii atât de eronate, atât de trunchiate şi fără nicio legătură cu realitatea economică a României. Este foarte greu să dai un răspuns despre mere, când coşul de argumente pe care ni-l daţi este plin de pere, puse la grămadă cu merele, despre care ne întrebaţi! Ce să vă răspund, de pildă, la acuzaţia dumneavoastră, că datoria publică a crescut în primele 7 luni ale anului? De câte ori să vă mai spunem ca, atunci când analizaţi evoluţia datoriei să nu mai vorbiţi despre valoarea nominală, ci de ponderea acesteia în PIB? De aceea, vă repet pentru a mia orară, atunci când vorbiţi despre datoria publică, uitaţi-vă la ponderea în PIB, nu la suma absolută! Cum puteţi spune că suma datoriei a crescut îngrijorător, când creşterea PIB din 2017, în sumă absolută, cum vă place dumneavoastră să spuneţi, a fost de 6 ori mai mare decât cea împrumutată de România anul trecut? O altă marotă a opoziţiei, prin care se încearcă aruncarea în derizoriu a celei mai mari majorări de venituri pentru populaţie, este că această creştere economică şi aceste majorări de venituri s-ar face pe datorie. Îi aud peste tot pe reprezentanţii opoziţiei cum repetă de dimineaţa până seara că, vezi Doamne, România se împrumută pentru a plăti pensii şi salarii. O altă dezinformare publică, pe care, sper sincer... nu mai ştiu dacă o faceţi din neştiinţă sau din rea-credinţă. Majorările de pensii şi de salarii sunt plătite din majorările de venituri care, în termeni procentuali, au fost de două mai mari decât creşterea economică. Asta ne arată că s-a îmbunătăţit foarte mult colectarea de la ANAF şi combaterea evaziunii fiscale. De aici provin resursele financiare pentru susţinerea majorărilor de pensii şi salarii care, apropo, au fost cele mai mari de după anul 1989. Terminaţi, deci, vă rog, cu această aberaţie, că ne împrumutăm să cheltuim. Dimpotrivă, împrumuturile realizate de România sunt pentru creşterea şi impulsionarea investiţiilor. Ne împrumutăm să dezvoltăm, să investim, aşa cum face orice stat bine condus. Uitaţi-vă la valoarea deficitului. Este destinat pentru investiţii, 90% din el, iar restul de 10% pentru refinanţarea unor datorii moştenite din timpul guvernării Cioloş sau, mai din spate, din timpul guvernării dumneavoastră. Regret să spun, dar nu am găsit nimic util, nimic constructiv, în moţiunea depusă de dumneavoastră. Am senzaţia că cei care au scris-o nu au deschis vreodată un ziar financiar sau nu au consultat, cu bună-credinţă, datele publicate de INS, Eurostat, Banca Mondială. Şi dacă tot vreţi să vorbim despre ceea ce simte, în mod real, cetăţeanul în buzunare nu mă pot abţine să nu vă atrag atenţia asupra greşelilor grosolane pe care le-aţi făcut atunci când aţi estimat impactul inflaţiei asupra unei familii. Dacă aşa aţi calculat şi când eraţi la guvernare, nu este de mirare că lucrurile au evoluat aşa cum au evoluat, cu tăieri de venituri, cu inflaţie galopantă şi cu blocaje peste tot în economie. Mă uitam că atunci când aţi vorbit despre cheltuielile cu utilităţile, aţi făcut o varză totală. Undeva spuneţi că aceste cheltuieli ar fi crescut cu 20%, în altă parte spuneţi că au crescut cu 25%. Nici nu ştiu de unde aţi luat aceste cifre, pentru că niciuna dintre ele nu este corectă. Dacă v-aţi fi uitat la INS, acesta a raportat o creştere de 13% la preţurile de la utilităţi, în principal din cauza preţului internaţional al carburanţilor, dar şi din cauza liberalizării în avans a pieţei energiei, decisă de ilustrul prim-ministru tehnocrat, domnul Dacian Cioloş. Tot ce vă spun este că, slavă Domnului, nu sunteţi la guvernare. Eu cred în virtuţile criticii opoziţiei faţă de Guvern, dar, haideţi să începeţi totuşi să vă raportaţi la datele oficiale de la finanţe, de la BNR, de la INS, de la Eurostat, să putem avea un dialog constructiv. De asemenea, nu pot ignora "grija dumneavoastră" pentru pensionari. Sunt sigur că este acea grijă pe care aţi avut-o şi atunci când susţineaţi tăierea veniturilor pentru salariaţii pensionari. Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. În continuare, reprezentantul Grupului USR, doamna deputat Cosette Chichirău. Vă rog, doamnă. Aveţi 5 minute, doamnă deputat.
Cosette-Paula Chichirău Stimaţi colegi, În România avem peste 3.000 de oraşe şi comune care trebuie administrate în folosul cetăţenilor. Eu m-am născut în Iaşi, dar părinţii mei s-au născut la ţară, mama în Oţeleni şi tata în Vlădeni, şi au venit la oraş fără niciun ban în buzunar, pentru că-şi doreau o viaţă mai bună. Aveau visuri şi speranţe. Când mergeam la bunica, nu aveam electricitate, nu aveam apă, nu aveam toaletă, nu aveam gaz. Mergeam la toaletă în livadă, stăteam la lampa cu gaz seara... (Rumoare.) ... şi scoteam apă din fântână. Şi vă spun aceste lucruri pentru că au trecut 30 de ani de când eu eram copil şi situaţia românilor este aproximativ aceeaşi... (Vociferări.) ... şi au trecut 60 de ani de când părinţii mei erau copii şi situaţia este aproximativ aceeaşi... (Vociferări.) Şi cum se trăieşte acum, în România, la ţară, cam aşa se trăia şi acum 500 de ani! Dar, în unele locuri, situaţia chiar s-a înrăutăţit. Vă dau un exemplu. În comuna Comarna, judeţul Iaşi, oamenii au rămas fără apă, chiar şi fântânile au secat. Trece pe la ei o cisternă, din când în când. Nu au cu ce să spele şi poate au apă de băut uneori. Asta este situaţia în România, în administraţiile locale, iar în oraşe, bineînţeles, avem probleme cu spitale care sunt murdare, cu şcoli care nu sunt performante şi cu o lipsă totală a infrastructurii, ceea ce ne poluează oraşele. Această situaţie se vede la firul ierbii, dar se vede şi în statistici, şi anume. Domnule ministru, Deficitul bugetar la 8 luni este cel mai mare din ultimii 8 ani şi este dublu faţă de cât era anul trecut pe vremea aceasta. România are cea mai mare inflaţie din Europa, pentru a şaptea lună consecutiv. Veniturile fiscale au scăzut cu 10% faţă de anul trecut şi cu 20% faţă de acum 2 ani, iar ţintele de încasări sunt ratate sistematic şi nimic nu funcţionează aşa cum ne-aţi promis. (Vociferări.) De 9 luni, la Ministerul Finanţelor Publice se face teatru, domnilor! Este o piesă în care minciuna joacă în mai multe acte. În primul act, avem minciuna creşterii salariilor. Numai că ceea ce Guvernul a dat cu o mână, a luat cu două, pentru că inflaţia a crescut, iar românii nu-şi mai pot permite să cumpere aceleaşi lucruri cu aceiaşi bani. În actul doi, avem minciuna mutării contribuţiilor. S-a spus că-i va ajuta pe angajaţi şi că va simplifica viaţa angajatorilor. În realitate, Guvernul a preluat, prin înşelătorie, banii care trebuiau să revină oraşelor şi comunelor, pentru că avea vistieria goală. În actul trei, avem minciuna investiţiilor. PSD s-a lăudat că va demara investiţii publice. Domnilor, au trecut 2 ani, iar pentru autostrada Moldovei nu avem nici măcar studii de fezabilitate... nu numai că nu avem studiile, dar nici măcar nu au fost scoase la licitaţie. Până acum, trebuia să începem construcţia! Despre autostrada Sibiu-Piteşti nici nu mai vorbesc. Nu avem reţea de gaze la ţară, nu avem spitale mai curate... care investiţii? Cred că trăiţi într-un univers paralel! Cu toate acestea, domnule ministru, aveţi pe mână o ţară bogată, cu oameni talentaţi. Dar românii rămân săraci. Dacă am avea, totuşi, miniştri, şi un ministru al finanţelor în special, care să îşi iubească ţara şi să fie competent, am putea garanta servicii medicale pentru toţi cetăţenii din România, chiar şi celor de la ţară; am putea garanta o educaţie de calitate pentru toţi copiii români; am putea garanta o infrastructură modernă, pe baza căreia să construim industrii cu locuri de muncă bine plătite; am putea garanta dreptul la civilizaţie, ca să nu mai trăim cum trăiam acum 500 de ani. Dar nu cu acest ministru! Din aceste motive, domnule ministru, vă cer să plecaţi! USR va vota, aşadar, moţiunea simplă împotriva ministrului finanţelor publice. Vă mulţumesc. (Aplauze.)(Vociferări.)
Florin Iordache Vă mulţumesc, doamnă deputat. Grupul UDMR. Îl invit pe domnul deputat Erdei Dolóczki István. Vă rog, domnule deputat. Aveţi 4 minute.
István Erdei Dolóczki Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Buna ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi. Domnule ministru al finanţelor publice, Este foarte dificil să aprofundăm problemele legate de funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice în doar 4 minute, aşadar mă rezum la câteva observaţii punctuale. Ce deficienţe am găsit noi în activitatea domnului ministru al finanţelor publice? În primul rând, nu a fost nici măcar începută procedura de modificare a formulei de defalcare a sumelor cuvenite bugetelor locale, astfel încât să nu fim obligaţi ca la începutul dezbaterilor Legii bugetului să căutăm derogări de la legislaţia de bază, pur şi simplu să nu mai experimentăm diverse metode de redistribuire a sumelor. În al doilea rând, cheltuielile de natură socială - cuvenite persoanelor cu handicap, sistemului de protecţie a copilului şi a persoanelor vârstnice - nici cu ocazia celei de-a doua rectificări bugetare nu au fost acoperite îndestulător. Poate ar fi momentul să reanalizăm metodologia de stabilire a standardelor de cost, standarde care, din păcate, de mulţi ani nu au mai fost actualizate. În al treilea rând, cu toate că Propunerea legislativă a UDMR privind reorganizarea ANAF a fost adoptată, ministerul dumneavoastră nu se grăbeşte să pună în aplicare legea, cu toate că transferul competenţelor de administrare fiscală de la nivelul regional la nivelul judeţean ar ajuta la o mai bună colectare a taxelor şi impozitelor, pentru simplul fapt că autoritatea fiscală s-ar afla mai aproape de contribuabil. Ba, dimpotrivă, aţi reuşit de două ori să prorogaţi termenul de intrare în vigoare a actului normativ. Ce aşteptări avem de la ministrul finanţelor publice? 1. Clarificarea modului de alocare a cotelor şi sumelor către bugetele locale, pentru anul 2019 prin dezbatere parlamentară, şi nu prin ordonanţă de urgenţă adoptată în ultima noapte de discuţii asupra Proiectului Legii bugetului de stat. Aici mă refer bineînţeles la regândirea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale. 2. Pentru asigurarea funcţionării mai bune a unităţilor administrativ-teritoriale şi pentru eliminarea efectelor măsurii de reducere a cotei de impozit pe venit de la 16% la 10%, solicităm acceptarea propunerii UDMR de alocare integrală a sumelor colectate din acest impozit. 3. Prin modificarea Legii nr. 273/2006, o mai mare atenţie trebuie acordată modului de calcul al excedentului bugetelor locale, pentru simplu fapt că ar putea să existe sume cu destinaţie precisă, prestabilită, dar care, din motive obiective, nu au putut fi cheltuite la momentul planificat, sume care să fie excluse de la calculul excedentului bugetar. 4. Solicităm modificarea procedurii de calcul şi virarea efectivă a sumelor defalcate pentru întreţinerea şi repararea drumurilor judeţene şi comunale, modificare necesară prealabilă dezbaterii în Parlament a Proiectului Legii bugetului de stat. Domnule ministru, Ar mai rămâne să vorbim despre Codul economic al României, despre rata insuficientă a colectării taxelor şi impozitelor, despre slaba comunicare cu cetăţenii şi multe altele. Aşteptările noastre nu sunt mari, din contră, sunt perfect realizabile şi raţionale. Nu ne rămâne decât să trecem la treabă... împreună! Grupul UDMR optează pentru abţinere. Mulţumesc mult.
Florin Iordache Vă mulţumesc, domnule deputat. În continuare, domnul Varujan Vosganian, Grupul ALDE. Domnule deputat, aveţi 3 minute.
Varujan Vosganian Stimaţi colegi, Nu pot decât să reiau câteva dintre ideile pe care le-am mai spus. În primul rând, ar fi foarte bine ca, înaintea unei astfel de moţiuni, să fie o întâlnire între experţii partidelor care depun moţiunile, cu Guvernul, să convenim asupra aceloraşi cifre. Este extrem de neplăcut pentru imaginea pe care o lasă Parlamentul ca noi să discutăm cifrele. Fiecare, ca la picnic, să vină cu cifrele lui de acasă. Nu ne înţelegem nici noi, nu înţeleg nimic nici cei are ne privesc. În al doilea rând, am mai spus-o şi altă dată, sunt de acord să acceptăm ideea că România este încă mult rămasă în urmă - şi este firesc să fie aşa. Când Europa de Vest primea bani prin Planul Marshall, pe noi ne jefuia Uniunea Sovietică. Este un decalaj greu de acoperit. De aici însă şi până la a spune că România, în ultimii 30 de ani, nu a progresat, că noi trăim ca în Evul Mediu şi lăsând impresia că noi suntem blestemaţi să ne naştem şi să murim săraci, că la noi nu se poate nimic şi că trăim într-o cultură cronică a sărăciei, nu sunt deloc de acord. Am condus Compartimentul energiei mulţi ani. În România sunt 80.000 de case care n-au curent electric şi majoritatea lor sunt în cătune dispersate. Nu poţi să vii la microfon şi să spui că românii trăiesc în beznă, ca acum 50 şi 500 de ani! De asemenea, reţeaua de gaze s-a extins foarte mult. Luaţi numai paritatea puterii de cumpărare, adică decalajul dintre noi şi media europeană. În 2005, era 34%. Acum a ajuns la 66%. Deci practic, de la o treime, faţă de media Uniunii Europene, am ajuns la două treimi. Acesta este un progres mare. Haideţi să ne mândrim şi cu ceea ce avem. Să nu ne lamentăm şi să aruncăm asupra noastră o impresie dezagreabilă! Eu doresc să vă spun că ALDE nu va vota această moţiune. Suntem la 3 luni de sfârşitul anului. Aşteptăm o nouă rectificare şi sperăm ca ceea ce a spus ministrul finanţelor publice să fie corect şi anume, cheltuielile, de data aceasta, nu au mai fost asimetrice, ci deficitul la 8 luni este cauzat tocmai de această nivelare a cheltuielilor lunare. În acelaşi timp, stimaţi colegi, vorbim despre investiţii şi despre satul românesc. Nu se poate să nu invocăm Planul Naţional de Dezvoltare Locală, care a adus peste 6.000 de proiecte în domeniul rural. Asta este ceva cu totul nou în România, şi, sper eu, va aduce un pachet minim de confort rural în satele din România. Şi ceva la final - domnule Teodorovici, am făcut o interpelare către doamna Dăncilă. Vă rog foarte mult să o luaţi în serios! Noi nu putem avea o atitudine de sprijin necondiţionat la Legea bugetului. Am vorbit acolo despre autostrada de la Ungheni la Târgu Mureş. Am vorbit despre solicitarea ca doamna Dăncilă să vină într-unul din oraşele Moldovei, să prezinte investiţiile pentru Moldova, în anul viitor. Vă rog să luaţi foarte, foarte în serios aceste solicitări ale parlamentarilor de Moldova şi să le daţi curs, pentru că noi, în primul rând, suntem obligaţi faţă de alegătorii noştri şi în al doilea rând faţă de partidele cu care suntem în coaliţie.
Florin Iordache Concluzionaţi, domnule coleg.
Varujan Vosganian Concluzia mea este că avem încrederea că bugetul pe anul viitor va continua ceea ce s-a întâmplat bun, şi anume, programe de dezvoltare rurală şi va aduce, în plus, şi focalizarea unor resurse pe marile investiţii. (Rumoare.) Vă mulţumesc foarte mult.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Din partea Grupului PMP, domnul deputat Adrian-Mihăiţă Todoran.
Adrian-Mihăiţă Todoran Dragi colegi, Partidul Mişcarea Populară va susţine acest demers al unor colegi din opoziţie, cu o moţiune simplă, deşi, sincer vorbind, este frecţie la un picior de lemn, vorba românului. Pentru că, dacă se voia cu adevărat să se elimine acest Guvern, colegii din opoziţie semnau moţiunea împotriva Guvernului Dragnea-Dăncilă, iniţiată de Partidul Mişcarea Populară. Sigur, cu acest lucru am să închei critica la adresa opoziţiei. Dar cred că opoziţia nu trebuie să meargă doar pe lucruri de imagine, ci pe lucruri concrete. Era corect să fie doar o moţiune împotriva acestui Guvern. Şi vă mai spun un lucru. Niciodată puroiul nu trebuie şters, ci trebuie eliminat. Trebuia eliminat acest puroi, printr-o moţiune de cenzură. Dar am să vă spun de ce Partidul Mişcarea Populară va vota pentru demiterea ministrului finanţelor publice. În primul rând, lipsa de respect a domnului ministru, prin neprezentarea la cea mai importantă comisie, unde s-a discutat cea mai importantă lege din ultimii 27 de ani, în România - Comisia offshore, unde, dacă domnul ministru avea bunăvoinţa să vină personal, nu să trimită un secretar de stat, se puteau discuta lucruri concrete. Cei din opoziţie nu au pornit vreo informaţie asupra unor date financiare, deşi este în joc tot ceea ce înseamnă viitorul financiar al României, viitorul copiilor noştri. Dar se pare că domnul ministru nu a considerat important să se prezinte la o astfel de comisie. Păi, dacă sunteţi prea prins, domnule ministru, să veniţi, să ne prezentaţi...
Florin Iordache Vă rog, concluzionaţi, domnule coleg.
Adrian-Mihăiţă Todoran ... concret, actele care au dat dovadă de susţinerea dumneavoastră, ca partid... PSD susţine o Lege offshore care nu este corectă, care nu este pentru români.
Florin Iordache Vă mulţumesc.
Adrian-Mihăiţă Todoran Cred că ar fi trebuit să veniţi dumneavoastră personal! (Vociferări.) Vă mai spun un lucru.
Florin Iordache Concluzionaţi, domnule coleg!
Adrian-Mihăiţă Todoran Domnule ministru, Aveţi cumva rate la bănci? Pentru că, vă mai spun un lucru. Românii au rate la bănci. Faţă de începutul acestui an, când...
Florin Iordache Vă mulţumesc, domnule coleg.
Adrian-Mihăiţă Todoran ... ROBOR-ul era 2,6%, astăzi este la 3,7%... un... (I se întrerupe microfonul.)
Florin Iordache Vă mulţumesc, domnule coleg. (Domnul deputat Adrian-Mihăiţă Todoran vorbeşte în continuare, deşi microfonul este întrerupt.)
Florin Iordache Domnule coleg, v-am dat un minut! Domnule coleg... nu mai aveţi minute! Vă mulţumesc. ( Domnul deputat Adrian-Mihăiţă Todoran solicită să ia cuvântul. ) Dimineaţă, la declaraţii politice, puteţi continua! Vă mulţumesc. Domnule coleg... (Vociferări.) ... Vă mulţumesc. ( Domnul deputat Adrian-Mihăiţă Todoran solicită să ia cuvântul. ) V-am dat un minut în plus, domnule coleg! Vă mulţumesc. Mergem mai departe. Domnule Borza, vreţi să interveniţi? Da. Vă rog. Din partea deputaţilor neafiliaţi. Aveţi trei minute, domnule coleg.
Remus-Adrian Borza Câte minute?
Florin Iordache Trei minute!
Remus-Adrian Borza Cu două de la PSD...
Florin Iordache Nu cred! Vă ajung 3! Mulţumesc.
Remus-Adrian Borza Am negociat cu liderul...
Florin Iordache Veniţi la PSD... şi vă aşteptăm...
Remus-Adrian Borza Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Sigur, sunt atât de mulţi miniştri din Cabinetul Dăncilă care ar fi trebuit să fie remaniaţi sau să facă obiectul unei moţiuni simple, dar nu este cazul ministrului Orlando Teodorovici. (Aplauze.) Este un ministru care are curaj, care are viziune, care are determinare şi care vrea. A demonstrat că şi poate! (Vociferări.) Dar asta nu înseamnă că nu sunt multe lucruri în neregulă la ANAF sau la Ministerul Finanţelor Publice, chiar şi în ceea ce priveşte execuţia bugetară. Ne spune domnul ministru că au crescut veniturile la 6 luni, cu 12%. Este drept, faţă de anul trecut, la 132 de miliarde de lei, dar, în egală măsură, şi cheltuielile au crescut cu 19%, adică la 149 de miliarde de lei. Am angajat, în 2018, 314 miliarde de lei - cheltuieli. Speram să avem o creştere economică de 5,5%. Din păcate, nu o să avem 5,5%, vom avea undeva un 4%. Asta înseamnă că nu vom realiza nici veniturile prognozate, de 287 de miliarde de lei, ci undeva, probabil, vreo 270 de miliarde de lei. Consecinţa? Creşterea ecartului dintre cheltuieli şi venituri, cu ieşire din acea ţintă de 3% a deficitului bugetar. Vorbim despre deficite. România este campioană la tot ce înseamnă deficite - deficite bugetare, deficite structurale, deficitul de cont curent. Anul trecut, am avut un record de 12,5 miliarde de euro pe deficitul de balanţă comercială - 75 de miliarde de euro importuri versus doar 63,5 de miliarde de euro exporturi. ANAF? Da! ANAF este, încă, o instituţie birocratică care trebuie reformată din temelii. Şi aici ar trebui să fie prioritatea zero a ministrului finanţelor publice. Este instituţia anacronică care funcţionează ca acum 50 de ani. În 2014, a beneficiat de o finanţare de 90 de milioane de dolari, de la Banca Mondială, pentru a-şi upgrada sistemul informatic. A păpat 15 milioane de dolari pe consultanţă. Sistemul informatic, cel pe care îl ştim, cu: "Formularele online se depun la ghişeu, la etajul 2". ANAF are mari probleme în a colecta veniturile de stat. Avem o evaziune de 16 miliarde de euro, în fiecare an, din care 8 miliarde de euro doar la TVA. Domnule ministru, Cu 8 miliarde de euro, aţi acoperi toate găurile de la bugetul de stat, s-ar construi spitale, s-ar construi autostrăzi, s-ar construi şcoli. Avem cel mai mic grad de colectare, undeva la 28%, a veniturilor bugetare din toată Europa. Deci este evident că pe zona aceasta trebuie intervenit cu mai multă fermitate, în vederea combaterii acestui flagel. Corupţia; Corupţia este aşa... o poveste. Este o marotă pe care şi unii şi alţii, de la Vlădică până la Opincă, o mestecă în fiecare dimineaţă... de dimineaţa până seara. Marea ameninţare la adresa securităţii naţionale nu este corupţia, ci este evaziunea fiscală! Şi atunci, evident că trebuie să găsim şi noi, Parlamentul, mecanismele prin care...
Florin Iordache Concluzionaţi, vă rog!
Remus-Adrian Borza ... să combatem mai eficient. Acum, evident, iarăşi ministerul are o problemă în tot ceea ce înseamnă structura costurilor, mai ales pe sectorul bugetar. România este campioană absolută în Europa în ceea ce priveşte salarizarea personalului bugetar - 700 de euro salariu net pe sectorul bugetar, faţă de 534 de euro în mediul privat. Este aberant!
Florin Iordache Vă mulţumesc, domnule coleg.
Remus-Adrian Borza Încă două minute... În primele 8 luni am crescut salariile, în sectorul bugetar, cu 18%, şi cu 9% doar în sectorul privat. Evident, creăm mari dezechilibre şi o presiune fantastică pe cei care, într-adevăr, generează plusvaloare, sectorul privat, unde muncesc 3 milioane... Aveţi o problemă cu reforma personalului... Avem 1,4 milioane de "artişti" din sectorul public... Tot un Guvern PSD, Guvernul Năstase, în 2004 a lăsat 800.000 de bugetari. Acum avem 1,4. Economia reală plânge de un milion de oameni, că nu există forţă de muncă, şi noi ţinem în continuare toţi asistaţii în schemele instituţiilor statului. Şi aici vorbim despre o hiperinflaţie instituţională...
Florin Iordache Vă mulţumesc, domnule coleg.
Remus-Adrian Borza În fiecare domeniu avem câte 3-4 instituţii care reglementează... Aici trebuie să interveniţi, domnule ministru. Înţeleg să creşteţi veniturile, dar nu tuturor. Mai curăţaţi, mai restructuraţi schemele, organigramele super umflate de personal, din tot ceea ce înseamnă instituţie publică. Şi apoi, iarăşi...
Florin Iordache Vă mulţumesc!
Remus-Adrian Borza ... şi cu asta închei... Datoria externă să nu o ascundem după copaci... a ajuns la 98 de miliarde de euro. Numai anul acesta finanţele s-au împrumutat vreo 30 de miliarde de lei, cu vreo două miliarde de euro şi 1,5 miliarde de dolari. Să ne împrumutăm nu este neapărat o problemă, pentru că avem totuşi 35%... ponderea datoriei este în PIB... dar cu ce costuri? Am ajuns pe titlurile de stat să plătim 5,21. Anul trecut, pe vremea asta - 3,21. Plătim de 3-4 ori mai mult decât media de la nivel european, adică ne împrumutăm şi pentru ce? În loc să finanţăm investiţiile, investim ce? Creşteri de pensii şi de salarii. O să sacrificaţi şi anul acesta investiţiile, aşa cum aţi făcut-o şi în ultimii 4 ani. Se lăuda domnul ministru că la 6 luni...
Florin Iordache Vă mulţumesc, domnule deputat!
Remus-Adrian Borza ... avem cu 50% mai mult... Cât? 9 miliarde de lei din investiţii, câtă vreme ne-am angajat să facem... (I se întrerupe microfonul.)(Vociferări.)
Florin Iordache Vă mulţumesc! Am finalizat. Mai este Grupul PNL. Domnul deputat Nicolae Neagu. Domnule deputat, mai aveţi 4 minute. Vă rog.
Nicolae Neagu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Domnule ministru, Stimaţi colegi, Motivul acestei moţiuni simple este că nu funcţionează ce trebuie să funcţioneze, că nu funcţionează ţara, că nu sunt mulţumiţi oamenii de ceea ce dumneavoastră ne povestiţi. Pentru că ne povestiţi, şi nu realizăm. Dumneavoastră aveţi o datorie foarte, foarte importantă pentru toată lumea, cea în care să colectaţi venituri. Aşa cum le-aţi prognosticat dumneavoastră, consideraţi că aveţi o politică fiscală corespunzătoare. Pentru că în spatele politicii fiscale veniţi cu politici bugetare şi în spatele lor ar trebui să regăsim parteneriatul pe care dumneavoastră, ca ministru de finanţe, trebuie să-l aveţi cu ţara şi cu românii. Dar ştiţi cine alimentează bugetul de stat? Bugetul de stat este alimentat de către firmele private şi de către cetăţenii oneşti care îşi plătesc dările. Fiţi partenerul lor! Nu fiţi partenerul stricto sensu al partidului pe care-l reprezentaţi. Astăzi sunteţi ministru, mâine s-ar putea să nu fiţi ministru. Astăzi este o anumită majoritate parlamentară, mâine nu. Dar cei care contribuie la bugetul statului sunt firmele private şi cetăţenii României. Cu ei trebuie să fiţi parteneri. Pe ei trebuie să ştiţi să-i respectaţi şi acolo aveţi extrem de mult de făcut şi nu aţi reuşit până în acest moment. Şi al doilea partener pe care vi-l recomandăm, în lipsa investiţiilor foarte mari sau cele povestite, fantastice pe care le aveţi în Programul de guvernare, instrumentate la nivel central, fiţi partenerul administraţiilor publice locale, că sunt singurele care au dezvoltat în mod sustenabil această ţară, pornind din partea locală. Fiţi partenerul lor 100% şi veţi avea de câştigat dumneavoastră şi cei care v-ar susţine. Eu, în schimb, şi Partidul Naţional Liberal suntem convinşi că nu puteţi! Pentru că, dacă aţi fi putut şi aţi fi dorit, o făceaţi! În cazul în care nu aţi dorit, nu aţi putut sau nu vreţi în acest moment, lăsaţi pe altcineva să conducă Ministerul de Finanţe. Nu sunteţi singur, este adevărat, sunteţi doar un membru al Guvernului, dar dumneavoastră vă exprimaţi puncte de vedere şi poziţii pe care Guvernul nu şi le asumă. Dumneavoastră spuneţi acum despre amnistii fiscale, când noi ar trebui să vedem cum colectăm, încât să ne apropiem de realizarea unor venituri sustenabile pentru ceea ce înseamnă investiţiile publice majore. Acesta este motivul pentru care am introdus această moţiune simplă. Acesta este motivul pentru care vă avertizăm că nu putem fi mulţumiţi. Administraţiile publice - şi dau exemplul judeţului Sibiu - aveţi mai mult decât jumătate din administraţia publică, inclusiv cea pe care o reprezentaţi, a Partidului Social Democrat, care este într-o lipsă acută de finanţare pentru proiecte eligibile, la nivel local. Sau - e într-adevăr probabil - eu nu înţeleg de ce vin de la Sibiu la Piteşti pe DN1 şi nu merg pe autostradă? De ce trebuie să stau câte 4-5 ore în trafic, pentru că sunt blocaje, aşa cum probabil colegii din Moldova fac aceeaşi eroare? În loc să meargă de la Bucureşti spre Suceava, spre Iaşi, pe autostradă, ei se încăpăţânează să meargă pe DN2. Pentru că dumneavoastră le vedeţi, noi nu le ştim şi nu le putem folosi. Deci moţiunea simplă este pentru a vă solicita să vă revizuiţi complet atitudinea, de aşa natură încât, repet, parteneriatele trebuie să le aveţi cu administraţia publică, cu cetăţenii oneşti din această ţară şi, bineînţeles, să faceţi ce trebuie să faceţi acolo unde sunteţi diriguiţi a lucra în acest moment - Ministerul de Finanţe. Şi mai am o întrebare. Dumneavoastră, nu cu mult timp în urmă, aţi fost foarte critic la adresa celui care a fost înaintea dumneavoastră o perioadă de timp ministru al finanţelor publice, actualul preşedinte al ANAF. Aţi intrat în aceeaşi logică prin care unii, demnitari înalţi ai statului român, fac reevaluări şi acum este bun, pentru că dumneavoastră spuneţi "Avem bani!". Dacă avem bani, nu ne împrumutăm. Dacă este bun Mişa, înseamnă că-l păstrăm. Eu cred că reorganizarea ANAF trebuie să meargă, şi întrebarea este: merge şi în direcţia dorită de partenerii dumneavoastră, mai nou, UDMR? Adică vom ajunge încât ANAF să fie din nou reorganizat la nivel judeţean sau îl păstraţi regional? (Aplauze.)
Florin Iordache Mulţumesc. Am finalizat dezbaterile. Domnule ministru, vă rog.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru. Am încheiat dezbaterile. Votul asupra moţiunii simple va fi dat la şedinţa de vot final.