Eugen Nicolicea Reluăm ordinea de zi de unde am rămas. Numerotaţia este de la şedinţa de data trecută, cu modificările făcute... 14. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu şi Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Comunicarea din 2018 privind politica de extindere a Uniunii Europene - COM(2018) 450; PHCD 46/2018. Dacă există intervenţii? Vă rog.
Angel Tîlvăr Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Opinia noastră are în vedere fişa de informare elaborată de Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, analiza Comisiei noastre, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe. Astfel, susţinem concluziile şi recomandările Comunicării şi luăm act de progresele înregistrate în îndeplinirea criteriilor de aderare, ca rezultat al acţiunilor Comisiei Europene, al preocupărilor Parlamentului European, prin eforturile guvernelor şi parlamentelor şi prin înţelegerea cetăţenilor din statele candidate în cauză şi din statele membre. Subliniem necesitatea unei administraţii publice competente şi reziliente şi asigurării competitivităţii şi a mediului favorabil antreprenoriatului în statele candidate, la momentul aderării la Uniunea Europeană. Totodată, considerăm că o intensificare a cooperării în planul politicii externe între Uniune şi statele candidate ar fi reciproc avantajoasă şi ar sprijini formarea unei viziuni asupra valorilor comune. Comisia noastră propune instituirea unui mecanism sau instrument de colaborare întărită în domeniul respectării legii, pentru a îmbunătăţi capacitatea statelor candidate de a se preocupa de domenii cu dificultate recunoscută, cum ar fi combaterea traficului de droguri sau a celui de persoane. Totodată, propunem sprijinirea dezvoltării educaţiei în statele membre şi extinderea Reţelei Uniunii pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare şi în alte domenii înrudite de interes. Propunem ca, în cadrul eforturilor sporite recomandate de Comisia Europeană în toate ţările implicate în procesul de aderare, pentru a rezolva în mod eficient problema larg răspândită a încălcării drepturilor copilului, o atenţie specială să fie acordată ocrotirii familiei, a funcţiei sale de creştere şi educaţie a tinerei generaţii. Comisia noastră, domnule preşedinte, s-a întrunit în şedinţa din 20 iunie 2018 şi a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul proiect de opinie. Vă mulţumesc.
Eugen Nicolicea Da. Vă mulţumesc. Domnul Stroe Ionuţ-Marian, PNL.
Ionuţ-Marian Stroe Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Foarte interesant documentul - Comunicarea, din partea Comisiei Europene, în ceea ce priveşte principalele evoluţii ale politicii UE de extindere. Iar interesul Uniunii Europene, cum se precizează de altfel şi în document, este în continuare ridicat, în ceea ce priveşte extinderea. Lucru pe care, în mod normal, pe noi, românii, n-ar trebui decât să ne bucure, având în vedere interesul nostru vital ca în vecinătate - şi ştiţi foarte bine la ce mă refer, nu numai la zona din Est, dar şi la zona din Vest, să existe stabilitate, să existe prosperitate, să existe valori democratice şi să avem un mediu stabil care îmbrăţişează, bineînţeles, valorile democratice. Ţările din Balcanii de Vest înregistrează cele mai importante progrese în ceea ce priveşte integrarea în Uniunea Europeană. Există şi o fruntaşă în acest demers. În calitate de raportor al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei pentru Muntenegru, pot confirma acest lucru. Există progrese, evoluţii, reforme, dar, din păcate, acquis-ul comunitar este mai mult sau mai puţin uşor, aş spune chiar dificil de implementat, în zona ţărilor Balcanilor de Vest. Sârbii, macedonenii şi chiar bosniacii sunt, din punctul acesta de vedere, angajaţi şi împărtăşesc visul european. Mă refer, în principal, la o populaţie, ceea ce din punctul nostru de vedere ar trebui să ţină conducerile acestor ţări angajate ferm pe calea aderării la Uniunea Europeană. Din păcate, spun, pentru noi, românii, şi pentru Uniunea Europeană, lucrurile sunt cu totul altfel în Turcia. Şi asta pentru că mediul democratic a fost puternic erodat după evenimentele din anul 2016, iar negocierile cu Turcia, la fel. Dialogul cu această ţară a devenit unul extrem, extrem de dificil cu Uniunea Europeană. Este evident pentru toată lumea şi pentru noi, românii, aş spune, că Ankara îşi mai doreşte un singur lucru din dialogul pe care îl poartă cu Uniunea Europeană şi anume acela ca negocierile de aderare să fie întrerupte. Să fie întrerupte de Bruxelles, tocmai pentru a folosi acest argument în propaganda internă. Pentru a folosi acest lucru ca instrument în propaganda internă a regimului de acolo. Închei prin a spune că negocierile cu Uniunea Europeană nu sunt un scop în sine, iar reformele nu se fac de dragul Bruxelles-ului. Asta e valabil atât pentru ţările care se află în acest dialog de aderare, cât şi pentru cele care sunt deja membre. Asta pentru cine are urechi să audă. Pentru că valorile europene - prosperitatea, echilibrul puterilor, economia concurenţială - ar trebui să fie respectate ad litteram de toţi. Chiar şi de noi. Şi de vecinii care, din păcate, iată, trec prin dificultăţi în ceea ce priveşte respectarea acestor lucruri. Închei prin a recomanda adoptarea acestui document din partea Comisiei Europene. Vă mulţumesc mult de tot.
Eugen Nicolicea Da. Domnul Dobrovie Matei-Adrian, Grupul USR.
Matei-Adrian Dobrovie Mulţumesc, domnule preşedinte. Salutăm şi noi această comunicare a Comisiei. Procesul de extindere este extrem de important, pentru că ajută aceste state, le stimulează să facă reforme. Susţinem, evident, aderarea ţărilor din Balcanii de Vest la Uniunea Europeană, susţinem apropierea lor de valorile democratice, susţinem eforturile pe care le fac, pe care le-am făcut şi noi, în materie de anticorupţie, în materie de bună guvernare, de independenţă a justiţiei. Toate aceste lucruri sunt importante şi toate trebuie încurajate. Aş vrea să subliniez însă totodată că aceste ţări care vor adera la Uniunea Europeană, sperăm noi într-un viitor cât mai apropiat, trebuie să respecte şi Criteriile de la Copenhaga. Mă refer, foarte concret, la unul dintre criteriile importante, şi anume respectarea drepturilor minorităţilor. În cazul de faţă am în vedere mai ales Serbia, unde, din păcate, în momentul de faţă, drepturile românilor, drepturile etnicilor români nu sunt respectate aşa cum ar trebui. Deşi avem un protocol încheiat încă din 2012, care prevede reprezentarea etnicilor români în Parlament, dreptul de acces la educaţie, dreptul de acces la presă în limba română şi multe drepturi care sunt în orice stat european asigurate, pe care România le asigură şi este un exemplu în acest sens, din păcate nu vedem acest lucru în Serbia. Vrem să susţinem aderarea Serbiei la Uniunea Europeană, dar vrem ca Serbia să respecte aceste criterii importante, de la Copenhaga, şi să asigure minorităţii româneşti exact aceleaşi drepturi pe care România le asigură tuturor minorităţilor din ţara noastră. Vă mulţumesc.
Eugen Nicolicea Vă mulţumesc. Domnul Gheorghe Andrei Daniel, Grupul PNL.
Andrei Daniel Gheorghe Mulţumesc. În mod sigur, extinderea procesului de integrare europeană este o prioritate şi pentru România, dar vedem cumva că acest proces, după integrarea europeană a României, Bulgariei şi Croaţiei, a intrat, aşa într-o fază de recul. Şi trebuie să ne gândim foarte serios, oare care sunt aceste motive? Noi vorbim astăzi de extinderea Uniunii Europene. O extindere care, sperăm noi, să cuprindă şi cel de-al doilea stat românesc, Republica Moldova. Dar, în acelaşi timp, dincolo de procesele reale, europene, care există în spaţiul ex-iugoslav, Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană, ceea ce reprezintă o mare lovitură pentru spaţiul comunitar şi reprezintă un moment pe care noi trebuie să-l luăm în calcul, în vederea reformării structurale a Uniunii Europene. Pe lângă acest aspect, integrarea europeană într-un proces care trebuie să ţină de prosperitate, stabilitate şi pace în Europa, trebuie să aibă şi cealaltă componentă, respectiv componenta de securitate, de politică şi geopolitică militară, cea asupra căreia corespunde NATO, deoarece extinderea Europei trebuie pusă permanent într-un deplin acord cu extinderea spaţiului NATO, spaţiu de convergenţă euro-atlantică şi de comunitate de valori politice, culturale, economice şi socio-morale. De asemenea, cred că în acest moment este nevoie, cum spuneam, de o reformă a Uniunii Europene, şi nu de o Europă cu mai multe viteze, nu de o Europă care să discrimineze naţiunile est-europene şi nu de o Europă a cercurilor concentrice, în care să avem un nucleu dur şi să avem membri de rangul 2, membrii de rangul 3, 4, chiar 5, care pot fi oricând chemaţi la ordine şi trataţi precum nişte şcolari obraznici, de liderii de la Bruxelles. Europa trebuie să revină la valorile fundamentale pe baza cărora a fost înfiinţată acum mai bine de jumătate de secol, de părinţii fondatori ai spaţiului comunitar - la o demnitate umană, libertate, democraţie, suveranitate naţională şi valori creştine. Este esenţial ca Europa să se întoarcă la aceste valori şi nu să devină un spaţiu al intervenţionismului, al corectitudinii politice şi al tratamentului unora mai egali decât ceilalţi. Cred că Europa trebuie să înveţe o lecţie dură din Brexit şi să înţeleagă că acest proces de extindere trebuie pus într-un deplin acord cu ceea ce înseamnă suveranitatea naţională şi ceea ce înseamnă respectul pentru fiecare naţiune în parte, membră liberă şi egală a acestui club european care trebuie să fie, în primul rând, un club de valori, de principii şi un club care să păstreze identitatea europeană aşa cum a moştenit-o din trecutul istoric comun.
Eugen Nicolicea Da. Vă mulţumesc. Având în vedere că nu mai există intervenţii, rămâne pentru votul final.