Eugen Nicolicea Lista deputaţilor înscrişi pentru a prezenta interpelări în şedinţa din 17 septembrie 2018: Daniel Olteanu, ALDE - o interpelare; Silviu Deheleanu, USR - două interpelări; Vasile-Cristian Achiţei, PNL - o interpelare; Pavel Popescu, PNL - o interpelare; Iulian Bulai, USR - o interpelare; Liviu-Ionuţ Moşteanu, USR - două interpelări; Oana-Mioara Bîzgan-Gayral, neafiliat - o interpelare, Varujan Vosganian, ALDE - o interpelare; Dumitru Lovin, ALDE - două interpelări; Tinel Gheorghe, PNL - o interpelare; Ilie Toma, PSD - două interpelări; Elvira Şarapatin, PSD - o interpelare; Tamara-Dorina Ciofu, PSD - o interpelare; Maricela Cobuz, PSD - două interpelări; Vlad-Emanuel Duruş, USR - o interpelare; Matei-Adrian Dobrovie, USR - o interpelare; Cristina-Mădălina Prună, USR - o interpelare; Sergiu Cosmin Vlad, USR - o interpelare; Vasile Axinte, PSD - o interpelare; Emanuel Ungureanu, USR - o interpelare; Constantin Codreanu, PMP - o interpelare; Camelia Gavrilă, PSD - o interpelare, Marius Paşcan, PMP - o interpelare; Eugen Tomac, PMP - o interpelare. Toţi cei 24 din această listă, cu excepţia domnului Tinel, au depus interpelările în scris. Ar trebui să facem o verificare, să vedem dacă nu cumva se confundă întrebările cu interpelările, că prea sunt numai interpelări aici. Este o deosebire foarte mare între o întrebare şi o interpelare. Adică, sunt convins că multe dintre ele sunt întrebări. Domnul Tinel Gheorghe are o interpelare pe care vrea să o facă. Îl invit la microfon.
Tinel Gheorghe Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea mea este adresată Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, domnului ministru Petre Daea, şi are ca obiect «Aplicarea Hotărârii de Guvern nr. 228/2018, Programul "Tomate"». Pe scurt, Programul "Tomate" s-a blocat şi la nivel naţional, şi în judeţul Ialomiţa, şi doresc să aflu informaţii şi detalii despre ce se întâmplă cu acest program şi când va fi deblocat, sumele care sunt alocate anul acesta şi care sunt măsurile compensatorii pentru fermierii care au depus cereri de solicitare pentru finanţare pe Programul "Tomate"? De azi n-au mai primit banii corespunzători. Mulţumesc.
Eugen Nicolicea Vă mulţumesc. Dacă colegii care au depus interpelările respective se află în sală şi doresc să le susţină personal? O secundă. Citesc lista şi cum vă auziţi strigaţi, apăsaţi pe buton ca să vă înscrieţi la vorbitor: Daniel Olteanu, Silviu Dehelean, Vasile-Cristian Achiţei, Pavel Popescu, Iulian Bulai, Liviu-Ionuţ Moşteanu,Oana-Mioara Bîzgan, Varujan Vosganian, Dumitru Lovin, Tinel Gheorghe, Ilie Toma, Elvira Şarapatin, Tamara-Dorina Ciofu, Maricela Cobuz, Vlad-Emanuel Duruş, Matei-Adrian Dobrovie, Cristina-Mădălina Prună, Sergiu Cosmin Vlad, Vasile Axinte, Emanuel Ungureanu, Constantin Codreanu, Camelia Gavrilă, Marius Paşcan, Eugen Tomac. Bun. O luăm în ordine. Domnul Toma Ilie?
Ilie Toma Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Interpelarea mea face referire la reluarea transportului de călători pe linia ferată între staţiile Simeria şi Hunedoara. Un scurt preambul de zece secunde. Această circulaţie a fost oprită. Această rută nu mai funcţionează de aproximativ opt luni, deci este probabil singurul municipiu, Hunedoara, din ţară care nu mai are legătură pe linia ferată şi transportul de călători. Am mai făcut o interpelare, sau chiar două, la Ministerul Transporturilor. Mi s-a dat un răspuns că se realizează o licitaţie pentru înscriere şi se arată că: "În conformitate cu prevederile legale, secţiile de circulaţie au fost scoase la licitaţie prin Bursa Română de Mărfuri, însă la licitaţiile publice organizate lunar, începând din anul 2016 şi până în prezent, nu s-a prezentat niciun ofertant pentru închirierea secţiei Simeria-Hunedoara, respectiv grupul din care fac parte Simeria-Peştiş şi Simeria-Hunedoara, neinteroperabile. Legislaţia prevede reluarea procedurii de licitaţie a infrastructurii feroviare, în vederea închirierii până la adjudecare şi încheierea unui contract, în condiţiile legii. Totodată, conform art. 10 din Anexa 1 la H.G. nr. 643/2011 pentru aprobarea condiţiilor de închiriere de către Compania Naţională de Căi Ferate C.F.R. a unor părţi ale infrastructurii feroviare neinteroperabile, precum şi gestionarea acestora, pentru secţiile aparţinând infrastructurii feroviare neinteroperabile pe care se desfăşoară şi transport de călători, se va proceda astfel: CNCF CFR S.A. va continua să asigure administrarea secţiilor respective şi va relua procedura de licitaţie, în condiţiile legii. Am făcut un tabel cu preţuri, prin care se încearcă a se scoate la licitaţie linia de cale ferată Simeria-Hunedoara. Nu este chiar un preţ rentabil. Am făcut un tabel; nu vi-l mai citesc, că nu are rost. Menţionez că relieful pe ruta Simeria-Peştiş-Hunedoara nu este muntos, nu sunt tuneluri, există doar trei podeţe şi o pantă cu o înclinaţie de sub 2 la mie. În prezent, serviciul de transport călători pe ruta Simeria-Peştiş şi Simeria-Hunedoara este sistat. Prin urmare, domnule ministru, pentru a veni în sprijinul locuitorilor municipiului Hunedoara, vă rog să îmi comunicaţi care sunt indicatorii pe baza cărora s-a stabilit preţul minim de pornire per secţie 2018 - lei/an fără TVA - şi de ce preţul de închiriere pentru grupul 1 Simeria-Peştiş şi Simeria-Hunedoara are o asemenea valoare şi când CFR Călători S.A. va asigura serviciile de transport public de călători pe ruta Simeria-Peştiş şi Simeria-Hunedoara, prevăzut în pachetul minim social? Care sunt paşii de urmat în acest sens? Solicit răspuns verbal şi în scris. Cu deosebit respect, deputat al PSD de Hunedoara, Ilie Toma. Mulţumesc.
Eugen Nicolicea Vă mulţumesc. Domnul Ungureanu Emanuel-Dumitru.
Emanuel-Dumitru Ungureanu Interpelarea mea are ca obiect "Situaţia achiziţiilor suspecte efectuate de conducerea Spitalului judeţean de urgenţă Cluj, în intervalul 2016-2018, şi alte probleme foarte grave din cadrul aceluiaşi spital" şi se adresează doamnei Sorina Pintea, ministrul sănătăţii. Stimată doamnă ministru al sănătăţii, Sorina Pintea, Vă solicit să trimiteţi în regim de urgenţă Corpul de Control al Ministerului Sănătăţii pentru a verifica achiziţiile efectuate de către conducerea Spitalului clinic judeţean de urgenţă Cluj-Napoca între anii 2016-2018. Doamnă ministru Sorina Pintea, Pacienţii, care se adresează secţiei de ortopedie din cadrul SCJ Cluj, se plâng foarte des de lipsa protezelor ortopedice, iar cei de pe secţia ORL, de lipsa implanturilor cohleare şi a altor dispozitive medicale care asigură recuperarea unor deficienţe organice sau funcţionale. Aceleaşi probleme apar şi pe alte secţii ale aceluiaşi spital. Ca exemplu, la Spitalul judeţean Cluj au fost achiziţionate numai în anul 2018 proteze ortopedice de aproape 15 milioane de lei, cu preţuri ce par a fi supraevaluate. De asemenea, preţurile la alte echipamente medicale şi materiale sanitare achiziţionate au valori care depăşesc media valorilor existente în SEAP. Ca urmare a achiziţiei la preţuri supraevaluate, pacienţii nu primesc, de regulă, dispozitivele de care au nevoie sau, mai rău, sunt obligaţi să le procure cu resurse proprii, cu toate că statul român este obligat, prin Constituţie, să le asigure, în baza calităţii de asigurat pe care o au aceşti bolnavi. Având în vedere aceste informaţii, primite de la pacienţii afectaţi de aceste abuzuri, vă rog să dispuneţi o verificare a achiziţiilor publice care s-au efectuat la SCJU, în vederea stabilirii legalităţii acestora. De asemenea, dacă materialele sanitare şi medicamentele achiziţionate sunt în concordanţă cu nevoile imediate ale secţiilor care fac parte din acelaşi spital. Vă reamintesc, doamnă ministru, şi de gravele probleme sesizate Ministerului Sănătăţii în luna iunie a acestui an, prin adresa din 28 iunie 2018 cu nr. de înregistrare 32.346, prin care vă rugam să mobilizaţi Direcţia de sănătate publică Cluj şi Inspecţia sanitară pentru a lua măsuri cu privire la problemele sesizate în privinţa transportului şi depozitării hranei pentru pacienţii îngrijiţi pe secţiile aceluiaşi spital, situaţia dramatică a condiţiilor de muncă a personalului serviciului de anatomopatologie, situaţia camerei de gazare din cadrul farmaciei spitalului etc. Vă rog să acţionaţi cu toate resursele instituţionale pentru a remedia gravele probleme sesizate. Aştept din partea dumneavoastră acţiuni ferme şi rapide în beneficiul bolnavilor care sunt îngrijiţi în acest spital, dar şi în sprijinul personalului care lucrează în condiţii infernale. Aştept un răspuns scris la această interpelare. Emanuel Ungureanu, deputat al USR, Circumscripţia Cluj. Mulţumesc.
Eugen Nicolicea Vă mulţumesc. În mod normal epuizăm timpul la 18,15, pentru că a fost decalat cu un sfert de oră, vom sta aici până când toţi colegii prezenţi în sală îşi vor putea susţine întrebările şi interpelările. Totodată, v-aş ruga să vă încadraţi în termenul de trei minute. Mulţumesc. Urmează doamna Ciofu Tamara-Dorina.
Tamara-Dorina Ciofu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea este adresată doamnei ministru Sorina Pintea, ministrul sănătăţii, iar obiectul interpelării este "Includerea copiilor cu autism printre beneficiarii îngrijirii paliative, pediatrice, astfel încât să fie eliberat certificat de încadrare în grad de handicap, valabil până la vârsta de 18 ani". Având în vedere emiterea, în prima parte a acestui an, a Ordinului ministrului sănătăţii nr. 253/2018, cu anexele aferente pentru aprobarea Regulamentului de organizare, funcţionare şi autorizare a serviciilor de îngrijiri paliative, vă rog să-mi comunicaţi dacă sunteţi de acord cu modificarea acestuia, astfel încât şi minorii diagnosticaţi de medicul specialist cu autism să beneficieze de certificat de încadrare în grad de handicap, valabil până la vârsta de 18 ani. În prezent, deşi pentru copiii cu handicap, a căror afecţiune necesită îngrijiri medicale paliative certificate de medicul de specialitate, Comisia pentru protecţia copilului stabileşte un termen de valabilitate a certificatului valabil până la vârsta de 18 ani, în Anexa nr. 3 a Ordinului nr. 253/2018 minorii cu autism nu se regăsesc printre beneficiarii serviciilor de îngrijiri paliative. În acest sens, consider că trebuie corectată o astfel de situaţie, pentru a nu exista niciun fel de discriminare între copiii care suferă de diferite afecţiuni grave ce le afectează modul de viaţă, aşa cum este, de exemplu, autismul, care presupune o tulburare de dezvoltare, considerată drept una dintre cele mai severe tulburări neuropsihiatrice ale copilăriei. Cred cu tărie că efectele autismului şi ale tulburărilor de dezvoltare care împiedică socializarea pot fi diminuate, acolo unde se poate, atâta timp cât există toleranţă, deschidere şi apropiere. În cele din urmă, cred că toţi putem fi de acord că scopul nu trebuie să fie instituţionalizarea şi izolarea de societate, ci integrarea şi participarea, pe cât posibil, la viaţa socială. Solicit răspuns în scris. Tamara Ciofu, deputat al PSD, Botoşani.
Eugen Nicolicea Vă mulţumesc. Dau cuvântul domnului Duruş Vlad-Emanuel. Se pregăteşte domnul Achiţei Vasile-Cristian, PNL.
Vlad-Emanuel Duruş Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea este adresată domnului Dănuţ Andruşcă, ministrul economiei. Stimate domnule ministru, Am fost acum aproximativ trei săptămâni în localitatea Băiuţ, la galeria minei Brainer, acolo unde a avut loc accidentul ecologic soldat cu poluarea întregii zone. Am constatat, cu neplăcută surprindere, faptul că entităţile juridice, aflate în portofoliul ministerului pe care-l conduceţi şi în subordinea Ministerului Mediului, îşi fac treaba cu mult neprofesionalism. Mă refer la Compania Remin şi la Comisariatul Judeţean Maramureş al Gărzii Naţionale de Mediu. În urma acelui nefericit eveniment, anterior menţionat, Garda de Mediu a impus companiei Remin şi firmei Conversmin - cea care a făcut lucrările de închidere şi ecologizare ale respectivului perimetru -, unele măsuri de conformare şi de anulare a pericolului pe care îl reprezintă deversările necontrolate de ape de mină. Unele dintre măsuri trebuiau îndeplinite până la finalul lunii mai, iar cea mai importantă sarcină - construirea unei staţii de epurare a apelor de mină - ar trebui realizată până în iunie 2019. După cum spuneam, am fost pe teren şi am văzut lucrările. Este greu să le caracterizez. De altfel, mi-e dificil să găsesc cuvintele potrivite pentru atâta dezinteres arătat de instituţiile anterior menţionate. Stimate domnule ministru, Aveţi responsabilitatea pentru sănătatea şi siguranţa maramureşenilor. Este de datoria ministerului şi vă solicit să acordaţi de urgenţă sume pentru a pune în siguranţă aceste perimetre nocive. Una dintre măsurile obligatorii este construirea unei staţii de epurare. De asemenea, vă rog, domnule ministru, să-mi spuneţi câţi bani aţi cuprins în rectificarea bugetară din acest an, pentru începerea lucrărilor la acest obiectiv care, vă reamintesc, trebuie să fie gata până anul viitor, în luna iunie. Ce sume veţi aloca din bugetul pe 2019? Şi vă rog să-mi răspundeţi, domnule ministru, care au fost sumele cheltuite până în acest moment pentru închiderea şi ecologizarea Minei Brainer şi dacă în planul de închidere era prevăzută construirea unei staţii de epurare? Vă mulţumesc.
Eugen Nicolicea Vă mulţumesc. Domnul deputat Achiţei Vasile-Cristian, PNL. Se pregăteşte domnul Vlad Sergiu Cosmin, USR.
Vasile-Cristian Achiţei Domnule preşedinte, Interpelarea este adresată domnului Lucian Şova, ministrul transporturilor - privitor la modernizarea Drumului Naţional 29D Botoşani-Ştefăneşti, km 2 + 800 - 18 + 500 şi km 21 + 800 - 48 + 146. Stimate domnule ministru, Drumul Naţional DN 29D Botoşani-Ştefăneşti este o axă rutieră extrem de importantă pentru judeţul Botoşani, legând partea de est a judeţului, cu o populaţie de aproximativ 100.000 de locuitori, cu municipiul reşedinţă de judeţ şi deservind, în acelaşi timp, punctul vamal şi de trecere a frontierei cu Republica Moldova, de la Stânca-Costeşti. În consecinţă, modernizarea DN 29D reprezintă o urgenţă majoră, cu impact social şi economic major. Vă rugăm, deci, să ne comunicaţi: 1. În ce stadiu se află la această dată proiectul de investiţii "Modernizare DN 29D Botoşani-Ştefăneşti"? 2. Când estimaţi că vor fi aprobaţi indicatorii tehnico-economici ai proiectului, care să permită emiterea unei hotărâri de Guvern referitoare la acest obiectiv de investiţii? 3. Cum vă raportaţi la următoarea declaraţie a senatorului PSD, Federovici Doina, datată 1 iulie 2018, referitoare la garanţiile pe care dumneavoastră, personal, le-aţi dat, privind termenele de implementare a proiectului de modernizare a DN 29D: "Din discuţiile pe care le-am avut cu domnul ministru Şova şi cu directorul general de la CNAIR, proiectul a trecut de CTE-ul mic cu privire la siguranţa circulaţiei. Săptămâna viitoare va intra în CTE-ul mare şi urmează promovarea hotărârii de Guvern. Am primit toate garanţiile, astfel încât până la rectificarea bugetară, dacă sunt făcuţi aceşti paşi, să promovăm şi hotărârea de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici". Menţionez că rectificarea bugetară în vigoare din data de 7 septembrie nu cuprinde nicio referire la proiectul ce constituie subiectul prezentei interpelări şi că nici hotărârea de Guvern referitoare la modernizarea DN 29D nu a fost emisă până la această dată. În atare condiţii, 4. Putem considera că v-aţi încălcat angajamentele ferme pe care declară senatorul Federovici că vi le-aţi luat, neonorând "toate garanţiile în privinţa proiectului de investiţii de modernizare a Drumului Naţional 29D Botoşani-Ştefăneşti"? 5. Când începe repararea sectorului de pe DN 29D, cuprins între km 18 + 500 - 21 + 800, exceptat din cadrul proiectului de modernizare la care m-am referit anterior? Vă mulţumesc. Cristian Achiţei, deputat de Botoşani.
Eugen Nicolicea Da. Domnul deputat Vlad Sergiu Cosmin. Se pregăteşte domnul Codreanu Constantin. Când spun "se pregăteşte", îl rog să vină mai în faţă, să nu mai...
Sergiu Cosmin Vlad Bună ziua! Interpelare adresată domnului Dănuţ Andruşcă, ministrul economiei. Obiectul interpelării: "Situaţia de la Sanevit SA". Stimate domnule ministru, Deşi nu mai are activitate de producţie din aprilie 2013, Sanevit S.A. nu este în vreo formă de organizare juridică - insolvenţă, faliment -, iar fabrica pare să nu aibă nici conducere şi pare să fie şi părăsită. Din anul 2010 au fost investitori interesaţi să cumpere fabrica şi să relanseze producţia, dar, din păcate, a fost scoasă la vânzare foarte târziu şi la un preţ foarte mare. În prezent, fabrica este într-o stare de degradare continuă - plouă prin acoperiş şi se deteriorează atât clădirea, cât şi utilajele; nu s-a făcut nicio conservare a clădirii şi a utilajelor; puţinii angajaţi se ocupă doar de pază. Fabrica are datorii către bugetul de stat şi bugetul local, cât şi către salariaţi. Nu s-au mai făcut plăţi salariale din anul 2013; sunt restanţe salariale către actualii şi către foştii salariaţi. Toţi angajaţii care au de primit drepturi salariale au acţionat fabrica în judecată, au câştigat procesele, iar un executor judecătoresc a instituit sechestru pe o parte din utilaje, urmând să le scoată la vânzare. Vă rog să-mi comunicaţi care este poziţia Ministerului Economiei, referitor la fabrica de seringi din Arad, Sanevit SA, care este statutul juridic al firmei şi care sunt intenţiile viitoare ale ministerului, referitoare la această firmă. Vă rog să-mi răspundeţi oral, cât şi să trimiteţi răspunsul pe mail. Vă mulţumesc. Vlad Sergiu Cosmin, deputat al USR de Arad.
Constantin Codreanu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea mea este adresată domnului Teodor-Viorel Meleşcanu, ministrul afacerilor externe. Obiectul interpelării este următorul: "Stadiul negocierilor româno-ruse privind restituirea de către Federaţia Rusă a Tezaurului Băncii Naţionale a României, evacuat la Moscova". Mult stimate domnule ministru, Tezaurul Băncii Naţionale a României, evacuat la Moscova, începând cu luna decembrie 1916 şi depozitat în Sala Armelor de la Kremlin, în compartimentul rezervat Sucursalei moscovite a Băncii de Stat a Rusiei, a fost practic confiscat de Rusia sovietică. Această problemă a marcat negativ relaţiile româno-sovietice şi, după 1991, româno-ruse, în pofida faptului că în anii 1935 şi 1956 au avut loc restituiri care au vizat alte bunuri decât aurul Băncii Naţionale a României, depozitat la Moscova. Aşa cum se cunoaşte, statul român şi Banca Naţională a României nu au renunţat niciodată la Tezaurul BNR şi au întreprins constant demersuri pentru recuperarea acestuia. La 4 iulie 2003 a fost semnat Tratatul privind relaţiile prieteneşti şi de colaborare dintre România şi Federaţia Rusă, ocazie cu care problema Tezaurului BNR la Moscova a fost readusă în discuţiile oficiale româno-ruse. Această chestiune a făcut obiectul Declaraţiei comune a miniştrilor afacerilor externe ai României şi Federaţiei Ruse, care au agreat înfiinţarea unei Comisii mixte pentru studierea problemelor izvorâte din istoria complicată a relaţiilor bilaterale româno-ruse, inclusiv problema Tezaurului BNR depus la Moscova şi confiscat de Rusia. Comisia mixtă româno-rusă a avut patru sesiuni între anii 2003 şi 2016, reprezentanţii statului român prezentând documentele originale care atestă predarea Tezaurului BNR reprezentanţilor statului rus, fapt acceptat de componenţa rusă a Comisiei mixte. În această situaţie, ţinând cont de cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne comunicaţi: Care este stadiul negocierilor româno-ruse privind restituirea de către Federaţia Rusă a Tezaurului BNR evacuat la Moscova? Orice informaţii suplimentare tangente cu aceste subiecte sunt bine-venite. Deputat de diaspora PMP, Constantin Codreanu. Vă mulţumesc.
Eugen Nicolicea Domnul Axinte Vasile, PSD. Se pregăteşte doamna Cobuz Maricela, PSD.
Vasile Axinte Interpelare adresată Ministerului Sănătăţii, doamnei ministru Sorina Pintea. Spitalul Municipal de Urgenţă tratează anual 70.000 de pacienţi, la Compartimentul de urgenţe, care este insuficient pentru tratarea tuturor urgenţelor majore sau cu risc vital. Menţionez faptul că municipiul Paşcani se află la confluenţa a trei judeţe - Iaşi, Suceava, Neamţ - şi la o distanţă de aproximativ 70 de km faţă de cele trei reşedinţe ale judeţelor. Heliportul din incinta spitalului este funcţional deja de cinci ani. A fost depus un studiu de fezabilitate, la sediul Ministerului Sănătăţii, care prevede construirea unui corp de clădire UPU, nou, alăturat clădirii existente a Spitalului Municipal de Urgenţă, care să aibă ca scop asigurarea tratării urgenţelor majore sau cu risc vital. La interpelarea din 4.04.2017, am primit răspunsul nr. 3345, prin care eram înştiinţat că sursa de finanţare pentru proiectare şi execuţie UPU Paşcani va fi asigurată de la bugetul de stat, iar 10% va fi contribuţia Consiliului Local, dar fără să fie prevăzut un termen anume. Având în vedere cele menţionate, vă rog să aveţi amabilitatea să ne răspundeţi la următoarele întrebări: 1. Putem considera răspunsul la interpelare unul asumat şi serios de către minister? 2. Când se poate semna un contract de finanţare pentru proiectare şi execuţie UPU Paşcani? Solicităm răspuns în scris, pentru fiecare punct în parte, în termenul prevăzut de lege. Cu deosebit respect, deputat al PSD Iaşi, Vasile Axinte.
Eugen Nicolicea Da. Vă mulţumesc. Doamna Cobuz Maricela.
Maricela Cobuz Interpelare adresată domnului Petru Bogdan Cojocaru, ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale. Obiectul interpelării: "Românii care folosesc cartele PrePay de la operatorii de telefonie mobilă din ţară sunt nevoiţi să plătească suplimentar pentru taxele de roaming". Stimate domnule ministru, În România sunt foarte mulţi cetăţeni care folosesc cartelele reîncărcabile PrePay de la operatorii de telefonie mobilă. Aceştia aduc un venit substanţial operatorilor, datorită reîncărcărilor periodice, lunare, pentru activarea unor oferte naţionale, cât şi internaţionale. Foarte mulţi dintre aceştia călătoresc în afara ţării, în statele membre UE, fie că vorbim de concedii, vacanţe sau călătorii în interes de serviciu. Consumatorii care folosesc cartelele reîncărcabile PrePay sunt nevoiţi să plătească suplimentar pentru activarea serviciilor de roaming. Astfel, banii cetăţenilor ajung în buzunarele marilor operatori de telefonie mobilă, cum ar fi Orange, Vodafone, Telekom şi alţii. În ultima perioadă, am primit la cabinetul parlamentar, din partea cetăţenilor din Suceava, numeroase solicitări în privinţa eliminării acestor taxe suplimentare şi a posibilităţii de a utiliza în statele membre UE ofertele naţionale deja active. Un caz concret. Un cetăţean care foloseşte cartela reîncărcabilă PrePay de la un operator de telefonie mobilă şi îşi activează o opţiune lunară pentru a beneficia de serviciile de telefonie mobilă, în momentul în care acesta doreşte să călătorească spre o ţară membră UE, este nevoit să plătească suplimentar o taxă de 8-10 euro, în funcţie de operatorul de telefonie mobilă, pentru a putea beneficia de serviciile de roaming. Mai mult decât atât, opţiunea naţională deja activă îi va fi dezactivată, pentru a putea fi activă opţiunea de roaming. Acesta este un furt din buzunarul cetăţenilor şi un câştig enorm pentru marii operatori de telefonie mobilă din România. Sunt cazuri în care românii au activat opţiunea naţională doar de câteva zile şi sunt nevoiţi să-şi anuleze opţiunea, pentru activarea alteia, în vederea beneficierii de serviciile de roaming în statele membre ale Uniunii Europene. Începând cu 15 iunie 2017, au fost eliminate taxele de roaming pentru consumatorii europeni. Conform politicilor UE, consumatorii pot să efectueze apeluri, să primească SMS-uri sau să navigheze pe Internet de pe dispozitivele mobile, la acelaşi preţ ca în ţările de origine. În acest context, doresc să vă adresez, domnule ministru, întrebarea: Dacă este posibil ca cetăţenii să nu mai plătească suplimentar aceste tarife pentru activarea opţiunii de roaming şi să beneficieze, ca şi în cazul consumatorilor abonaţi, de serviciile naţionale, şi în statele membre UE? Vă mulţumesc. Cu stimă, deputat al PSD Suceava, doctor Maricela Cobuz.
Eugen Nicolicea Da. Vă mulţumesc. Domnul Lovin Dumitru, ALDE. Urmează doamna Şarapatin Elvira. (Doamna deputat Camelia Gavrilă solicită să ia cuvântul.) Sigur, poftiţi. Dar aceasta era ordinea de pe ecran. (Discuţii în sală.) Nu. Deci am rugat să se înscrie... Treceţi şi vorbiţi. Deci... între timp vă explic. Am rugat ca aceia care sunt în sală să apese pe buton. Şi am luat ordinea apăsării pe buton. Dânsul a fost mai iute de mână.
Camelia Gavrilă Cu scuze, cu mulţumiri, o să fiu succintă. Interpelarea mea se adresează domnului Valentin Popa, ministrul educaţiei naţionale, şi se referă la programele implementate, la strategia eventuală pe termen mediu şi lung, realizată de Ministerul Educaţiei Naţionale, în raport cu capacitatea şi calitatea locurilor disponibile în cadrul internatelor şcolare din România, ţinând cont de starea precară a acestora, de importanţa şi de rolul educaţional, şi de faptul că mulţi elevi solicită un loc de cazare. Conform datelor statistice, raportându-ne la 2016, 52,5% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani aveau domiciliul în mediul rural. Majoritatea liceelor, a liceelor tehnologice, a şcolilor profesionale importante, bine dotate, se află în zona urbană. Fie că se face naveta, fie că se solicită locuri de cazare, e importantă realizarea unor internate care au o semnificaţie educaţională extrem de importantă, care sunt, de multe ori, într-un grad de degradare avansată, fie că ne referim la calitatea infrastructurii, la dotare, la mobilier sau la fonduri reduse şi implicare uneori deficitară din partea autorităţilor locale. Câteva situaţii din judeţul Iaşi, câteva exemple edificatoare - Liceul Tehnologic "Dimitre Leonida", Şcoala Postliceală Sanitară "Grigore Ghica Vodă", Colegiul Pedagogic "Vasile Lupu". Dar situaţiile acestea se regăsesc într-o măsură sau alta în toate judeţele. Din această perspectivă, considerăm că e nevoie de câteva clarificări din partea ministerului, legate de capacitatea de cazare prezentă în internatele şcolare din România - nu mă refer la cele studenţeşti - situaţia celor aflate în curs de reabilitare, de modernizare; programe de finanţare care au fost derulate în anii 2012-2018. Subliniez, de asemenea, nevoia unei strategii pe termen mediu şi lung pentru reabilitarea internatelor şi, de asemenea, prinderea unor sume, alocarea unor sume adecvate pentru anul 2019. Pentru că problema este importantă, necesitatea şi responsabilitatea unităţilor şcolare, şi aceasta este importantă, şi, de asemenea, implicarea şi la nivel de strategie politică, educaţională, de nivel guvernamental. Mulţumesc. Camelia Gavrilă, deputat al PSD de Iaşi.
Eugen Nicolicea Da. Vă mulţumesc. Domnul Lovin Dumitru.
Dumitru Lovin Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelare. Domnului viceprim-ministru Paul Stănescu, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice. Deputat Dumitru Lovin, Circumscripţia electorală nr. 40 Vâlcea. Obiectul interpelării: "Situaţia proiectului privind crearea unui sistem de management al deşeurilor din judeţul Vâlcea". Domnule viceprim-ministru, În urmă cu mai puţin de un deceniu, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Consiliul Judeţean Vâlcea semnau contractul de finanţare pentru crearea unui sistem de management al deşeurilor, care presupunea, printre altele, şi realizarea unei staţii de tratare mecano-biologică, la Roeşti. Din păcate, însă proiectul a fost implementat doar parţial, principala sa componentă - staţia de la Roeşti - nefiind realizată nici la ora actuală. Iar asta, în condiţiile în care pentru Vâlcea a devenit o mare problemă depozitarea gunoiului. În ultimii ani, proiectul a fost modificat, fazat, iar în 2017 a fost semnat un nou contract de finanţare, în valoare de 32 de milioane de euro, acesta încadrându-se în exerciţiul financiar 2014-2020. Din nefericire, nici acest proiect vital pentru judeţul Vâlcea nu a fost demarat concret şi există temeri că nu va fi realizat la termen. În aceste condiţii, vă rog să-mi prezentaţi o situaţie detaliată a acestui proiect, dacă este în grafic, până când trebuie finalizat pentru a nu primi corecţii financiare şi ce trebuie făcut pentru a-l implementa în bune condiţii. În concluzie, domnule viceprim-ministru, vă rog să vă precizaţi punctul de vedere cu privire la situaţia prezentată mai sus şi, cu autoritatea de care dispuneţi, să găsiţi cele mai bune soluţii de rezolvare. Solicit răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc. Cu deosebită consideraţie, deputat Dumitru Lovin. Mulţumesc, domnule preşedinte.
Eugen Nicolicea Da. Mulţumesc. Nu mai sunt vorbitori... Vă rog.
Elvira Şarapatin Interpelare adresată doamnei ministru Carmen Dan. Vă rog să mă scuzaţi, sunt foarte răcită, asta e. Interpelare adresată doamnei ministru Carmen Dan şi domnului ministru Tudorel Toader. Doamnă ministru, Domnule ministru, Violenţa împotriva femeilor a fost recunoscută, ca şi concept, în legislaţia din România, prin ratificarea Convenţiei de la Istanbul, intrată în vigoare în septembrie 2016. În acord cu legislaţia în vigoare, este interzis orice comportament necorespunzător care are loc într-o perioadă, este repetitiv sau sistematic şi implică o atitudine, un limbaj oral sau scris, gesturi sau alte acte intenţionate care ar putea afecta personalitatea, demnitatea sau integritatea psihologică a unei persoane, atât în public, cât şi în privat. În urma cercetărilor sociale realizate în ultima perioadă în România, s-a evaluat că în fiecare zi aproape 3.000 de femei sunt agresate. Cu toate acestea, numărul extrem de redus de acte de violenţă verbală raportate la autorităţile statului demonstrează lipsa cunoaşterii legislaţiei în domeniu şi a drepturilor pe care le au victimele acestui tip de agresiune. Violenţa verbală presupune utilizarea unui comportament agresiv, gesturi şi alte acte intenţionate care afectează personalitatea, demnitatea sau integritatea psihologică a unei persoane. Violenţa verbală este un abuz cu efecte psihologice importante. Chiar dacă urmele acesteia nu sunt fizic vizibile, ea reprezintă o formă de violenţă de care trebuie să ne protejăm. Aşadar, pentru a putea creşte nivelul de conştientizare a violenţei verbale, precum şi efectele pe care le generează la nivelul psihologic al fiecărei femei, consider că este nevoie de o campanie publică pentru prevenirea şi combaterea acestei violenţe împotriva femeilor. În urma aspectelor prezentate, vă rog să-mi comunicaţi ce măsuri aţi adoptat în urma intrării în vigoare a Legii nr. 232 din 2 august 2018 care completează Legea nr. 202 din 19 aprilie 2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevede interzicerea şi pedepsirea hărţuirii psihologice, atât în public, cât şi în privat. Mulţumesc. Solicit răspuns în scris. Cu deosebită stimă, Elvira Şarapatin, deputat de Gorj. Mulţumesc, domnule preşedinte.
Eugen Nicolicea Da. Vă mulţumesc. Am epuizat lista cu toţi vorbitorii, ne-am încadrat şi în timp. Voiam să rog colegii, cei puţini, cei care au rămas, să citească Regulamentul, să vadă diferenţa între întrebare şi interpelare. E o mare diferenţă. Şi majoritatea din ceea ce am auzit astăzi s-a încadrat la categoria întrebări, şi nu... Stafful tehnic a scris, din copy-paste, "interpelare", la toată lumea. Bun. Şedinţa este închisă.