Eugen Nicolicea Poziţia 6. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Inteligenţa artificială pentru Europa COM(2018) 237; PH CD 43/2018. Dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Vă rog.
Angel Tîlvăr Mulţumesc, domnule preşedinte. Vă rog să-mi permiteţi să citesc opinia formulată de comisia noastră, privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - vizând inteligenţa artificială pentru Europa. Am avut în vedere, domnule preşedinte, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru industrii şi servicii; proiectul de opinie transmis de Comisia pentru tehnologia informaţiilor; nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe; fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, dar şi analiza realizată de comisia noastră. Astfel, comisia noastră susţine iniţiativele Comisiei Europene, referitoare la creşterea capacităţii inteligenţei artificiale de a ajuta la rezolvarea provocărilor mondiale, pentru a fi dezbătute şi adoptate cât mai rapid, pentru a dezvolta un cadru programatic şi normativ adaptabil. Totodată, comisia noastră subliniază că experienţa ţărilor din Europa, care utilizează inteligenţa artificială pentru a monitoriza mişcarea, temperatura şi consumul de hrană, ar fi util să fie cunoscută şi extinsă în cât mai multe regiuni ale Uniunii, care se bazează pe agricultură, în special în zonele mai puţin dezvoltate. Atragem atenţia asupra necesităţii de a valida datele din cercetare şi din sectorul public, care pot fi utilizate pentru a alimenta sistemele de inteligenţă artificială, pentru a evita preluarea de date redundante, imprecise sau eronate. Totodată, recomandăm analiza din timp, la nivelul Uniunii Europene, a economiilor statelor membre, pentru a se determina în ce măsură distribuţia teritorială a sectoarelor implicate în dezvoltarea de servicii şi produse care integrează tehnologii de inteligenţă artificială cunoaşte o repartiţie echilibrată pe teritoriul Uniunii şi a pregăti astfel din timp acţiuni în domeniul politicilor de convergenţă şi coeziune, dacă se dovedeşte necesar. Vreau să vă spun că noi ne-am întrunit în şedinţa din 20 iunie 2018 şi am hotărât, cu unanimitate de voturi, să adoptăm prezentul proiect de opinie, transmis Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, pentru finalizarea procedurii de examinare parlamentară. Propunem informarea instituţiilor europene şi a Guvernului României asupra observaţiilor şi recomandărilor noastre, ca o contribuţie la procesul de formulare a unor politici eficiente în domeniul de referinţă. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Eugen Nicolicea Vă mulţumesc. Următorul vorbitor, domnul Moldovan Sorin-Dan, PNL.
Sorin-Dan Moldovan Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Progresul tehnologic este unul incredibil. Să ne gândim, de exemplu, la telefonul mobil şi la evoluţia lui în ultimii 10-20 de ani. Acelaşi progres tehnologic îl putem găsi în industrie, în medicină şi, în special, în cercetare. Prezenta hotărâre, care este supusă aprobării, atrage atenţia asupra impactului social-economic pe care îl are acest progres tehnologic, aspectelor unde Uniunea Europeană trebuie să fie foarte atentă. Inteligenţa artificială pune multe locuri de muncă în pericol, iar Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită pentru a face faţă acestor schimbări pe care viitorul inevitabil le va aduce. Partidul Naţional Liberal susţine adoptarea acestui proiect de hotărâre. Mulţumesc.
Eugen Nicolicea Da. Vă mulţumesc. Domnul Socotar Gheorghe-Dinu.
Gheorghe-Dinu Socotar Mulţumesc, domnule preşedinte. Conform evaluărilor, estimărilor specialiştilor, ne aşteptăm ca, în următorii 20 de ani, inteligenţa artificială să revoluţioneze societatea în ansamblul ei. Impactul care este aşteptat este asemănător sau echivalentul unei noi revoluţii industriale, motiv pentru care este absolut logic ca şi Comisia Europeană, dar şi celelalte instituţii europene - pentru că o să vedem că şi Parlamentul European s-a aplecat asupra acestei probleme - să fie interesate de această temă, motiv pentru care a apărut această comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European. Documentul statuează că Uniunea Europeană ar trebui să aibă o abordare coordonată, pentru a beneficia la maximum de oportunităţile oferite de inteligenţa artificială şi pentru a răspunde noilor provocări pe care aceasta le aduce. Şi, în principiu, stabileşte câteva direcţii pentru o iniţiativă europeană privind inteligenţa artificială, respectiv creşterea capacităţii tehnologice şi industriale a Uniunii Europene în utilizarea inteligenţei artificiale în întreaga economie, pregătirea pentru schimbările socio-economice şi asigurarea unui cadru etic şi legal adecvat. Liderii europeni au plasat inteligenţa artificială în unul din domeniile de prioritate, printr-un document pe care l-au adoptat pe 10 aprilie. Fac şi aici o precizare. Dacă aţi citit, Comunicarea Consiliului Europei face referire la 24 de state, printre care nu şi România. Dar doar din raţiuni birocratice a întârziat România. Ulterior, s-a asociat acestei iniţiative semnate pe data de 10 aprilie anul acesta. Din punctul meu de vedere, dacă ar fi să fac o analiză personală a documentului, mă asociez opiniei formulate în Comisia pentru tehnologia informaţiei, pentru că este un document mare, amplu, dar vag, puţin. Şi o să vă spun de ce. Deci cred că ar fi cazul să constatăm că documentul are în vedere două dimensiuni, una economică şi una de etică şi legalitate. Sub dimensiunea economică, documentul subliniază un fapt îngrijorător, şi anume, investiţiile în cercetare, în domeniul inteligenţei artificiale, sunt undeva la nivelul a 3 miliarde de euro pe an, în Europa, comparativ cu 6,5-7 miliarde pe an, în Asia şi 12-15 miliarde de euro pe an, în Statele Unite. În Europa, mai există şi fonduri publice, dar cu fonduri publice cu tot abia ajungem la 4-4,5 miliarde, ceea ce ne plasează la coada-coada acestui clasament, ceea ce nu este deloc bine. Documentul, pe de altă parte, îşi propune - şi de aceea am avut, împreună cu colegii de la IT, aprecierea că este puţin vag - îşi propune ca până în 2020, care peste doi ani ar fi, Europa să ajungă la investiţii în cercetare în inteligenţa artificială la 20 de miliarde, fără a arăta neapărat o cale, cum vom realiza acest lucru. Şi acesta este un paradox. Pentru că, tot aşa, documentul subliniază faptul că în primele 100 cele mai prestigioase instituţii de cercetare în domeniul inteligenţei artificiale, cele mai multe - respectiv 32 - sunt în Europa. Spuneam că documentul se apleacă şi asupra problemelor de etică şi legalitate, pe care le ridică această nouă orientare, această nouă... nici nu ştiu cum să spun exact... acest nou val care vine peste noi, utilizarea la scară largă a inteligenţei artificiale. Şi, dacă îmi daţi voie, am să citesc două dintre ideile pe care în mod corect documentul de opinie formulat şi prezentat de colegii noştri le cuprinde. Respectiv, atrage atenţia asupra impactului inegal al tehnologiilor de inteligenţă artificială asupra numărului de locuri de muncă şi în ceea ce priveşte organizarea la nivelul managementului întreprinderilor, în organizarea lucrului în echipă, precum şi în relaţiile cu clienţii şi altele asemenea; atrage atenţia asupra aspectelor sociale negative ale inteligenţei artificiale, printre care se numără şi descurajarea diversităţii, inclusiv a opiniilor, încurajarea părerilor preconcepute, sprijinirea ştirilor false şi restrângerea spaţiului privat - fenomene care au loc prin natura algoritmului utilizat. Spuneam că documentul face trimitere şi la o Rezoluţie a Parlamentului European, 2103 din 2015, un document mai concret, care se referă la aspectele de ordin... de drept... pe care inteligenţa artificială le ridică. Se vorbeşte acolo de necesitatea organizării unei agenţii europene pentru robotică, în care toate dispozitivele de inteligenţă artificială să fie înregistrate, să aibă un cod de identificare, un fel de CNP, precum şi un identificator al nivelului de autonomie şi inteligenţă. Dacă îmi permiteţi să închei într-o notă veselă, discutând cu colegii mei din domeniul IT, au zis că acest indicator al nivelului de inteligenţă şi de autonomie ar fi bine să fie folosit şi la actele persoanelor fizice, ca să zic aşa. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Eugen Nicolicea Domnul Barna Ilie Dan, Grupul USR.
Ilie Dan Barna Evident că susţinem, după cum este subliniat şi în proiectul final de opinie, necesitatea educaţiei în mediul digital, cuprinzând atât programele de adaptare a tinerilor la oportunităţile spectaculoase pe care le aduce mediul digital, cât şi educaţia în domeniul celălalt, al conduitei preventive, pentru a evita situaţiile dramatice pe care le vedem în alte ţări. Dar, dincolo de susţinerea unor astfel de opinii cu care suntem cu toţii de acord, trebuie să privim foarte real la ceea ce facem noi concret, dincolo de poziţia europeană. Pentru că, în momentul de faţă, în România, oamenii stau ore întregi, dimineaţa, la cozi, de pe la 6,00-7,00 dimineaţa, să ia bonuri de ordine, să înregistreze sau să radieze o maşină sau să preia un apartament pe care l-au moştenit. Suntem departe de orice digitalizare. Zilele trecute, discutam cu nişte tineri antreprenori din Cluj, care mi-au spus că şi-au făcut firmă în Estonia şi nu în România, în doar 10 minute, pe Internet. Pentru că, în Estonia, 98% din procesele de management al documentelor cu statul se fac digital. Şi iată că avem cetăţeni români care acum sunt contribuabili ai statului estonian, pentru că... digitalizare... Cât timp noi nu investim la modul real în digitalizarea ANAF, în digitalizarea acestor instituţii de prim contact cu cetăţeanul, discuţia aceasta, de a susţine principial, nu are consistenţă. Bineînţeles că USR va vota. Suntem de acord, opinia este consistentă şi relevantă. Dar dacă nu avem investiţii reale, şi pe zona de cercetare, cum bine s-a menţionat, dar şi pe zona aceea, pragmatic rurală, de cetăţeni - rurală şi urbană, de fapt, de cetăţeni -, discutăm doar opinii, cum este şi opinia pe care o adoptăm. Mulţumesc.
Eugen Nicolicea Domnule deputat Pambuccian, vă rog frumos.
Varujan Pambuccian Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Primul lucru care trebuie spus - deoarece cuvintele sunt folosite şi de multe ori ajung să creeze campanii de marketing vizavi de lucruri care arată altfel în realitate - este cum a apărut conceptul acesta. El a apărut în 1956, într-un workshop care a avut loc la Dartmouth College. I s-a spus "inteligenţă artificială". În realitate, este o colecţie de algoritmi care, în cea mai mare parte a lor, pot să recunoască şabloane, foarte repede, şi pot să caute în volume de date mari, foarte repede. Este un lucru bun, pentru că asemenea algoritmi nu fac nimic altceva decât să diminueze, la fel ca roboţii industriali, în industrie, nevoia de oameni, în locurile în care există foarte multe procese repetitive sau procese care se bazează pe reguli. Acum, uitându-ne la documentul pe care îl pune Uniunea Europeană, pe mine cel mai mult m-a amuzat ideea unei organizaţii care să se ocupe de roboţi, după ce tocmai a plecat în China cel mai mare proiectant şi producător de fabrici robotizate. Avea şi Uniunea Europeană un atu pe lumea asta, era KUKA. L-au cumpărat chinezii. După ce s-a protestat în Bundestag - KUKA era companie germană -, s-a protestat în Parlamentul European, dar nimeni nu a găsit bani să le dea acţionarilor care voiau să-şi vândă acţiunile. Şi, uite aşa, s-a mai dus una dintre tehnologiile mari şi promiţătoare, europene, către China. Acum facem planuri, pentru 2020, pentru ce-o mai veni după aceea... Este un document inofensiv. Nu va face nici bine, nici rău. Nu va face nimic. Asta este realitatea. În ceea ce priveşte România, aici lucrurile ar trebui... şi după părerea mea ar trebui să luăm foarte în serios lucrul acesta. Noi am dezvoltat o industrie de IT, nu aşa cum am avut-o în anii 80, adică în perioada în care am fost o putere globală în domeniu, ci aşa cum am putut, în condiţiile în care România nu este o piaţă şi nu ştim să mergem pe pieţele mari, adică am dezvoltat-o în special ca o industrie de outsourcing, ca să nu zic lohn. În următorii 10-15 ani, sistemele de inteligenţă artificială o să preia. Aşa cum roboţii industriali înlocuiesc muncitorii din fabrică, la fel, aceste sisteme vor înlocui muncitorul din fabrica de soft, care este programatorul. India, care a înţeles lucrul acesta, fără orgoliu, fără "noi suntem cei mai tari", a înţeles lucrul acesta, a pornit, în aprilie, un program naţional de conversie a industriei lor de IT către industria de inteligenţă artificială. Cred că trebuie să facem lucrul acesta. Acum 15 ani, când am pornit tipul acesta de industrie, ştiam că o se ajungă aici. Am spus, şi atunci, lucrul acesta. Dar am făcut pentru că a fost bine că l-am făcut. Şi s-a şi văzut lucrul acesta, în lumea reală. Acelaşi om care a pornit atunci lucrul acela vă spune acum că este nevoie să facem această conversie. Pentru că aici vorbim de oameni foarte bine pregătiţi şi trebuie să ne intereseze ce se va întâmpla cu ei şi peste 10-15 ani; pentru că vorbim de un aport important în PIB şi trebuie să ne gândim ce se întâmplă cu aportul acesta şi peste 10-15 ani; şi, în general, este bine să ne gândim şi la dezvoltare. În rest, niciodată n-am înţeles de ce votăm comunicări ale Uniunii Europene. Iar documentul este unul mediocru. Vă mulţumesc.
Eugen Nicolicea Da. Vă mulţumesc. Dacă nu sunt, practic, obiecţii, rămâne la votul final.