10 iulie 2018 – Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr.46/2008 - Codul silvic (PL-x 55/2018). ( rămas pentru votul final )

Carmen-Ileana Mihălcescu 4. În continuare, Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic. Este PL-x 55/2018. Sunt 9 amendamente admise, un amendament respins şi o anexă. Din partea comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, domnul preşedinte Stănescu. Vă rog. Prezentarea raportului comun.

Alexandru Stănescu Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic. Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu au fost sesizate spre dezbatere, în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic. Camera decizională pentru acest proiect de lege este Camera Deputaţilor. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi membrii Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic au examinat proiectul de lege sus menţionat, în şedinţa comună din 5 iunie 2018. În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, cu amendamentele admise redate în Anexa nr.1 şi amendamentul respins redat în Anexa nr.2, care fac parte integrantă la prezentul raport. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulţumesc.

Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. La dezbateri generale, domnul deputat Terea Ioan. Vă rog.

Ioan Terea Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Vreau să mă refer şi să fiu cât pot de scurt, vizavi de modificările la Codul silvic. A fost un amendament la art. 16, unde a fost o greşeală materială. Ne-am referit la suprafeţe în vechiul Cod, de maximum 30 de hectare - propunem "suprafaţă de peste 30 de hectare" -, amendament care a fost aprobat şi în comisie, cu care este de acord toată lumea. La art. 16, metodologia de stabilire a ocolului silvic nominalizat pentru administrarea acestei suprafeţe de fond forestier se stabileşte prin ordin al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Au fost înainte nişte aberaţii. De exemplu, o suprafaţă de fond forestier din judeţul Alba, să fie administrată de un ocol silvic nominalizat din judeţul Suceava, lucru pe care l-am lămurit, toată lumea este de acord, cu care şi comisia a fost de acord. Acum mă refer la art. 59, articol care toamna trecută a fost introdus în Codul silvic şi care preciza sursa de lemn de foc pentru populaţie. Această sursă de lemn de foc era constituită din produse secundare, respectiv rărituri, produse accidentale şi produse de igienă. Toate aceste produse accidentale şi produse de igienă sunt considerate produse extraordinare şi se exploatează cu prioritate. Răriturile sunt considerate operaţiuni culturale, care sunt obligatoriu de realizat prin Codul silvic. Noi, prin acest articol, am stabilit şi modalităţile de exploatare a acestei mase lemnoase, modalităţi de exploatare care au fost în vechiul Cod silvic, exploatare prin regie proprie, cu forţe proprii, ale Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva şi prin prestări servicii de exploatare. Având în vedere că s-au creat nişte sincope şi nişte blocaje la nivel naţional, am propus ca a treia variantă de exploatare a masei lemnoase să fie masa lemnoasă pe picior, cu nişte condiţii. Dacă nu se adaugă la acest articol, 59, exploatarea masei lemnoase pe picior, riscăm ca, până la sfârşitul anului, în jur de 2.000.000 de metri cubi de lemn să nu fie puşi pe piaţă. În momentul când această cantitate nu este pusă pe piaţă, automat preţul lemnului va creşte, iar cantitatea de lemn ce se oferă populaţiei este mult mai mică. Acesta a fost considerentul şi pe acest fapt am mers să modificăm art. 59. Au venit cei de la autoritatea publică centrală, de la Ministerul Apelor şi Pădurilor, şi au spus: "Noi, în comisie, am votat exploatarea masei lemnoase pe picior". Au venit cei de la minister şi au spus: "Masa lemnoasă pe picior care se exploatează - şi se câştigă la licitaţie această masă lemnoasă - să se exploateze în nişte condiţii. Adică, în primul rând, această masă lemnoasă să depăşească capacitatea de exploatare a regiei pădurilor, să fie oferită de două ori la licitaţie de prestări servicii, iar după aceea să fie oferită ca masă lemnoasă pe picior". După ce s-au parcurs aceste etape, agentul economic care a adjudecat masa lemnoasă, să ofere unităţii administrativ-teritoriale, de pe raza căruia este parchetul respectiv, lemnul de foc rezultat din partida respectivă, pentru populaţie, în primul rând. Şi aşa am ajuns, zic eu, să deblocăm situaţia care este acum. Eu sper că m-aţi înţeles, nu vreau să fiu lung. Sper ca preţul lemnului să nu explodeze pentru populaţie, mă refer la preţul lemnului de foc, iar, prin acest amendament pe care îl susţinem, împreună cu autoritatea publică centrală, care răspunde de silvicultură, respectiv Ministerul Apelor şi Pădurilor, să deblocăm situaţia existentă. Vă mulţumesc.

Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Domnul deputat Tabugan Ion. Există?

Ion Tabugan Bună dimineaţa, dragi colegi şi dragi colege. Doamnă preşedinte de şedinţă, Mă simt onorat că nu s-a respectat ordinea prin care ne anunţasem să luăm cuvântul şi am privilegiul de a vorbi înaintea unui fost ministru. Nu mai prezint situaţia de la art. 16, pentru că domnul deputat Terea a explicat-o destul de bine. Mărul discordiei este art. 59, care în forma lui iniţială a fost aprobat şi îl vedeţi şi dumneavoastră, coiniţiatori i-a avut pe Tabugan, subsemnatul, deputatul PSD Terea Ioan şi deputatul PNL Olar. Şi aşa a trecut în forma pe care noi am prezentat-o, ca amendament, la comisie. Să nu uităm că la comisie şi ministerul are reprezentant. Adică, în cele trei forme, art. 59: a) prin exploatarea în regie proprie, cu forţe proprii; b) prin exploatare în regie proprie, prin prestări servicii, cooperatori economici atestaţi pentru lucrări de exploatări forestiere; c) prin valorificare, ca masă lemnoasă pe picior. Noi am gândit-o în aşa fel, încât să nu mai existe posibilitatea tergiversărilor de la 6 la 9 luni, prin parcurgerea prestărilor de servicii, prin cele două licitaţii, în aşa fel încât populaţia să poată să aibă acces imediat la lemnul de foc, având în vedere că Romsilva nu poate să exploateze şi există un plus de masă lemnoasă pe picior, în pădure, şi mă refer la tăieri de îngrijiri accidentale şi de igienă, tăieri de îngrijire - mă refer aici la lemnul de foc care are diametrul maximum de 24. Ce este peste 24 intră pe circuitul industrial, către mobilă, cherestea şi altele. În aceste condiţii, doream să reducem cât se poate termenul atât de lung în care oamenii nu pot să ajungă în posesia lemnului de foc pentru încălzit. O să ziceţi: "De ce pentru încălzit?". Sunt foarte mulţi care iau lemnul de foc şi îl duc în diverse fabrici, unde primesc preţ mai bun. Noi am spus "special pentru populaţie" - acest 1,5 milioane de metri cubi, surplus de masă lemnoasă, prin care Regia nu poate să exploateze... Şi în amendamentul respins nu putem veni cu explicaţii suplimentare, pentru că, în condiţiile în care Regia, prin dotările pe care le are, în mod cert ar exploata... şi spunem că "Regia, dacă nu are posibilitatea să exploateze..." Nu! Ea exploatează exact cât are posibilitatea, pentru că fiecare utilaj are o normă. Deşi aici intervin multe, pentru că sistemul de maşini a Romsilvei, în ultimii ani, a suferit foarte mult, îmbătrânind moral, fizic, s-au casat şi prin faptul că impozităm cu 90% din profitul Regiei naţionale. Din 10% nu se poate dezvolta pentru a investi în utilaje, în drumuri forestiere şi în accesibilizarea pădurii. De aceea, noi am adoptat o formă scurtă, dând posibilitatea ministerului, care a fost de faţă atunci când s-a aprobat, în comisie, acest amendament, ca dumnealor, printr-o hotărâre de Guvern, să simplifice, nu să oblige agenţii economici să ţină lemnul 30 de zile în pădure şi numai după aceea să poată să-l vândă. Mă refer la lemnul de foc pentru încălzire. Aici contravine oarecum economiei de piaţă. Nu pot să oblig un agent economic să-i vândă lui x sau lui y. Dar noi, prin Regia naţională şi prin UAT-uri, putem direcţiona, prin hotărâre de Guvern, într-un termen mult mai scurt, acest lemn de foc pentru încălzit, către populaţie. Vă mulţumesc mult şi Dumnezeu să ne dea gândul bun!

Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. Doamna Pană Adriana. Vă rog.

Adriana-Doina Pană Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Vreau să vă rog să-mi acordaţi o deosebită atenţie, pentru că vă vorbesc în calitate de iniţiator al acestui proiect şi probabil că este ceva unic în analele Parlamentului, când un iniţiator, unic, nu doreşte să i se voteze iniţiativa legislativă. În momentul în care am amendat Codul silvic, am amendat art. 16, pentru o eroare materială, legat de paza pădurilor. A parcurs tot drumul de la Senat, a ajuns în Camera Deputaţilor şi, pe ultima sută, înainte de a ajunge la plen, în Comisiile reunite, pentru agricultură şi pentru mediu, s-a venit cu un amendament legat de art. 59, care înseamnă lemnul de foc ieftin pentru populaţie. Am să vorbesc foarte pe înţelesul tuturor, spre deosebire de antevorbitori, încât toată lumea să înţeleagă şi să voteze în cunoştinţă de cauză. Pădurea are trei roluri: ecologic, economic şi social. Vă rog să reţineţi - şi social! Noi am rezolvat împreună ecologicul şi economicul. Radarul funcţionează, avem un nou Cod silvic foarte bun, Legea contravenţiilor silvice am modificat-o... Am cam terminat cu tăierile ilegale. Adică, de la 9,8 milioane de metri cubi, cât spunea Curtea de Conturi, în 2014, la 0,4 milioane de metri cubi. Este un salt uriaş, în 4 ani, pentru care vă mulţumesc. A rămas rolul social. Ne-am aplecat asupra lui, în momentul în care a apărut criza lemnului de foc. Toată lumea îşi punea întrebarea cum, din senin, a apărut o criză a lemnului de foc? Explicaţia este foarte simplă. Dacă au dispărut 8 milioane de metri cubi tăiaţi ilegal, pe an, înseamnă că au dispărut milioane întregi de metri cubi şi de lemn de foc, din această cantitate. În plus, au apărut marii procesatori, care toacă tot. Toacă şi lemn bun de lucru, pentru că le este mult mai rentabil, pentru că prin cogenerare obţin certificate verzi, adică sume uriaşe şi sunt dispuşi să dea agenţilor economici sume uriaşe pe metru cub de lemn de foc. Aceasta a făcut ca, în 2016, doar 4% din lemnul de foc să-l dea agenţii economici spre populaţie, restul la marii procesatori, iar în 2017 - 3%. Deci să nu ne mirăm că este o criză a lemnului de foc! Mai fac o precizare foarte importantă. Noi nu vorbim despre faptul că nu găsim lemn de foc. Găsim lemn de foc, dar depinde la ce preţ. Pentru că au început să se facă şi importuri... Dacă mergeţi în marile magazine, până şi în Kaufland găsiţi lemn de foc, dar la preţuri de 600 de lei metrul cub. Şi atunci, ce am făcut noi, stimaţi colegi? Anul trecut, în luna iunie, am amendat Codul silvic, care spunea foarte frumos "asigurarea lemnului de foc pentru populaţie", dar nu o spunea cum. O spunea doar ca un principiu. Şi l-am amendat la modul să spună şi cum, prin ce paşi. Adică, să nu se mai liciteze tot pe picior, cu arborele viu în pădure. Şi aici aş vrea ca toată lumea să înţeleagă ce înseamnă acest lucru. România este una dintre foarte puţinele ţări în care arborii se licitează vii, în pădure. Aceasta înseamnă "pe picior". Odată ce un agent economic a câştigat un arbore, nu-i mai poţi spune ce să facă cu el. Face ce vrea cu lemnul de foc, face ce vrea cu buşteanul, face ce vrea, este al lui. Şi atunci, noi am mers aşa şi am zis: "Dacă în Uniunea Europeană doar 15% se mai licitează pe picior, restul se face prin prestări de servicii". Să începem şi noi. Şi ne-am referit la lemnul secundar, adică la rărituri, doborâturi şi produse de igienă. Acestea să nu le mai dăm la licitaţie, la agenţii economici, ci pur şi simplu, prin forţe proprii, Romsilva, şi prin prestare de servicii cu agenţii economici, să asigurăm lemnul de foc direct spre populaţie. Adică - vreau să mă înţelegeţi - agentul economic participă la prestarea de serviciu, primeşte bani de la Romsilva pentru asta, şi Romsilva a fost generoasă, să ştiţi! Adică le-a asigurat un profit de 12%-15%, să facă acest lucru, aduce lemnul la drum, lemnul de foc se duce la populaţie direct, adică foarte ieftin, iar pentru buştean agentul economic respectiv şi alţii pot intra la licitaţie. Deci nu le-am luat decât lemnul de foc. Aceasta lor le-a produs o pagubă de un miliard de lei pe an, pentru că vorbim de circa 4 milioane de metri cubi anual. Marilor procesatori le-a produs o pagubă de sute de milioane de euro. Vă daţi seama ce forţe am declanşat? Au început prin a boicota licitaţiile. Adică Romsilva, din cele 4 milioane de metri cubi, are atestare pe 2.500.000 de metri cubi, restul ar trebui să se acopere prin prestări de servicii şi să nu meargă la prestări de servicii, încât pe urmă, venind cu scenarii fulminante, întreţinute, din nefericire, de colegi de-ai noştri, chiar de la acest microfon, "moare pădurea dacă nu schimbăm"? Adică, să ne forţeze mâna, încât să luăm lemnul de foc ieftin de la populaţie şi să-l dăm marilor firme străine sau firmelor româneşti care procesează...

Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să concluzionaţi, doamnă deputat.

Adriana-Doina Pană ...şi care exploatează. Vreau să vă rog ceva. Să vă gândiţi foarte bine. Această iniţiativă legislativă, normal n-a parcurs un drum constituţional. Acest amendament a fost adus pe furiş, pentru că iniţial Ministerul a declarat pe 544 că nu doreşte să amendeze art. 59, legat de lemnul de foc, după care a ieşit să spună că susţine amendamentele aduse de parlamentari, legat de lemnul de foc, când la ora aceea nu exista niciun amendament introdus de parlamentari, decât cele trimise de Minister. Au existat trei parlamentari - foarte interesant - un PSD, un PNL şi un ALDE - care şi le-au asumat şi vin în faţa dumneavoastră, în calitate de mari silvici, parcă ar fi unicii silvici din această ţară, că deţin adevărul absolut. Înainte de a vota, vreau să vă gândiţi la trei lucruri şi cu aceasta închei. PL-x 55/2018 - vă rog să reţineţi numele! Dacă votaţi raportul trimis de comisie, votaţi un raport generat de un vot în comisie, în urma unor informaţii false. Dacă votaţi acest raport, votaţi o lege neconstituţională, pentru că n-a parcurs traseul ambelor Camere. Dacă votaţi acest raport, anulaţi rolul social al pădurii, ceea ce nu se întâmplă nicăieri în lume. Şi, nu în ultimul rând, luaţi lemnul de foc ieftin de la populaţie şi îl daţi agenţilor economici şi marilor procesatori străini. Aceasta se va întâmpla, dacă nu veţi vota împotriva PL-x 55/2018. Mulţumesc.

Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. Domnul deputat Corneliu Bichineţ.

Corneliu Bichineţ Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Eu n-am emoţii să vorbesc nici înaintea unui ministru, nici după un ministru. Se întâmplă un păcat, în România. Cineva, cât este în fruntea unui minister, face lucruri bune, face lucruri foarte bune, lucruri proaste, dar, după ce nu mai este ministru, devine absolut genial. Cum se întâmplă şi cu colega noastră, doamna Pană, care ne sfătuieşte astăzi să votăm împotriva unui proiect de lege pe care l-a şi generat. Partidul Mişcarea Populară, din care fac parte, partid de opoziţie, a contribuit şi el la acest proiect de lege, prin colegul nostru, Ioan Tabugan, specialist în silvicultură, pe care l-am transferat temporar, în perioada aceasta, la ALDE. (Râsete.) Iată cum se poate pierde un om bun, un silvicultor, nu în codru, nu în zăvoi, ci în Parlament! Singura justificare, domnule deputat, om foarte bun, fost director de direcţie silvică, ar fi ca plecarea dumneavoastră să se finalizeze, dacă ALDE vă poate impune ministrul silviculturii. Dar dacă nu o poate face, înseamnă că aţi făcut un pas în gol. Revenind. (Vociferări.) Domnule, noi facem şi politică aici! După ce aseară, când cu gazele, am făcut ce am făcut, uitând că jumătate din populaţia ţării noastre se încălzeşte cu lemn... facem nişte legături - şcolile din mediul rural, căminele culturale, primăriile, aproape toate se încălzesc cu lemn de foc pe picior... sau pe mână, doamnă! Pe mână! Mă înţelegeţi? Că este vocaţie naţională! Mai ales la silvicultori. De ce să fure hoţii de lemne lemnele din pădure? Mai degrabă le dăm la pădurari, să le fure ei, cu metodă, nu?! Eu vă sfătuiesc să facem orice, printr-un act legislativ, ca lemnele de foc să ajungă la timp la populaţie şi ieftin. Asta este raţiunea unui proiect de lege. Şi vă îndemn să votaţi aşa cum vă dictează conştiinţa, nu sistemul osos! Vă mulţumesc.

Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. Domnul deputat Corneliu Olar. (Domnul deputat Ion Tabugan solicită să ia cuvântul.) Drept la replică, domnul Tabugan. Domnule deputat Olar, două .... Domnule deputat Olar, două secunde drept la replică.

Corneliu Olar Îl las, că e prietenul meu, deşi ne-a părăsit el, oarecum...

Carmen-Ileana Mihălcescu Domnule Olar, vă mulţumesc.

Ion Tabugan Mulţumesc, doamnă preşedinte. Vreau să vă spun, stimaţi colegi, că în zece ani nu am uzat de dreptul la replică, dar, sincer să fiu, nici cineva nu m-a atacat şi nu m-a înjosit că deţin adevărul absolut, ca silvicultor. Vreau să vă spun - cu ghilimelele de rigoare - că am făcut facultatea silvică - pe vremea aceea era unică, la Braşov -, am făcut-o la vreme - şi aici este un pleonasm - şi când a trebuit şi vorbesc prin prisma unui silvicultor de la 14 ani, deci nici electronist, nici IT-ist, ci un om care a făcut doar silvicultură, de o viaţă întreagă. Vă mulţumesc, doamnă preşedinte că mi-aţi acordat dreptul la replică. Sărut mâna!

Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. După acest scurt CV, vă rog, domnule Corneliu Olar.

Corneliu Olar Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Vedeţi că aveţi nevoie de opoziţie? Uite, a ajuns un liberal să facă o înţelegere între un fost ministru de silvicultură şi unul actual. Acum, ei doi, doamna Pană şi cu domnul Deneş, se bat şi nu ştiu cum să împartă pădurea. Scuzaţi-mă! Nu ştiu cum să împartă Codul silvic, ca să fiu mai tehnic. De ce este nevoie să votăm astăzi, ca să intrăm pe amendament? Poate că, parţial, şi doamna Pană are dreptate. Parţial! Însă ce vrea doamna Pană se poate rezolva printr-un amendament de modificare a Codului silvic, pe care şi eu îl semnez, însă astăzi este nevoie să votăm această lege. Vă spun eu de ce. Este un blocaj în vânzarea masei lemnoase, mai ales masa lemnoasă de foc pentru căldură, deoarece, la ora actuală, din ce ne-a spus directorul Regiei Naţionale a Pădurilor, au 400.000-500.000 de metri cubi în stoc. Cum vi se pare? Eu v-am avertizat anul trecut că o să rămână populaţia fără lemn de foc. Trebuie să vă critic pe cei de la PSD şi pe cei de la ALDE că n-aţi votat cu mine anul trecut. Am zis că o să aveţi o mare problemă cu lemnul de foc la populaţie. Şi aţi avut-o! S-a scumpit lemnul de foc, a fost criza lemnului de foc. Astăzi putem rezolva deblocarea, prin amendamentul 59, în care sunt coautor şi eu, cu nişte silvici, şi de aceasta este bine să vorbim noi, specialiştii. Specialiştii! Şi vă rog să numiţi miniştrii specialişti, că aţi înlocuit un electronist cu un inginer de mecanică fină. Nu ştiu ce are cu silvicultura! Prima mea meserie să ştiţi că a fost tehnician silvic, am patru ani de silvicultură pură, după aceea am ajuns eu unde am ajuns. De aceea, votăm astăzi să deblocăm vânzarea. Deci este vorba despre regulamentul de vânzare a masei lemnoase. O să vă mai explic şi la votul... - dacă-mi daţi voie, doamnă preşedinte - când o să-mi explic votul şi vă rog să-l votaţi, de data aceasta! Nu înseamnă că nu putem amenda Codul silvic din nou şi după ce venim din vacanţă, dar cel puţin să deblocăm ce avem în stocuri, să se vândă la populaţie. Asta am susţinut şi susţin în continuare. Vă rog să daţi votul cu încredere! Dar aveţi nevoie de opoziţie, domnilor de la ...

Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Domnul deputat Tinel Gheorghe. Vă rog.

Adriana-Doina Pană Drept la replică.

Carmen-Ileana Mihălcescu Drept la replică, doamna ministru Pană. Domnule Tinel Gheorghe, vă rog. Două minute.

Adriana-Doina Pană Stimaţi colegi, Cum vă imaginaţi dumneavoastră că depozitele Romsilva sunt blocate de atâta lemn de foc, când anul trecut a fost 151 de lei media şi acum este în jur de 200 de lei şi pe piaţa liberă este 600 de lei?! Sunt nişte minciuni grosolane! Pe Legea nr. 544, pe 7 iunie, Romsilva răspunde că are 460.000 de metri cubi, în depozite, şi tot pe 7 iunie, în aceeaşi zi, pe site-ul Romsilva, dacă aduni depozitele din toate judeţele, dau 27.000. Deci vorbim despre o complicitate uriaşă!

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc, doamna Pană.

Adriana-Doina Pană Vreau să mă înţeleagă toată lumea. Pentru Romsilva este foarte simplu, pentru că ea este pe corporatist. Din păcate, administratorul pădurilor ţării lucrase pe corporatişti, adică urmăreşte numai profitul, şi atunci să scoată la licitaţie, să-şi facă profitul şi cu asta, basta! Noi, la Romsilva, i-am complicat viaţa, pentru că i-am pus să scoată la prestări de servicii, să ia listele de la primărie cu necesarul de lemn de foc, să facă depozite, să împartă lemnul de foc la oameni, când puteau sta bine mersi şi să-şi ia profitul în urma licitaţiei pe picior.

Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc, doamnă ministru.

Adriana-Doina Pană Deci reţineţi! Anul trecut, 1.000.000 de metri cubi Romsilva a reuşit să vândă cu 151 de lei. Pe piaţă, 500-600 lei. Acum probabil că va fi mai mult.

Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc, doamnă ministru.

Adriana-Doina Pană Deci sunt "petarde" cu care vin silvicii noştri... Apropo, marilor silvici, Radarul pădurilor n-a fost făcut de un silvic, schimbarea Codului silvic n-a fost generată de un silvic şi Legea contravenţiilor silvice, la fel! Închei şi vă spun: vă rog să vă gândiţi la cetăţenii care v-au trimis în Parlament! Acesta să fie singurul raţionament! Şi dacă vă lasă sufletul să le luaţi lemnul de foc ieftin şi să-l daţi agenţilor economici, atunci votaţi PL-x 55/2018. Mulţumesc.

Carmen-Ileana Mihălcescu Domnul deputat Tinel Gheorghe. Vă rog.

Tinel Gheorghe Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Este greu să vorbeşti după o specialistă deosebită, care vremelnic a ocupat postul la Ministerul Mediului şi care a blocat, a generat tot acest calvar al Regiei Naţionale a Pădurilor şi al administrării pădurilor, în general, pentru că se leagă textul de lege cu ceea ce au spus antevorbitorii mei. Proiectul de act normativ a fost iniţiat, pe bună dreptate, pentru modificarea art. 16. Noi, opoziţia, spuneam acum un an şi jumătate, că proiectul de Cod silvic pe care l-aţi propus este prost şi că va genera, pe de o parte, un blocaj al agenţilor economici - şi, iată, aceasta se întâmplă acum -, pentru că suntem obligaţi să adoptăm art. 59, în forma propusă de comisie, ca să degrevăm activitatea, nu numai a Regiei Naţionale a Pădurilor, ci a întregului corp de agenţi economici şi, pe de altă parte, să reparăm eroarea gravă a art. 16 care "a lăsat în afara administrării, pe baze tehnice, silvice, 80% din suprafaţa fondului forestier". O eroare, ni s-a spus în comisie, o eroare materială! Incredibil! Laşi 4.000.000 de hectare în afara administrării obligativităţii respectării amenajamentului şi a regimului silvic şi vii după un an şi jumătate şi spui: "Domnule, ne cerem scuze! Ştiţi, am greşit!". Fost ministru al mediului... nu se poate! Mie mi se pare că unele lucruri trebuie să aibă limite, trebuie să existe un prag în managementul administrativ, la cel mai înalt nivel. Pe bună dreptate, autorul proiectului de act normativ vine şi spune: "Nu, eu vreau să modificaţi numai art. 16, să reparăm prostia pe care am făcut-o, dar să nu modificaţi art. 59, pentru că era un angajament al meu...". Cu cine? Întreb eu. Că se vede acum că este un blocaj total, nu, cum fals se spune de la această tribună, "pentru Regia Naţională a Pădurilor". Un blocaj total, care a generat o creştere a preţului masei lemnoase pentru populaţie a lemnului de foc şi a agenţilor economici. Pentru că eu vă spun de aici, cu un ochi... Am avut un amendament care nu apare în textul de lege pe care l-am propus. La art. 16 am spus că toate suprafeţele de fond forestier, indiferent de suprafaţă, să fie amenajate şi reglementate prin servicii silvice. Toate erau un drept al pădurii, câştigat după 100 de ani de administraţie silvică. Şi a venit politicul şi, din motive electorale, a scos suprafeţele de până în 30 de hectare de sub obligativitatea întocmirii amenajamentului silvic şi a respectării regimului silvic.

Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc.

Tinel Gheorghe Populist şi electoral! Vă spuneam că plâng cu un ochi şi râd cu un ochi. Cu un ochi plâng, pentru că art. 16 nu este în forma dorită şi cerută de administraţia silvică. Cu un ochi râd, pentru la art. 59, într-adevăr, trebuie deblocată activitatea agenţilor economici, a tuturor agenţilor economici. Şi, doamnă ministru, criza lemnului de foc a apărut din cauza incompetenţei dumneavoastră! Era vorba despre o hotărâre de Guvern şi de modul de administrare a pădurilor... (Vociferări.)

Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc.

Tinel Gheorghe ...proprietate publică a statului.

Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc, domnule Tinel Gheorghe.

Tinel Gheorghe Nu trebuia reglementată printr-un text de lege! Partidul Naţional Liberal va susţine acest proiect de act normativ, aşa cum este el propus.

Carmen-Ileana Mihălcescu Domnule Daniel Suciu, vă rog. Procedură.