Florin Iordache Deci începem Codul administrativ. Aşteptăm de la Comisia juridică Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat. 10. Proiectul de Lege privind Codul administrativ al României - PL-x 369/2018; procedură de urgenţă Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Domnul Halici. Vă rog, domnule coleg. Şi apoi Guvernul... şi apoi domnul preşedinte Marcel Ciolacu. Cine prezintă raportul...
Nicuşor Halici Distinşi colegi, Deşi acest act normativ, care este de o importanţă deosebită, nu a suscitat interesul public atât de mult ca alte acte pe care le adoptăm în viaţa parlamentară de zi cu zi, eu totuşi vreau să punctez că ceea ce urmează să votăm şi anume, Proiectul Codului administrativ, este de o importanţă majoră pentru societate. Şi anume - pe lângă faptul că astăzi codificăm, pentru prima dată în România administraţia publică, centrală sau locală, şi abrogăm un număr de 18 legi, hotărâri şi ordonanţe de guvern, şi mai modificăm un număr de 8 acte normative, dorinţa coaliţiei PSD-ALDE este de fapt de a eficientiza administraţia, fie ea centrală, fie ea locală. O să spuneţi: interesul public. Păi, interesul cetăţeanului este în viaţa de zi cu zi, în contact cu administraţia de care ne plângem de atâta amar de vreme şi pentru care nu am făcut foarte multe lucruri. Doar că la fiecare legislatură sau fiecare Guvern a venit şi a mai completat cu câte o ordonanţă, cu câte o hotărâre, câte o literă, câte un articol şi n-a făcut decât să birocratizeze şi să îngreuneze activitatea funcţionarilor şi a demnitarilor. În ansamblul său, proiectul de lege prevede o serie de măsuri prin care ieşim din demagogia şi din ipocrizia care ne-au guvernat până acum - şi aici mă refer la prefecţi, la subprefecţi, care, deşi sunt reprezentanţii Guvernului în teritoriu, ei erau funcţionari publici şi, aşa cum ştim cu toţii, dacă un Guvern este politic, cum reprezentantul lui să nu fie politic? Adică vrem să fie implementat Programul de guvernare la nivelul judeţelor, dar cu funcţionari pe bază de concurs... Acelaşi lucru este valabil şi în cazul serviciilor publice deconcentrate, care sunt extensia ministerelor la nivelul judeţean şi care au ca program şi activitate, în principal, implementarea Programului de guvernare care este ales cu o majoritate şi învestit cu majoritatea societăţii şi a alegătorilor prezenţi la vot. Pe cale de consecinţă, din punctul de vedere al administraţiei centrale, acestea sunt principalele modificări şi lucruri care considerăm că nu vor avea decât un efect benefic asupra implementării Programului de guvernare şi a proiectelor pe care şi le va propune oricare Guvern, fiecare cu culoarea politică pe care o va avea. În ceea ce priveşte administraţia publică locală, şi aici o mult clamată autonomie locală, la care România a şi ratificat Carta autonomiei publice locale, prin anii 2000, şi la care, de fapt, niciodată nu a legiferat, în sensul de a acorda autorităţilor publice locale această autonomie locală. Astăzi, prin Codul administrativ, întărim inclusiv şi această autonomie locală, care să le permită autorităţilor, şi în special aleşilor care se duc din 4 în 4 ani şi solicită cetăţenilor, pe bază de proiecte sau de propuneri, votul de încredere, să spună, atunci când vor deconta la finalul celor 4 ani de mandat, de ce au putut sau ce au făcut din ceea ce au promis. Fără doar şi poate că şi aici sunt foarte multe opinii contrarii. Din aceste opinii, n-au putut să iasă decât soluţii foarte bune - considerăm. În ceea ce îi priveşte pe funcţionarii publici şi statutul lor - şi aici foarte multe lucruri s-au schimbat, în sensul de a determina şi a reuşi să eficientizăm şi să profesionalizăm Corpul funcţionarilor publici. Aceştia vor da evaluări scrise anuale şi, care vor avea pregătirea şi eficienţa solicitate de conducătorii instituţiilor publice, pe anul respectiv, vor rămâne. Care nu, să plece acolo unde se regăsesc mai bine. Proprietatea publică, care rămăsese la nivel de lege reglementată cu vreo 10 articole, astăzi este reglementată cu punct şi virgulă. Astăzi, în baza practicii şi a solicitării autorităţilor, reglementăm toate formele de proprietate şi toate posibilităţile de a putea să ne protejăm proprietatea publică şi cea privată, să putem să le aducem acolo unde societatea are nevoie. Sunt foarte multe lucruri de spus. Codul acesta administrativ are peste 800 de articole. Dezbaterile au fost transparente. Toate partidele politice au avut un aport, mai mult sau mai puţin, dar foarte important. Ideea este că a existat un consens la nivelul comisiei pe majoritatea Proiectului Codului administrativ. Mulţumesc.
Florin Iordache Da. Şi eu vă mulţumesc, domnule coleg. Într-adevăr, este vorba despre 640 de articole şi 7 anexe. Guvernul? Vă rog, doamnă secretar de stat. Şi apoi domnul preşedinte Ciolacu, pentru prezentarea raportului înlocuitor.
Florin Iordache Vă mulţumesc, doamnă ministru. Domnul Marcel Ciolacu, preşedintele Comisiei speciale. Vă rog, prezentaţi raportul.
Ion-Marcel Ciolacu Mă bucur că aţi specificat că sunt preşedinte... să n-am probleme prea mari...
Florin Iordache Păi, vă urmărea domnul Tudose... şi de aceea am zis...
Ion-Marcel Ciolacu Raport înlocuitor asupra Proiectului de Lege privind Codul administrativ al României, PL-x 369/2018. În conformitate cu prevederile art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, în temeiul dispoziţiilor art. 8 alin. (1) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, republicat, având în vedere Hotărârea nr. 20/2018 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea Codului administrativ în temeiul art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală, Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea Codului administrativ a fost sesizată prin adresa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor pentru dezbaterea în fond, în forma adoptată de Senat în şedinţa din 11 iunie 2018 a Proiectului de Lege privind Codul administrativ al României, PL-x 369/2018. Consiliul Legislativ, prin Avizul nr. 132/2018, a avizat favorabil proiectul legislativ, cu observaţii şi propuneri. Guvernul susţine, prin Adresa nr. 193, adoptarea proiectului de lege. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului general pentru organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice, statutul personalului din cadrul acestora, răspunderea administrativă şi serviciile publice, precum şi regulile specifice privind proprietatea publică şi privată a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale. Comisia a analizat proiectul de lege, amendamentele şi opiniile exprimate, în şedinţele din 19 şi 20 iunie 2018. La lucrările Comisiei a participat, în calitate de invitat, doamna secretar de stat Sirma Caraman - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. În urma examinării proiectului de lege, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamentele admise prezentate în Anexa nr. 1 şi amendamentele respinse prezentate în Anexa nr. 2. Anexa nr. 1 şi Anexa nr. 2 fac parte integrantă din prezentul raport. Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Departamentul Legislativ va face renumerotarea articolelor şi va corela trimiterile din cadrul acestora. Mulţumesc, domnule preşedinte.
Florin Iordache Şi vă mulţumesc, domnule preşedinte. Grupul PNL, domnul Dobre.
Victor Paul Dobre Mulţumesc, domnule preşedinte. Astăzi, începem dezbaterea uneia dintre legile cele mai importante pentru funcţionarea ţării. Dincolo de toate sistemele, administraţia publică, atât centrală, cât şi locală, este structura de rezistenţă a statului român, dintotdeauna. După 1989, au fost adoptate, succesiv, o serie întreagă de legi care au modificat administraţia, faţă de vechiul sistem socialist, comunist. A fost introdusă, din nou, funcţia prefectului, aşa cum este o tradiţie istorică, de la Cuza, în statul naţional modern român. A fost dezvoltată autonomia locală, la nivelul consiliilor judeţene, consiliilor orăşeneşti, consiliilor comunale. Au fost transferate, de-a lungul timpului, o serie întreagă de servicii publice, de la nivel central la nivel local. S-au asigurat resurse financiare suplimentare. Din păcate, însă, din punctul de vedere al organizării administrativ-teritoriale, România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu şi-a modificat această structură de mai bine de 50 de ani. Suntem încă organizaţi pe legea dată de Nicolae Ceauşescu în 1967. Din păcate, şi este o problemă a întregii clase politice, a tuturor partidelor, pentru că este necesară o reorganizare teritorială a ţării, dar aceasta nu se poate face decât printr-un consens larg al tuturor forţelor politice. Astăzi însă avem în faţă Proiectul Codului administrativ care, realmente, este un pas înainte. Şi cred că este un pas înainte în primul rând datorită aportului adus de aleşii locali. Mă refer aici la Asociaţia municipiilor, la Asociaţia oraşelor, la Asociaţia comunelor, la Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene, care, câţiva ani, împreună cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, au lucrat la acest Cod. Şi ţin să le mulţumesc pentru aportul pe care l-au dat. Cred că proiectul, aşa cum a fost prezentat iniţial, era mult mai bune, din păcate, decât cel care intră acum în dezbatere. Şi aceasta pentru că, pe parcursul dezbaterii, înainte de a intra în Senat, în cadrul Comisiei speciale, Grupul parlamentar al PSD, dar şi colegii din ALDE practic au destructurat o zonă extrem de sensibilă şi importantă a acestui Cod, care este funcţia publică. După 25 de ani de eforturi, programe, finanţări importante de la Uniunea Europeană şi Banca Mondială, practic, în acest Cod, desfiinţăm Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici. Rămân clădirea, directorul şi portarul; şi o cutie poştală. Din păcate, această intervenţie brutală a colegilor din coaliţie a permis ca prin acest Cod să se politizeze dincolo de un nivel normal şi firesc, administraţia. Stimaţi colegi, În engleză, funcţionar public se spune "public servant", pentru că funcţionarul public este în serviciul cetăţeanului şi nu al alesului vremelnic. Viziunea colegilor de la majoritate este exact inversă. Este adevărat că după Senat, în dezbaterea ulterioară, care a fost în comisie, s-au încercat câteva îmbunătăţiri, dar prevederile finale, tranzitorii vor duce la un haos în administraţie, vor duce nu la politizarea unei funcţii sau a alteia, ci de sus până jos, ceea ce pare a fi interesul partidului care conduce astăzi ţara şi care are această tendinţă constantă de a deveni partid-stat. Aş vrea să vă spun un lucru. Este adevărat că probabil Legea prefectului, Legea funcţiei publice nu au fost aplicate aşa cum ar fi trebuit. Probabil că a fost loc şi de ipocrizie, dar propunerea PSD este să ne întoarcem, să desfiinţăm legea, nu să mergem înainte, să o perfecţionăm. Partidul Naţional Liberal, colegii mei au depus o serie întreagă de amendamente. Pe parcursul dezbaterii le vom susţine şi, în funcţie de modul în care vor fi votate, vom decide asupra votului nostru. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Domnule Tomac, vă rog. Intervenţii generale. De la PNL, domnule Roman, vreţi să interveniţi? Da, după domnul Tomac.
Eugen Tomac Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Voi avea un alt ton cu privire la acest subiect şi vreau să anunţ aici, astăzi, că asistăm la un blat naţional. Ceea ce se întâmplă la ora actuală este o chestiune cât se poate de clară, şi anume, există o înţelegere pentru ca Parlamentul să dea astăzi un vot prin care aleşii locali să aibă un alt statut decât ceilalţi cetăţeni. Am înţeles că se justifică oboseala de aici, din plen, cu privire la rolul pe care îl avem noi ca Parlament. Nu înţelegem că funcţia de demnitate publică, de ales, este o onoare pe care ne-o oferă societatea. Vrem pensii speciale. Sunt categoric împotriva ideii de a avea pensii speciale şi sunt categoric împotriva ideii ca orice ales să aibă pensie specială, un statut diferit faţă de ceilalţi cetăţeni. Este o onoare pentru noi că în această ţară cetăţenii deleagă puterea aleşilor. Nu trebuie să ne creăm categorii privilegiate de avantaje pe care le putem fructifica prin votul pe care îl dăm în Parlament. Deci Partidul Mişcarea Populară este categoric împotriva ideii de a se crea pensii speciale. Este o onoare pentru fiecare ales că cetăţenii îi deleagă puterea prin votul pe care îl dau democratic. Ceea ce se întâmplă astăzi, aici, este un blat naţional şi, mai mult decât atât, nu doar pensiile speciale sunt o problemă pentru această ţară. Aţi cedat în anul Centenarului lucruri de nepermis pentru statul român! Să ştiţi că eu nu sunt supărat pe cei de la UDMR, pentru că îşi promovează interesele. O minoritate are agenda proprie şi o urmăreşte cu mult interes. Însă faptul că astăzi, aici, în Parlament, vreţi să daţi un vot prin care toate instituţiile publice deconcentrate ale statului român, toate instituţiile unde există minorităţi peste 20%, de fapt, se transformă în nişte instituţii controlate în totalitate de aceste minorităţi, pentru că nu sunt suficienţi români care să cunoască limba maghiară în acele localităţi. Este o cedare de nepermis în anul Centenarului, iar cei care vor da astăzi un vot să ştiţi că sunteţi complici la o mare trădare. Nu ceea ce face domnul Orban este act de trădare naţională, ceea ce veţi face astăzi, prin votul pe care îl veţi da, poate fi considerat un act de trădare naţională. Mai mult decât atât, este o situaţie absolut ridicolă ceea ce se întâmplă la ora actuală, aici. Pentru că, vă daţi seama, avem 230 de demnitari, la ora actuală, 230 de secretari de stat. Practic, prin această lege, prin acest Cod administrativ, veţi crea peste 1.300 de funcţii de demnitate publică. Fiecare director de deconcentrată va fi demnitar public. Practic, poza pe care o avem la nivel naţional, cu ministrul Andruşcă, se va multiplica. Vom avea 1.300 de domni miniştri în teritoriu, pe profilul lui Andruşcă, ceea ce este de nepermis. Iar faptul că aţi îndrăznit, în anul Centenarului, să faceţi un asemenea exces şi o asemenea cedare, este de nepermis, iar Partidul Mişcarea Populară, împreună cu celelalte partide de opoziţie vom contesta la Curtea Constituţională acest Cod administrativ antiromânesc.
Florin Iordache Grupul PSD, domnul Bacalbaşa. Vă rog. Vreţi să interveniţi, nu? Vă rog. Grupul PSD, domnul Bacalbaşa, domnul Roman şi apoi domnul Korodi. Imediat!
Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa L-am ascultat cu multă atenţie pe domnul Dobre, conjudeţeanul meu, şi la un moment dat aliat în cadrul USL. Sigur că meseria de politician presupune diplomaţie, dar atâta viclenie josnică nu mi-am imaginat că poate să încapă în noţiunea extrem de elastică de "diplomaţie". În momentul în care au venit la putere PNL şi PDL, toţi prefecţii au fost daţi jos într-o noapte. Politizarea a fost de o duritate extraordinară! (Aplauze.) Chiar nu vă este ruşine, aşa, privindu-mă în ochi?! Mă consideraţi idiot sau mă consideraţi oportunist care n-o să vă răspundă?! În ceea ce mă priveşte personal. Eram director de spital, prin concurs. N-am furat în viaţa mea. Stau şi acum la bloc, în apartamentul pe care l-a luat mama mea, care era doctor la contagioase, am o maşină veche de zece ani, pe care o conduce nevastă-mea, că n-am două... În fine, nu mă plâng şi sunt foarte mulţumit. Dar, în momentul în care am ajuns - apropo şi de pensii speciale -, printr-o conjunctură pe care nu mi-am dorit-o, că a fost o propunere de nerefuzat, să conduc un consiliu judeţean, veniturile mele, de doctor, care făcea zece gărzi pe lună, profesor, şef de clinică şi care avea dreptul să lucreze în privat - că lucram în privat - au scăzut la jumătate. Ştiam că sunt urmărit de 15 persoane, că un doctor capătă informaţii, nu?! Toţi erau pacienţi, cu mă-sa, cu tată-su, că cică i-am salvat... Dumnezeu salvează! Doctorul numai nu omoară! Dar, în tot cazul, ştiam. Şi atunci n-am mai lucrat în privat şi mi-au scăzut veniturile. Toţi aceşti primari, toţi aceşti preşedinţi de consilii judeţene au fost oameni violent limitaţi în drepturile lor profesionale şi în activităţile lor economice. Să nu se uite asta! Şi dacă nu vom admite un anume statut acestor oameni, la primării şi în funcţii administrative vor merge minus variantele, nu plus variantele. Dacă asta vreţi şi dacă asta credeţi, în ceea ce priveşte reprezentantul domnului Băsescu, vorbind aici - parcă i-au furat portofelul... (Aplauze.) Apoi, să mă ierte - cu Elena Udrea, pe care Băsescu a vrut s-o bage pe gâtul naţiunii, ca preşedinte de republică, haideţi să fim serioşi! Eu acum, orice profesie a făcut doamna înainte - şi chiar dacă este cea mai veche profesie din lume -, toate profesiile sunt onorabile! (Aplauze.) Dar nivelul cultural... Că sânge are în instalaţie, dar nivelul cultural l-am văzut! Aşa că, fiţi şi dumneavoastră serios, este Parlamentul României! (Aplauze.)
Florin Iordache Mulţumesc. Drept la replică. Domnule Olar, nu vă dau cuvântul, că al doilea vorbitor de la dumneavoastră va fi domnul Roman. Sunt doi vorbitori. Vă mulţumesc.
Victor Paul Dobre Numai puţin! În general, nu utilizez dreptul la replică, dar aş vrea să fac, în primul rând, o precizare. Domnul deputat face o confuzie. În momentul în care Alianţa DA a preluat guvernarea, numirea prefecţilor era politică, deci s-a întâmplat conform legii. Nu a fost abuz din partea nimănui. (Rumoare.) În al doilea rând, ... (Vociferări.) Numai puţin! Erau numiţi toţi prefecţii, când am fost eu instalat. În al doilea rând, ... (Vociferări.)
Florin Iordache Numai puţin! Puţină linişte!
Victor Paul Dobre Dacă aveţi puţină răbdare, vă explic.
Florin Iordache Finalizaţi! Aveţi un minut, domnule coleg. Aveţi un minut, vă rog.
Victor Paul Dobre Este adevărat că domnul deputat, domnul doctor, a fost schimbat din director al direcţiei şi a fost numit purtătorul de cuvânt al spitalului judeţean, fapt care i-a deschis o magnifică carieră politică de care beneficiază şi în prezent şi are onoarea să vorbească de la acest pupitru.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Domnule Roman, vă rog.
Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa Nu am fost schimbat, mi-am dat demisia sub şantaj! (Gălăgie.)
Florin Iordache Domnule Roman, vă rog. Se pregăteşte domnul Korodi.
Florin-Claudiu Roman Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor colegi, Ca om care am mâncat ceva pâine în administraţie, o să încerc să nu duc această discuţie acolo unde vor s-o ducă unii colegi, spre zona unei mahalale politice. Regret foarte mult că aceşti oameni trebuie să treacă prin ceea ce trec. Să ştiţi că aceşti oameni nu vor decât un singur lucru; dacă nu pot fi ajutaţi, măcar să fie lăsaţi în pace. Nu au nevoie de niciun circ, de niciun fel de aprecieri şi de niciun fel de considerente sau de privilegii. Doamnelor şi domnilor colegi, Am solicitat să iau cuvântul, în calitate de preşedinte al Comisiei pentru administraţie publică, şi am atras atenţia de nenumărate ori, de la această tribună, că, din păcate, aleşii locali au devenit, în ultima perioadă, o ţintă - fie la nivel de comisii, fie la nivel de plen, fie la nivel mediatic -, şi datoria noastră, a celor care suntem în Comisia pentru administraţie publică este să încercăm să-i apărăm pe aceşti oameni aleşi direct de cetăţeni, legitimi. Să nu se supere unii colegi, noi ajungem aici pe nişte liste. Acei oameni ajung în calitatea de primar sau de preşedinte prin votul direct al cetăţenilor. Sunt legitimaţi. Nu au nevoie de aprecierile unora sau altora care vin, fac declaraţii politice şi în urma lor rămâne praf. În spatele acestor oameni, înjuraţi pe nedrept, rămâne modernizarea României. Sunt 3.300 de primari în România. Fiecare, în acest an, a făcut o alimentare cu apă, o canalizare, o stradă, un trotuar, un dispensar, o grădiniţă, o şcoală. Sunt cel puţin 3.300 de investiţii care modernizează România. Nu merg cu aceste lucruri acasă, stimaţi colegi! Din acest motiv, vă rog, ca preşedinte al Comisiei pentru administraţie, să acordaţi respectul cuvenit acestor oameni. Proiectul de lege este acesta, stimaţi colegi, (Arată proiectul de Cod administrativ.) la care s-a muncit la greu, de luni de zile. De luni de zile s-a muncit la acest proiect. De ani de zile se discută. În sfârşit ajunge la votul final. Eu nu spun că este perfect. Are şi parte de excese, evident. Dar nu putem, pentru două articole - că atât am înţeles până acum că sunt invocate ca fiind în neregulă - să aruncăm la coş o muncă. O muncă a unei echipe de oameni, din care fac parte oameni din administraţie, fie că sunt foşti preşedinţi de consilii judeţene, foşti vicepreşedinţi, foşti prefecţi, foşti primari şi aşa mai departe. Am trăit în Comisia pentru administraţie o chestiune cu care eu nu eram obişnuită în administraţie. Noi, în administraţie, ne respectam, indiferent de la ce partid eram. Ne respectam. Când am ajuns în Parlament am văzut că lucrurile sunt altfel. Dar trebuie să spunem foarte clar că acest proiect de lege este susţinut de Asociaţia Municipiilor din România. Apropo, câţi dintre cei care contestă acest proiect ştiu că municipiile produc 68% din PIB-ul României?! Dar noi nu vrem să-i ascultăm pe aceşti oameni, nu ne interesează, pe unii, ce au de spus! Acest proiect este susţinut de Asociaţia Oraşelor din România, este susţinut de Asociaţia Comunelor din România. Este pentru prima dată când un proiect de lege, cu bune şi cu rele, adună consens. Este susţinut de UNCJR - Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România. Vă repet. Nu cred că este un cod perfect şi cred că niciunul dintre noi nu poate să spună acest lucru. Sigur că PSD şi-a asumat o decizie politică, la vedere, pe faţă, de a merge pe partea de politizare, spunând: "Domnule, nu mai fiţi ipocriţi!". Este punctul dumnealor de vedere. Dar să ştiţi că noi nu ne-am adresat cuvinte jignitoare între noi. Fiecare are dreptul la un punct de vedere şi la propria viziune asupra modului în care trebuie să arate administraţia publică centrală şi locală. Vreau să vă mai spun, stimaţi colegi, că aceasta este "Biblia" aleşilor locali şi cu ea trebuie să lucreze aleşii locali, nu noi, parlamentarii. Nici nouă nu cred că ne-ar conveni să vină să ne spună alţii cum trebuie să ne facem noi statutul, cum trebuie să ne facem noi regulile după care funcţionăm în Camera Deputaţilor sau în Senat. Nu cred că am fi foarte fericiţi sau foarte încântaţi. În altă ordine de idei, vreau să vă mai spun un adevăr. Acest proiect de Cod administrativ este susţinut de toţi primarii. Eu n-am auzit încă un primar care să spună că nu susţine acest Cod, fie că sunt de la PSD, fie că sunt de la PNL, fie că sunt de la ALDE, fie că sunt de la PMP şi aşa mai departe. Sunt 48 de colegi de-ai noştri şi eu nu vreau să intru în retorica aceasta. Dar, vă repet, eu, cel puţin, am făcut acest minim exerciţiu de a mă consulta şi a întreba: "Domnule, vi se pare un lucru bun sau un lucru rău?". Mi-am făcut această datorie, pentru că sunt colegii noştri, a căror voce, de multe ori, nu s-a făcut auzită din Parlament. S-a auzit a avocaţilor, a notarilor, a celor din învăţământul superior. A celor din administraţie nu s-a prea auzit, că erau obişnuiţi cu munca la firul ierbii. Vreau să vă mai spun, stimaţi colegi, că sunt circa 700 de articole. De ce credeţi că-şi doresc primarii acest Cod? Simplu. Pentru că ei lucrează cu cetăţeanul. Iar noi lucrăm pe organizarea administrativă din '68, de pe vremea lui Ceauşescu, şi ne facem că nu vedem că lucrurile nu merg de foarte multe ori. Sper deosebire de noi, un primar trebuie să le ştie pe toate. Trebuie să ştie să facă şi investiţii, şi apă, şi canalizare, şi drumuri, trebuie să ştie să scrie şi proiecte, împreună cu echipa lui, trebuie să ştie şi probleme de fond funciar, trebuie să ştie şi probleme de litigii, acceptă să i se bată în poartă şi la 12,00 noaptea, dacă sunt dezastre sau probleme. Un primar trebuie să le ştie pe toate! Cu toate acestea, aceşti oameni, legitimaţi prin vot, sunt înjuraţi pe nedrept - şi aceasta spun ori de câte ori este cazul. Când o să ia, cei care înjură, voturi uninominale, atunci să îndrăznească să deschidă gura la adresa lor. În altă ordine de idei, eu vă spun că nu este suficient. Trebuie mers mai departe cu Legea achiziţiilor publice, trebuie mers mai departe cu Codul finanţelor publice locale, pentru că nu am văzut colegi supăraţi că în România pierdem anual sute de miliarde din cauza procedurilor birocratice pe licitaţii. Nu vrem să vedem că aprobăm bugetul la primărie în februarie, că dăm drumul la proiectare şi execuţie, că aceasta iarăşi nu pricepe multă lume. De la idee până la proiect este cale lungă. Ne blocăm în contestaţii la proiectare şi execuţie. Ne blocăm în licitaţie pentru execuţie şi vedem că, de fapt, un an de zile nu putem lucra, din cauza unei Legi a achiziţiilor publice...
Florin Iordache Vă rog să concluzionaţi, domnule coleg.
Florin-Claudiu Roman Vă mulţumesc. O să vă rog să-mi daţi îngăduinţa a încă două minute, pentru că este un proiect important şi cred că, în calitate de preşedinte al comisiei, trebuie să-mi expun punctul de vedere. Legea achiziţiilor publice trebuie făcută rapid, pentru că cea de acum este mai proastă decât cea dinainte. Trebuie să rezolvăm problema finanţelor publice locale, pentru că dacă nu vom lăsa resursele la nivel local, vorbim degeaba de autonomie locală. Încerc să concluzionez, domnule preşedinte, spunându-vă că acest Cod nu trebuie dus în zona disputelor politice. Partea bună a acestui proiect este cea legată de redevenţă. Redevenţa va rămâne la nivel local în proporţie de 80% - 40% la consilii judeţene, 40% la primării şi doar 20% se mai întoarce la bugetul de stat. Nimeni nu vrea să vadă partea bună a lucrurilor! Nimeni nu vede că, prin acest amendament, 5 miliarde de lei se întorc la comunităţile locale, din cele 10, pe care nu le-au mai avut, ca urmare a aşa-zisei revoluţii fiscale! Şi aici exprim un punct de vedere personal, nu este un punct de vedere în contradicţie cu partidul. Eu îmi apăr primarii Partidului Naţional Liberal, cei 1.100 de primari, cei 2.000 de viceprimari, cei 14.000 de aleşi locali. Oameni buni, ANFP a ajuns stat în stat! Că era greu să dai drumul la un concurs, la organigramă, eu am înţeles. Că nu mai dădeau drumul la nimic, dacă nu te duceai cu taşca! Nu se mai putea face un concurs fără taşcă! Acum şi să dai oamenii afară este greu! Primăria Deva a aşteptat trei luni şi jumătate ca să primească un aviz pe organigramă, vrând să dea afară oameni, nu să angajeze! Aceasta este România pe care ne-o dorim, ca administraţie?! Sunt total pentru simplificarea procedurilor! Este nevoie de notificare, nu de aviz. Avizul nu face decât să-l oblige pe cel din administraţie să vină cu taşca la Bucureşti, ceea ce nu este normal. Au oamenii de acolo alte treburi de făcut, decât să umble cu taşca. Pentru că mi s-a cerut să închei, o să mă opresc aici, spunându-vă doar atât. Nu vreau să fiu ipocrit, sunt prea bătrân ca să spun una la comisii, în plen sau la partid. Prin urmare, ceea ce am spus de la început, aceea voi şi face. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc, domnule coleg. Domnul Korodi. Domnule preşedinte Roman, un singur aspect - şi mi se pare remarcabilă intervenţia dumneavoastră, faptul că aţi spus că, totuşi, se modernizează România şi sunt 3.300 de localităţi în care se lucrează. Este important acest lucru. Domnul Korodi şi apoi domnul Nicuşor Dan, USR. Repet - procedură de urgenţă, un singur vorbitor. Şi în încheiere domnul preşedinte Ciolacu.
Attila Korodi Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Doamnelor şi domnilor. Ne aflăm astăzi într-un moment de cotitură pentru administraţia publică locală din România. Avem în faţă un Cod administrativ al cărui impact va reforma substanţial relaţia dintre statul român şi cetăţean. Avem în faţă un proiect de lege care ne apropie mai mult de ceea ce reprezintă statul în secolul XXI. Administraţia locală din România va deveni mai modernă, mai apropiată de cetăţean, mai eficientă în soluţionarea problemelor de zi cu zi ale oamenilor. Ne aflăm într-un moment special şi în privinţa modului în care a fost adoptat acest proiect de lege. S-a lucrat intens, au avut loc dezbateri reale în Parlamentul României pe o propunere care venea cu modificări substanţiale. Datorită contribuţiei tuturor partidelor parlamentare, am reuşit să îmbunătăţim, să completăm, să dezvoltăm forma iniţială a propunerii. Avem în faţă o lege care este mult mai reprezentativă pentru o democraţie europeană, atât prin conţinutul ei, cât şi prin modul în care a fost concepută. UDMR va susţine acest Cod administrativ, deoarece considerăm că aduce îmbunătăţiri majore în numeroase domenii pe care noi le susţinem de mai mulţi ani. Vedem în acest cod o aprofundare a principiului subsidiarităţii, prin definirea şi delimitarea mai clară a competenţelor autorităţilor locale faţă de cele centrale. Observăm, tot aici, o consolidare a forurilor deliberative şi a funcţiilor alese la nivel local, precum şi o clarificare a competenţelor decizionale ale acestora. Avem, totodată, incluse în acest cod unele principii ale descentralizării care facilitează progresul la acest capitol. După dezbaterile parlamentare, constatăm o schimbare de optică majoră faţă de propunerea iniţială, adică de la o viziune şi tendinţă de centralizare, la o abordare mai apropiată de cetăţean, adică descentralizare. Apreciem, totodată, consolidarea bugetelor locale, prin alocarea unor surse noi de venit. Şi nu în ultimul rând, ne bucurăm de faptul că, prin acest cod, România îşi va respecta o parte din angajamentele internaţionale în domeniul protecţiei minorităţilor şi a utilizării limbilor minorităţilor naţionale, fiind adăugat un set noi de măsuri complementare. Stimaţi colegi, Aş dori aici să vă dau o informaţie foarte importantă. Un antevorbitor foarte vocal a spus că în anul Centenarului au fost date lucruri nepermise, spunând: "Instituţiile deconcentrate trebuie să folosească în comunicarea cu comunităţile minorităţilor etnice, unde este prag de 20%, şi limba maternă". Vreau să vă spun că deja acest drept este statuat în actuala Lege nr. 215. Nu s-a schimbat nimic la acest capitol. Doamnelor şi domnilor, Noul Cod administrativ al României va produce o schimbare a administraţiilor publice locale, prin modernizarea funcţiilor acelor instituţii ale statului care sunt cel mai aproape de cetăţeni. Noi, aici, astăzi, avem şansa să dăm un impuls ca România să continue pe drumul modernizării, descentralizării, democratizării. În consecinţă, UDMR va vota în favoarea adoptării noului Cod administrativ. Mulţumesc.
Florin Iordache Vă mulţumesc. N-am drept la replică! Mulţumesc. Dan Nicuşor, vă rog, Grupul USR. Şi ultima intervenţie, domnul Marcel Ciolacu.
Nicuşor Daniel Dan Permiteţi-mi, domnule preşedinte, să încep cu o scurtă replică pentru domnul Roman. Din fericire, acel 70% din PIB este produs de sectorul privat, şi nu de Asociaţia Municipiilor din România. (Aplauze.) Codul administrativ este un pas înainte, într-adevăr. Şi pentru faptul că multe acte normative au fost strânse într-unul singur trebuie felicitat pentru muncă - nu mai este aici - reprezentantul Ministerului Dezvoltării. Repet, a fost o muncă consistentă şi, pe formă, face un pas înainte. Pe fond, însă, facem cinci mari paşi înapoi şi permiteţi-mi să vi-i explic. 1. Avem în România o mare problemă de legalitate la nivel local. Mergeţi în secţiile de contencios administrativ ale tribunalelor şi o să vedeţi. Şi noi, azi, facem un pas înapoi. Facem din prefect om politic. Gândiţi-vă cine este mai important pe plan local din punct de vedere politic preşedintele de consiliu judeţean sau prefectul şi când o să aibă prefectul politic curaj să atace în instanţă o decizie ilegală a preşedintelui de consiliu judeţean sau de primar de municipiu?! Am fi avut posibilitatea ca cel puţin secretarul instituţiei prefectului să fie independent de prefect şi să se ocupe el de această chestiune a legalităţii, însă, prin Codul administrativ, îi dăm atribuţii manageriale şi îl punem în subordinea explicită a prefectului. A doua problemă mare este aceasta, de delegare de atribuţii, inclusiv a responsabilităţii. Un primar care deleagă unui director o atribuţie, nu mai răspunde. Şi vă dau din nou un exemplu. Un primar care pune presiune pe directorul direcţiei de mediu să dea un aviz de defrişare. El n-o să răspundă niciodată pentru acest act, pe când directorul - s-a întâmplat într-un municipiu mare, în Bucureşti -, dacă nu semnează avizul acela de defrişare, riscă să fie demis şi în Bucureşti a fost demis. Deci facem ca primarul să nu mai răspundă de ce se întâmplă în primăria pe care o conduce. A treia problemă mare - chestiunea majorităţii cu care se adoptă hotărâri cu privire la patrimoniu. Este posibil acum, cu o majoritate simplă, ca un consiliu judeţean sau local să dispună înfiinţarea unor companii, cum se întâmplă deja în Bucureşti, care să preia mare parte din atribuţiile primăriei. Ce ne facem când o să vină un alt primar şi o altă majoritate şi n-o să fie mulţumit cu oamenii pe care fosta administraţie i-a numit în respectivele companii? O să înfiinţeze alte companii şi o să le închidă pe acestea, în mod evident, da? Deci avem aici o problemă de stabilitate. S-a vorbit foarte mult de administraţia publică. Avem o mare problemă de stabilitate a administraţiei publice. A patra chestiune. Funcţionarul public şi ANAF. Este foarte adevărat, ANAF-ul azi nu funcţionează, da? ANAF-ul azi mai mult încurcă. Dar principiul după care funcţionează ANAF este foarte bun. Noi trebuie să profesionalizăm funcţia publică şi ne-am întâlnit fiecare dintre noi cu funcţionari publici şi am văzut cum sunt mulţi dintre ei. În momentul de faţă, ANAF nu mai are nicio atribuţie, nici măcar un aviz să dea pe organigrama pe care o face primarul, şi nu mai are nicio atribuţie pe accederea în funcţie publică. Deci accederea în funcţie publică a rămas la mâna şi la cheremul primarului sau a preşedintelui de consiliu judeţean. (Vociferări.) V-am ascultat cu mare atenţie! În fine, ultima chestiune şi poate cea mai gravă... (Vociferări.) Avem deja... Îmi cer scuze! ANFP! Am vrut să spun ANFP! Ultima chestiune şi cea mai gravă, chestiunea pensiilor pentru aleşii locali. Avem deja o ruptură între clasa politică şi cetăţeni! Uitaţi-vă în sondajele de opinie care este încrederea pe care cetăţenii o au în noi, clasa politică. Introducând pensii speciale pentru aleşii locali, nu facem decât să adâncim această ruptură. Vă rog să vă gândiţi cu mare seriozitate la această problemă. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Şi ultima intervenţie, domnul preşedinte Marcel Ciolacu. Vă rog.
Ion-Marcel Ciolacu Mulţumesc, domnule preşedinte. Cum este şi normal, aş vrea întâi să le mulţumesc tuturor reprezentanţilor din comisie, de la toate partidele. Eu m-am ţinut de cuvânt, ca preşedinte al comisiei, nu am luat nicio decizie singur, le-am luat cu toţi colegii, indiferent de culoarea politică, nu am lucrat niciodată concomitent cu plenul. Aceasta nu înseamnă că trebuia să avem şi aceleaşi opinii. Sunt de acord cu domnul Dobre, că în Parlament se face politică. Cu acceptul dumneavoastră, în schimb, o să intru un pic pe fiecare capitol, chiar dacă vorbim de administraţie publică, locală, centrală, de proprietate, de funcţionarul public. Sunt lucruri care nu au fost înţelese foarte bine, sunt ferm convins de buna-credinţă a domnului deputat Nicuşor Dan şi o să detaliez şi la prefectură. Noi vorbim de un Cod administrativ care însumează 21 de acte normative. Nu a fost simplu, timpul a fost scurt şi, fără să dau nume, vreau să vă spun un singur lucru. Eu sunt copil de pilot militar, sunt crescut cu respect faţă de statul român, chiar mă consider, fără ipocrizie, un patriot, reprezint un partid care niciodată nu a trădat, iar folosirea unui nou pericol, iarăşi, a mia oară, a UDMR, pentru a pune sub semnul întrebării un Cod administrativ, este o mizerie. O doamnă senator chiar şi-a cerut scuze în comisie, că a lansat că noi ne-am unit să schimbăm iar codul. Nu a fost niciodată niciun amendament, de la niciun partid, în legătură cu schimbarea pragului de 20%. Nu a fost niciodată în comisie vreo discuţie, indiferent de partid, privind schimbarea pragului de 20%. (Aplauze.) Suntem în anul 2018 şi continuăm, ca în 1990, să avem aceeaşi temă falsă. Acest Cod administrativ, după 28 de ani, este prima oară când ţine cont de autorităţile locale şi dăm autonomie autorităţilor locale. Până acum le-am mulţumit că au participat la discuţii, dar niciodată nu am ţinut cont de ceea ce doresc dânşii. Autorităţile locale, aşa cum a spus şi domnul deputat Roman, doresc, în acest moment, o autonomie faţă de autorităţile centrale. Răspund în faţa cetăţenilor, care i-au ales, pentru deciziile dânşilor. Dacă o minoritate, indiferent care - în România sunt şi alte minorităţi, nu numai UDMR, nu numai cea maghiară -, hotărăşte ca la intrarea în oraşul lor, consiliul local, consiliul judeţean, prin hotărâri ale aleşilor comunităţilor respective, să scrie o plăcuţă, în afară de limba română, pe care este obligat să o scrie, pentru că vorbim despre statul român, să scrie în limba germană, în orice altă limbă, sau chiar în limba maghiară, este dreptul dânşilor de a hotărî. Asta înseamnă autonomie reală a autorităţilor locale! Nu să facem reguli, nu să fluturăm nişte steaguri şi să spunem apoi, să acuzăm, că unii sunt trădători şi alţii nu sunt trădători. Depăşiţi momentul! Trăim într-o Europă liberă. Ne-am dorit paşapoarte, să mergem fără vize. Dorim să avem paşapoarte să mergem fără vize în America, în Canada, pe alte continente. Depăşiţi momentul 1990! Este o falsă temă! Iar PSD nu a făcut vreo modificare în sensul de a favoriza vreo minoritate, în Codul administrativ. Pragul este stabilit de lege - 20%, şi rămâne 20%. Mai mult, nimeni nu a dorit să schimbe acest prag! Administraţia publică centrală. Până acum, la conflictele de interese, se lua în discuţie gradul I de familie. La autorităţile locale, luam gradul IV. S-a convenit să fie aceeaşi măsură şi pentru autorităţile centrale, cât şi pentru cele locale şi să mergem la gradul II. Deci este o creştere, la autorităţile centrale, de la gradul I la gradul II şi o scădere la autorităţile locale de la gradul IV la gradul II. Mai mult decât atât, la propunerea doamnei senator Presadă, de la USR, am invitat şi Agenţia Naţională de Integritate, iar domnul director ne-a spus că este o aberaţie să mergem până la gradul IV. Doar facem copii de pe hârtii - nepoţi, strănepoţi, soacre şi aşa mai departe - şi nu a avut, până acum, în toţi aceşti ani, nici un dosar cu încălcare până la gradul IV. Şi sunt de acord şi dânşii cu scăderea la gradul II şi urcarea administraţiei centrale. Secretarul General al Guvernului. Din acest moment, noi, în Codul administrativ, propunem să fie membru al Guvernului. Asta nu înseamnă că Secretarul General al Guvernului nu poate să fie un alt funcţionar public care să se suspende şi să intre în Guvernul României. Cea mai importantă instituţie într-o democraţie este Parlamentul. Nu este nimic rău ca noi, reprezentanţii în Parlament, să alegem Guvernul inclusiv cu Secretarul General. Am pus o întrebare în comisie - dacă cineva îşi aduce aminte ca un Guvern, atunci când a fost schimbat, în Guvern să rămână acelaşi secretar general. Niciodată nu s-a întâmplat lucrul acesta! Deci, cu alte cuvinte, întotdeauna, odată cu schimbarea Guvernului, a fost schimbat şi secretarul general. Asta nu înseamnă că secretarul general trebuie să fie parlamentar, om politic sau altceva. Nu că ar fi rău, ca un preşedinte al Comisiei juridice să nu devină secretar general al Guvernului, dar poate să fie şi un înalt funcţionar public care să-şi suspende din atribuţii pe perioada cât face parte din Guvern. Prefectul, funcţie de demnitar. Revenim... îndepărtăm o ipocrizie. Acesta este adevărul, şi o vânătoare de vrăjitoare... Şi, mai mult decât atât, domnule Nicuşor Dan, Secretarul General al Prefecturii este înalt funcţionar public. Este cu totul altceva, deci secretarul UAT-ului! Dumneavoastră aţi vrut să vă referiţi la Secretarul UAT-ului care este în aparatul de specialitate al primarului. Secretarul General al Prefecturii nu este în aparatul de specialitate al prefectului. Are atribuţii foarte clare. El atacă în contencios, el coordonează Serviciul Juridic, deci este cu totul şi cu totul altceva. Este Înalt Funcţionar Public. El va face continuitatea în Prefectură. Deconcentratele. Sunt asimilaţi la salariu, ca demnitari. Asta nu înseamnă că dacă acest Cod va fi aprobat, o să existe în fiecare judeţ sute de miniştri şi salută pe stradă "Domn' ministru." Nu! Titulatura este de manageri, şi atributul lor este de a pune în aplicare Programul de guvernare pentru care a fost aleasă o majoritate să-şi creeze Guvernul, să-şi pună în aplicare Programul de guvernare pe care, la un moment dat, din 4 în 4 ani, oamenii îl aleg. Administraţia publică locală. Aici sunt cele mai mari modificări. Vorbim despre o autonomie concretă. După 28 de ani, de când îi tot păcălim, validarea mandatelor se face in instanţă, astfel încât să putem îndepărta un abuz al majorităţii. Deci este un lucru bine-venit pentru cei care sunt minoritari, fiindcă ştiţi foarte bine că sunt foarte mulţi consilieri locali, judeţeni care, majoritatea, nu vor să-i validezi. Răspunderea pentru actele administrative. Se delimitează, pentru prima dată, foarte clar, pentru ce anume răspunde alesul şi pentru ce răspunde funcţionarul. Aleşii răspund pentru oportunitate, cum este şi corect, dacă mai sunt aleşi sau nu mai sunt aleşi pentru deciziile dânşilor, restul răspund pentru legalitate. Delegarea de atribuţii este foarte bine reglementată. Administratorul public. Dintr-o iniţiativă bună, se ajunsese iar la aberaţii. Jumătate dintre administratorii publici din România au dat examene, sunt angajaţi pe perioadă nedeterminată, jumătate erau pe perioada mandatului. Ne trezeam că un primar devenea... administratorul public devenea primarul neales al unei comunităţi. Administratorul public vine odată cu primarul, în echipa primarului. El hotărăşte, primarul ales, cine este cel mai bun pentru a-l reprezenta ca administrator public, prin decizia primarului. Vine odată cu primarul, pleacă odată cu primarul. Administratorul public nu poate să fie un factor... un primar neales şi să rămână indiferent de câte ori se schimbă primarul, iar el să rămână în funcţie. Arhitectul-şef. Cele mai mari probleme sesizate de Asociaţia municipiilor şi de UNCJR sunt problemele referitoare la arhitectul-şef. Este logic ca un arhitect-şef foarte bun să nu stea într-o primărie, unde nu are voie să facă vreo activitate comercială şi unde nu mai are voie să-şi pună ştampila pe vreun proiect, să rămână pe 60 de milioane şi să fie un arhitect-şef de excepţie. Am prevăzut, arhitectul-şef poate fi şi un serviciu descentralizat, externalizat. Mai mult decât atât, mă aşteptam ca dumneavoastră, care reprezentaţi liberalii... este o meserie liberală, arhitectul-şef. În perioada interbelică, primarul capitalei mergea la alegeri împreună cu firma de arhitectură. Deci era un lucru foarte important să spui cine va urma să dea culoare oraşului şi cine va avea atribuţii. Am descentralizat serviciile de înmatriculări şi permise, în cazul în care autorităţile locale doresc să-şi asume acest lucru, normal, cu suportul Ministerului Afacerilor Interne, pentru că nu se poate face... Avem experienţa cu externalizarea serviciului de buletine, serviciu care funcţionează foarte bine. Vă rog frumos să intraţi pe Facebook, să vedeţi cozile interminabile de la înmatriculări sau examene pentru permise - termini şcoala de şoferi şi dai examenul peste 6-8 luni. Autorităţile locale dispun de mult mai mulţi bani pentru a investi în logistica pentru funcţionarea acestor servicii, exact cum s-a întâmplat la eliberarea de buletine. Este posibil ca o lună să nu funcţioneze extraordinar. Dar dovada cum funcţionează acum serviciul de eliberare al buletinul este că funcţionează mult mai bine. Hotărârile privind vânzarea şi cumpărarea - aş dori să închidem, încă o dată - se face cu două treimi. Nu există alte legi. Cu adevărat s-au redus la patrimoniu, la 50 plus unu, aprobările pentru administrarea domeniului public - şi aici la sesizarea Asociaţiei oraşelor şi municipiilor şi a comunelor privind absorbţia fondurilor europene şi a proiectelor europene, unde erau, iniţial, se încurcau cu ceilalţi din consiliu şi nu-şi puteau depune în timpul necesar proiectele pe fondurile europene. Indemnizaţiile primarilor, ale preşedinţilor de consilii judeţene şi ale viceprimarilor. Nu vreau să mut iniţiativa către asociaţii. Toate asociaţiile au susţinut acest lucru. Nu sunt pensii speciale. Pensiile speciale, ştim foarte bine - şi haideţi să devenim un pic şi corecţi. Pensii speciale, de exemplu, au toţi angajaţii Parlamentului României. Păi, noi vorbim despre indemnizaţii. Nu sunt nişte indemnizaţii astronomice. Acelaşi lucru ni-l arătaţi şi acum, când s-au făcut indemnizaţii pentru parlamentari, pentru care unii nu au votat, dar beneficiază de ele. Vă repet, în ultima zi de mandat puteţi frumos merge la Biroul permanent să vă daţi demisia şi să nu aveţi aceste indemnizaţii. Nu se acordă aceste indemnizaţii unui primar care este în funcţie, să ia şi indemnizaţie, sau unui primar sau preşedinte de consiliu judeţean care a fost condamnat pentru fapte de corupţie, lucruri foarte bine corectate. Incompatibilităţile. Un singur lucru - s-a lucrat la incompatibilităţi. Persoanele fizice autorizate, PFA-urile. Când sunt alegeri în comune, fiecare partid caută cel mai gospodar om din comună. El poate să aibă o fermă, poate să crească albine, poate să cultive roşii şi aşa mai departe. Am avut peste 200 de astfel de primari, foarte buni gospodari, aleşi de oameni, şi pentru că au luat fonduri europene, au fost depistaţi de ANI şi au pierdut mandatul. Aveau de ales - ori dădeau toţi banii înapoi, bani care, de altfel, dezvoltau comunitatea respectivă şi dezvoltau România, sau renunţau la mandat. Cei mai mulţi - în toate cazurile care au fost la ANI, persoane fizice autorizate care au luat fonduri europene - nu au renunţat la PFA, cum este şi normal, să dea banii înapoi, au renunţat la mandat. Nu cred că vreun primar de municipiu sau din reşedinţă de consiliu judeţean va avea un PFA ca să vândă roşii în comună. Cei care nu aveau fonduri europene îşi treceau aceste PFA-uri pe numele soţiei, al copiilor, al nepoţilor. Oameni buni, haideţi să lăsăm oamenii... să nu-i impulsionăm să caute soluţii de a ocoli legea! Haideţi să vedem concret realitatea! Aceasta este realitatea. Cel mai gospodar din comună este normal să aibă o fermă, să fie dezvoltat şi este normal ca oamenii să-şi dorească un astfel de ales la conducerea comunei. La celelalte, voi fi mai scurt. Dreptul de proprietate publică şi privată a UAT-urilor. Procedura de atestare a fost simplificată total. Până acum, atestarea se făcea numai prin hotărâre a Guvernului. În momentul acesta, se face prin hotărâre a consiliului local, cu avizul MDRAP, iar avizul are şi un termen foarte clar, în cât timp MDRAP trebuie să dea acest aviz. Aceasta înseamnă cu adevărat o descentralizare concretă! Avem proceduri-cadru privind licitaţia publică şi închirierea bunurilor, ca să fie un lucru uniform la toate autorităţile. Avem reglementări privind proprietatea publică sau privată şi pentru vânzare. Avem foarte clar detaliate darea în administrare, conţinutul, durata, drepturile şi obligaţiile. Avem reglementări clare privind concesiunea, închirierea, darea în folosinţă gratuită. Este pentru prima dată când va fi o unitate. Nimeni nu va inventa alte lucruri şi niciun primar nu va mai fi anchetat că el a inventat, cu Juridicul lui, cu serviciul suport, un alt lucru. Sunt lucruri care ajută autorităţile locale. Funcţia publică. Funcţia publică există şi acum. Este recunoscută şi întărită. Funcţia publică, în schimb, nu poate fi stat în stat, o autoritate aleasă. ANFP a rămas în continuare cu atribuţii de control. Noi nu vorbim aici despre avize date unor UAT-uri care se înfiinţează mâine. Toate UAT-urile din România sunt înfiinţate. Toate au organigrame funcţionale. Dacă eu respect numărul maxim de angajaţi pe care trebuie să-i am în primărie, dacă eu respect cei 12% să fie conducerea, de ce să îmi mai trebuiască aviz de la ANFP? Eu am câştigat alegerile în localitatea mea - poate vreau o direcţie pentru învăţământ, să mă implic mai mult, ca primar, cu consiliul local - de ce trebuie să merg pentru aviz, la ANFP? Înştiinţez ANFP-ul. Dacă ANFP constată vreo ilegalitate, atenţionează Prefectura. Aceasta atacă în contencios, suspendă actul, decizia. Oameni buni, nimeni nu are ceva cu funcţionarul public sau cu ANFP! Dar de ce ANFP să fie, undeva, şi peste prim-ministru - el ţine de un minister de resort - ministerul de resort din administraţia publică. Deci nu putem. Am creat un monstru în toţi aceşti ani, dându-i drepturi prin ordonanţe, prin HG-uri, prin legi, întotdeauna! Nimeni nu are ceva cu vreun funcţionar public, dar nu putem continua, în anul 2018, să umblăm, să ne ploconim pentru avize, sau primarii să-i sune pe parlamentari, indiferent din ce partid, cei care au primari - "... dacă cunoaşteţi pe cineva la ANFP, că trebuie să ţin un examen şi nu ştiu cum să fac, că nu îmi dă avizul, nu mi-a venit la termen...". Oameni buni, acesta este atributul autorităţii locale, să ţină examenul! Cum poţi să...
Florin Iordache Vă rog să concluzionaţi, domnule coleg!
Ion-Marcel Ciolacu Da, am înţeles. Serviciile publice. Avem o definire uniformă, pentru prima dată, privind transparenţa, legalitatea, continuitatea. Partidul Social Democrat îşi asumă acest Cod administrativ. Este un Cod administrativ bun, poate perfectibil. Eu vă invit, indiferent de culoarea politică, să-l votaţi. Dacă mai sunt lucruri pe care le putem reglementa la amendamente, în plen, mâine. Nu se votează astăzi, aşa că staţi liniştiţi. Nu dăm votul astăzi pentru ....
Florin Iordache Luni!
Ion-Marcel Ciolacu Mulţumesc mult.
Florin Iordache Am finalizat aici dezbaterile. Nu este drept la replică. A făcut o prezentare. Nu s-a referit... Mergem mai departe. Vă rog domnule Suciu. Deci am finalizat. Dezbaterea celor 1000 de amendamente se va face în şedinţa plenului de luni. Vă rog, domnule lider.
Vasile-Daniel Suciu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Vă propun ca, după dezbaterea următorului proiect de lege, de fapt după dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind vacantarea unui mandat de deputat - şi având în vedere că am încheiat dezbaterile generale vizavi de Codul administrativ - să fiţi de acord să sistăm lucrările de astăzi, şi la ora 13,00 să revenim pentru votul final. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Da. Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră sistarea dezbaterilor la încheiere susţinerii Proiectului de Hotărâre privind vacantarea unui mandat de deputat. Să înceapă votul. 127 de voturi pentru, un vot împotrivă, 18 abţineri. Vom sista dezbaterile.