Carmen-Ileana Mihălcescu Punctul 4, Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European şi Consiliu - Raport privind progresele înregistrate cu privire la punerea în aplicare a Agendei europene privind migraţia; este COM(2018)250. Din partea Comisiei pentru afaceri europene, domnul preşedinte Angel Tîlvăr, prezentarea raportului.
Angel Tîlvăr Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Am avut în vedere nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Interne, fişa de informare a Direcţiei pentru Uniunea Europeană din Camera Deputaţilor, precum şi analiza realizată în cadrul comisiei noastre. Comisia pentru afaceri europene apreciază rezultatele raportate ale implementării Agendei europene privind migraţia, dar subliniază necesitatea continuării şi îmbunătăţirii acestora pe viitor, în egală măsură cu o continuă adaptare şi negociere a instrumentelor şi politicilor din domeniu, în funcţie de contextul intern şi extern la nivel european, precum şi de situaţia specifică din statele de origine şi de tranzit pentru rutele migratorii, ca şi din statele membre implicate. Totodată salutăm desemnarea Agendei europene privind migraţia ca prioritate, de preşedinţia bulgară a Consiliului Uniunii Europene, şi subliniem necesitatea unor eforturi concentrate, atât în privinţa dimensiunii interne, cât şi externe, din partea statelor membre, în direcţia unui cadru în materie de migraţie rezistent la crize, consolidarea în continuare a frontierelor externe ale Uniunii Europene, asigurarea unei cooperări eficiente cu ţările de tranzit şi furnizarea sprijinului necesar pentru ţările de origine. Atragem atenţia că principala preocupare trebuie să rămână combaterea cauzelor migraţiei la sursă, prin abordarea, în primul rând, a problemelor din statele de origine. Apreciem rezultatele înregistrate în ceea ce priveşte controalele efectuate pe ruta Balcanilor de Vest şi considerăm că sunt necesare eforturi sporite, nu doar de monitorizare a evoluţiilor, dar şi de preîntâmpinare a unor eventuale metode noi pentru introducerea ilegală a migranţilor şi de adaptare continuă a metodelor folosite pentru a contracara astfel de evoluţii. Doamnă preşedinte, Acestea au fost o parte dintre argumentele pentru care Comisia pentru afaceri europene, întrunită în şedinţa din 30 mai 2018, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul proiect de opinie care să fie transmis Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, pentru finalizarea procedurii de examinare parlamentară. Vă mulţumesc foarte mult.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. Dezbateri generale, domnul Victor Paul Dobre.
Victor Paul Dobre Doamnă preşedinte, Migraţia, alături de Brexit şi definitivarea structurii viitorului Cadru Financiar Multianual sunt principalele teme aflate pe agenda liderilor europeni. Dincolo de discuţiile pe fond, care au loc în cadrul forurilor decizionale, devine tot mai clară nevoia Uniunii Europene de a investi în proiecte menite să garanteze securitatea spaţiului comunitar. În acest sens, documentul supus astăzi spre dezbatere şi adoptare oferă o imagine comprehensivă a progreselor realizate până în prezent de instituţiile europene, în gestionarea acestei crize a migraţiei. Totodată, acesta conţine o serie de măsuri viitoare care pun un accent deosebit pe componenta financiară necesară gestionării acestei problematici. Pentru România, dosarul privind migraţia va fi unul dintre principalele subiecte ce vor ocupa agenda preşedinţiei rotative a Consiliului, exercitată de ţara noastră, începând cu luna ianuarie a anului viitor. În contextul în care Ungaria a decis ridicarea unui gard la frontierele sale, unul dintre principalele obiective ale României va fi acela de a asigura securitatea spaţiului maritim al Mării Negre, astfel încât acesta să nu devină o rută de tranzit atractivă pentru cei aflaţi în căutarea unui stat sigur. PNL va vota pentru adoptarea proiectului de opinie. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Márton Árpád.
Árpád-Francisc Márton Doamnă vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor, Documentul pe care îl votăm parţial este într-adevăr bun, cu accentuarea faptului că trebuie să rezolvăm problemele migraţiei la locul de origine al acestor elemente, la protejarea graniţelor Uniunii Europene, inclusiv prin atragerea punctelor de vedere către noile rute migratoare, inclusiv frontiera dinspre Marea Neagră, a României, şi a posibilelor trasee prin ţara noastră. Noi credem însă că poate trebuia mai mult accentuat faptul că relocarea migranţilor, care se pare că este considerată una dintre cele mai importante soluţii, nu este o soluţie viabilă. Nu numai că nu este singura soluţie, dar nu este o soluţie viabilă. Şi poate n-ar trebui să susţinem astfel de proceduri, inclusiv prin noile idei, de a considera acest val migrator ca un drept al omului, care, pentru Uniunea Europeană, este obligatoriu acceptul acestora, când, de exemplu, SUA îşi întăreşte graniţele împotriva acestor valuri. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Barna.
Ilie Dan Barna Mulţumesc, doamnă preşedinte. Chestiunea migraţiei tinde să devină una dintre politicile fundamentale ale Uniunii Europene. Într-un studiu - am aflat chiar zilele trecute, cu surprindere -, într-un studiu făcut la nivel european, în ultimele trei luni, pe primul loc, cea mai interesantă temă care preocupă cel mai mult cetăţenii europeni este fix migraţia şi, surpriză, inclusiv în România. Studiul a fost făcut de o instituţie de la Bruxelles. Dar, inclusiv în România, ca temă europeană, migraţia se află pe primul loc. Ceea ce înseamnă că, probabil, în perioada următoare, vom avea mai multe iniţiative şi reglementări de la nivel european, pe această chestiune, care va deveni una cu care va trebui să ne obişnuim, deşi, până acum, noi, în România, am trăit destul de confortabil, în ideea că suntem maximum o ţară de tranzit. Ceea ce regăsim în Comunicarea Comisiei sunt câteva elemente interesante legate de schimbarea rutelor şi de faptul că probabil următoarele valuri, să le spunem, de migraţie, vor veni din ţările sud-sahariene şi din statele din nordul Africii. Apreciem deosebit de mult faptul că în opinia pe care o vom adopta astăzi se recomandă îmbunătăţirea şi folosirea acestei politici a migraţiei, care este importantă la nivelul Bruxelles-ului, ca instrument de dezvoltare a relaţiilor cu ţările din vecinătatea Uniunii Europene. Adică pe această politică de migraţie se pot construi parteneriate şi proiecte care să ne ajute şi pe noi, ca stat, să dezvoltăm relaţii funcţionale cu vecinii noştri care nu sunt membri ai Uniunii Europene. Bineînţeles că aceasta va trebui să fie o temă pe agenda preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene, în primul semestru din 2019, pentru că este o temă care nu poate fi evitată. Şi, în concluzie, susţinem adoptarea acestei opinii privitoare la COM 250, în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Gheorghe Daniel.
Andrei Daniel Gheorghe Mulţumesc. Mă bucur că vedem o comunicare un pic mai fermă a Comisiei. Până acum, toate aceste comunicări pe migraţie păreau destul de temătoare. Dar, oricum, lucrurile trebuie duse un pic mai departe. Noi nu putem accepta să devenim pur şi simplu un spaţiu, aşa, de migraţie necontrolată. Europa, înainte de toate, trebuie să-şi protejeze propriii săi cetăţeni, trebuie să-şi protejeze propriile sale frontiere şi să-şi păstreze capacitatea de a funcţiona. Eu nu cred, de exemplu, că trebuie să ne obişnuim cu migraţia. Noi avem de-a face cu o migraţie în masă a unor populaţii din Orientul Mijlociu şi Africa sud-sahariană, către Europa. Este o chestiune de scară istorică, nu este doar un fenomen restrâns. De aceea, este foarte important să facem şi diferenţa între refugiat şi migrant, şi o serie de alte lucruri pe care noi trebuie să le stabilim clar prin documente. Uniunea Europeană trebuie să se protejeze. România este datoare să se apere, atât la Marea Neagră, atât la Dunăre, cât şi în Vest, în Banat - zone de tranzit ale acestor fluxuri migratorii. Europa este în faţa unei provocări uriaşe. Şi nu trebuie să uităm un aspect. Europa astăzi se găseşte în plin proces de islamizare. O bună parte dintre oraşele mari, europene, sunt deja controlate, la nivelul periferiilor, de aceste grupuri de imigranţi care provin din spaţiul Orientului Mijlociu sau din spaţiul sud-saharian. Autorităţile statelor suverane nu mai fac faţă. Gradul de infracţionalitate a crescut foarte mult, în multe ţări europene, odată cu acest flux migrator. Riscul terorist s-a triplat. Foarte multe capitale europene mari, altădată sigure, astăzi sunt ţintă predilectă a reţelelor teroriste transfrontaliere. Aşadar, tema migraţiei trebuie să fie proiectată şi pentru noi, românii. Şi trebuie să luăm o serie de măsuri preventive care să nu permită ca România să devină un spaţiu al nimănui şi doar un simplu teritoriu, un fel de spaţiu de carantină pentru fluxurile migratorii către Europa. O Europă care îşi apără identitatea, care îşi apără forţa sa, îşi apără civilizaţia trebuie să înfrunte bărbăteşte acest val migratoriu şi să găsească soluţii coerente, soluţii legale şi democratice, care să ţină cont, în primul rând, de interesele propriilor săi cetăţeni! Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Corneliu Bichineţ.
Corneliu Bichineţ Stimaţi colegi, Partidul Mişcarea Populară va susţine adoptarea acestui document de o importanţă foarte mare pentru Europa şi în aceeaşi măsură şi pentru noi, românii. Acum, se ştie că, dintotdeauna, populaţiile din zonele sărace au căutat un El Dorado, un teren al făgăduinţei, unde să poată merge. S-au schimbat multe în decursul istoriei şi cred că Europa, care este ţinta valurilor migratoare, ar trebui să se gândească, împreună cu partenerul nostru strategic, America, cum îi ţinem pe loc pe cei care vor să plece, să-i ajutăm să se dezvolte acolo, să rămână în comunităţile, în ţările, în zonele lor, să-şi poată câştiga traiul acolo, iar migrarea să nu devină un fenomen de masă care atrage, odată cu dislocarea oamenilor, chestiuni legate de civilizaţie, de adaptare, de alienare, de terorism, în ultimă instanţă. Şi eu cred că România are datoria, dacă-şi cunoaşte interesul, să-şi apere graniţele, cultura, identitatea. Însă cu echilibru, pentru că şi de aici, din nefericire, în ultimii 20 de ani au plecat spre vestul Europei, în primul rând, 3-4 milioane de oameni care nu-şi mai puteau rezolva problemele cotidiene existenţiale aici, în România. Închei prin a spune că, în legătură cu documentul legat de mediu, am fost de acord şi noi, cei de la Partidul Mişcarea Populară, şi vom susţine adoptarea acestui document privind migraţia. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Dobrovie Adrian.
Matei-Adrian Dobrovie Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Vreau să apreciez contribuţia României la această politică de migraţie care, iată, se discută chiar în aceste zile, şi anume reforma Regulamentelor Dublin. Este foarte important cum va arăta acest sistem comun de azil european. România contribuie, în momentul de faţă, la ambele scheme, şi la Schema de resettlment, şi la Schema de relocare din Italia şi Grecia. O să vă dau şi nişte cifre exacte: România a relocat 728 de solicitanţi de azil - 45 din Italia şi 683 din Grecia -, până acum, şi a participat şi la acea Schemă de resettlement care presupune aducerea de refugiaţi sirieni din Turcia, din Iordania şi din statele apropiate. În anii următori România s-a angajat să preia 40 de sirieni din Turcia, în 2018, şi 40 de sirieni din Iordania, 29 de sirieni din Turcia, în anul 2019. România a demonstrat că are o abordare pozitivă constructivă în acest dosar, chiar dacă s-a opus cotelor obligatorii şi a favorizat o soluţie voluntară. În continuare, România trebuie să-şi respecte angajamentele. Evident ne interesează securizarea graniţelor externe ale Uniunii Europene şi România contribuie masiv în acest sens. Avem cel mai mare număr de experţi detaşaţi la Frontex, unul din cel mai mare număr de experţi dintre statele europene şi, mai mult decât atât, este foarte important să subliniem că România deja contribuie la securizarea graniţelor externe, deci merită să fie primită în spaţiul Schengen. Mai mult decât atât, evident, ne îngrijorează această tendinţă de schimbare a rutelor, această tendinţă ca o posibilă rută migratorie să se deschidă pe Marea Neagră şi trebuie să luăm măsurile necesare pentru a preîntâmpina probleme pe această linie, dar trebuie să observăm că concluziile acestei comunicări ale comisiei sunt pozitive, că ele arată că Acordul UE-Turcia a funcţionat, ele arată că toate acordurile de readmisie şi de returnare încep să funcţioneze cu statele terţe, cu partenerii, cu statele de la care pleacă originea acestei migraţii, acestor fluxuri migratoare care au scăzut pe toate rutele. Este îngrijorător puţin faptul că pe ruta vest şi central-mediteraneană încep să crească iar aceste fluxuri. Este important să se pună în continuare accent pe salvarea vieţilor şi este foarte important ca România să contribuie, aşa cum a făcut-o şi până acum, la aceste iniţiative.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc.
Matei-Adrian Dobrovie USR va susţine această comunicare şi ne dorim ca această temă a migraţiei să fie un subiect prioritar pe agenda preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, pe care o vom exercita în anul 2019. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Varujan Vosganian.
Varujan Vosganian Mulţumesc foarte mult. Am luat cuvântul să vă spun că suntem cel puţin doi membri ai Parlamentului - îl numesc pe Varujan Pambuccian şi pe mine - care suntem descendenţii unor refugiaţi. Acum 100 de ani, bunicii noştri, supravieţuitori ai genocidului din 1915, s-au numărat printre zecile şi zecile de mii de refugiaţi care au venit în Europa. Pe vremea aceea, însă, Europa a găsit o soluţie care astăzi nu mai poate fi folosită, din păcate. Guvernul României a cerut armenilor din România să creeze o organizaţie care să certifice originea etnică, provenienţa, motivul pentru care respectivii doresc azil politic în România şi care se obliga, în acelaşi timp, să asigure, să garanteze pentru integrarea refugiaţilor în România. Iar Ministerul de Interne a dat o normă care a obligat toţi refugiaţii din România să se prezinte o dată la doi ani în faţa organelor Ministerului de Poliţie, împreună cu doi cetăţeni români care să garanteze că au un comportament corect şi respectă legile ţării. În acest fel, integrarea comunităţii armene în România a fost exemplară. Noi discutăm despre refugiaţi, despre numărul refugiaţilor, dar nu discutăm absolut nimic despre felul în care aceştia se integrează, despre felul în care controlăm comportamentul lor ulterior. De aceea, cred că discuţia aceasta ar trebui continuată în mod serios şi responsabil, preluând şi câte ceva din lecţiile pe care le-am primit din secolul al XX-lea. ALDE va susţine acest document dar, repet, aveţi în vedere faptul că trebuie, după aceea, să verificăm modul în care aceşti oameni se comportă, unde sunt, în ce comunităţi trăiesc şi cum sunt loiali statului care i-a primit şi cum se supun legilor ţării în care trăiesc. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat. La preambul. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. La articolul unic. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Rămâne la votul final.