Carmen-Ileana Mihălcescu La punctul 2 al ordinii de zi avem înscrisă dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 67 de deputaţi. În temeiul art. 190 din Regulament, întreb dacă vreunul dintre semnatari îşi retrage adeziunea la această moţiune? Nu e cazul. Pentru dezbaterea moţiunii, Biroul permanent şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare vă propun următoarele. Moţiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari; Guvernului i se rezervă 50 de minute pe care le utilizează la începutul şi la încheierea dezbaterilor; pentru dezbateri, luându-se în calcul câte 10 secunde pentru fiecare deputat, timpul maxim alocat grupurilor parlamentare, precum şi deputaţilor neafiliaţi se prezintă în felul următor: Grupul PSD - 25 de minute; PNL - 11 minute; USR - 5 minute; UDMR - 4 minute; ALDE - 3 minute; PMP - două minute; minorităţile naţionale - 3 minute; deputaţii neafiliaţi - 3 minute. Avem un total de 56 de minute. Dacă sunt obiecţii? Dacă nu, vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot. Şi supun votului propunerile prezentate. Să înceapă votul. Cu 127 de voturi pentru, propunerile au fost aprobate. Pentru început, o să dau cuvântul domnului deputat Bogdan- Iulian Huţucă, pentru citirea textului moţiunii simple. Vă rog.
Bogdan-Iulian Huţucă Moţiune simplă "Harababura fiscală PSD-ALDE te lasă fără banii tăi de pensie!". Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Domnule ministru al finanţelor publice, Au trecut mai bine de 4 luni de când aţi fost învestit în funcţia de ministru al finanţelor publice şi aţi ratat deja şansa de a demonstra că acţiunile dumneavoastră, atunci când eraţi doar senator şi preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe, nu au fost altceva decât exerciţii de imagine în interiorul PSD. Haideţi să vă dăm numai câteva exemple. Ca senator, aţi susţinut amendamentul PNL, de a elimina aberanta supraacciză la carburanţi, care a crescut preţurile la benzină şi motorină cu peste un leu/litru şi care a urcat inflaţia la peste 5,2%, cel mai mare nivel din ultimii 5 ani. Ca ministru, se pare că nu vreţi să înţelegeţi de ce au crescut preţurile, de ce transportatorii s-au întors la practica alimentării cu carburanţi în statele vecine, unde carburanţii sunt mai ieftini. Pentru explozia preţurilor de consum, v-a fost mai simplu să daţi vina pe Mugur Isărescu, pe BNR, pe factori exogeni, pe extratereştri sau pe state paralele. Vă aducem aminte, tot în calitate de senator, că v-aţi raliat demersului PNL, de a împiedica măsura toxică a plăţii defalcate a TVA, din care Guvernul spera că aduce la buget miliarde de lei anual. Ca ministru, deşi aţi văzut cu ochii dumneavoastră că această măsură nu a adus niciun beneficiu la buget, nici nu a diminuat evaziunea fiscală, continuaţi să o menţineţi, parcă pentru a pedepsi mediul de afaceri onest, căci numai agenţii economici de bună-credinţă au fost afectaţi de această nouă măsură birocratică. Tot parlamentar fiind, v-aţi pliat alături de opoziţia reprezentată de PNL, care s-a împotrivit introducerii impozitului pe cifra de afaceri până la un milion de euro. Ca ministru, probabil dintr-o jenă faţă de cei care v-au ales în Parlament, aţi ales să cârpiţi Codul fiscal, pentru a crea o falsă impresie asupra faptului că impozitul pe venitul microîntreprinderilor poate fi opţional, condiţionat. Din păcate, incoerenţa dintre acţiunile dumneavoastră ca senator şi cele în calitate de ministru consolidează ideea că diletantismul este atributul de bază al ministrului finanţelor publice din actualul Guvern. Domnule ministru Teodorovici, nu vă reproşăm dumneavoastră aberaţia denumită "revoluţie fiscală", pe care Guvernul PSD-ALDE nr. 2 a girat-o şi a promovat-o ca panaceu la problemele economiei româneşti, chiar dacă şi domnul Ionuţ Mişa şi domnul Mihai Tudose cunoşteau foarte bine că aceasta va face mai mult rău decât bine! Dumneavoastră, în schimb, vă reproşăm faptul că, deşi cunoaşteţi relele făcute de harababura fiscală a PSD-ALDE, v-aţi pus personalitatea inestimabilă la umbră de eventuale critici publice şi nu aţi făcut absolut nimic pentru a elimina răul produs de aceste modificări fiscale. Mai mult, la cele 260 de modificări fiscale operate anul trecut, dumneavoastră aţi arătat că puteţi fi şi mai harnic la capitolul instabilitate şi cârpeală fiscală, operând peste 120 de modificări ale Codului fiscal, în numai 3 luni! Domnule ministru, înainte de toate, ar fi bine să precizaţi aici, în faţa Parlamentului, care v-a învestit în funcţia de ministru, cine conduce de fapt Ministerul Finanţelor Publice? Dumneavoastră sau domnul Darius Vâlcov? Este o precizare extrem de importantă ca să ştim dacă nu cumva ne adresăm unui ministru fără competenţe în Guvern, iar frâiele politicii fiscale şi bugetare sunt în cu totul altă parte. Nu vrem să fim înţeleşi greşit, dar la întâlnirile cu Banca Naţională a României, la cele organizate cu sindicatele, pe anomaliile din salarizare, la discuţiile secrete cu administratorii de pensii private, în relaţia cu autorităţile europene sau în comisia specială pentru aderarea la moneda euro, domnul Darius Vâlcov a reprezentat Guvernul, ca decident pe probleme financiare, şi nu dumneavoastră. Observăm că nici măcar explicaţii pe situaţia dezastruoasă a bugetului nu mai sunteţi lăsat să faceţi, domnul Viorel Ştefan fiind pus să se umilească public şi să găsească argumente care mai de care mai stupide. Nu cunoaştem motivul pentru care vi s-a luat cerneala din stiloul de ministru. Nu ştim de ce domnul Liviu Dragnea nu are încredere în dumneavoastră, deoarece v-a lăsat fără mai multe competenţe şi v-a luat din subordine instituţii importante. Aţi pierdut până şi competenţa de a mai emite acte normative, aceasta fiind trecută la Comisia Naţională de Prognoză din subordinea doamnei Dăncilă, mai precis a domnului Dragnea. Domnule ministru Teodorovici, nu puteţi nega faptul că bugetul public a avut, după primele trei luni ale anului, probleme deosebit de grave. Veniturile din surse fiscale au ajuns la un minim istoric de 3,8% din produsul intern brut, procent pe care România nu l-a mai avut de 11 ani de zile. Nici după primele patru luni situaţia bugetară nu s-a îmbunătăţit, aşa cum susţinea patetic domnul Viorel Ştefan. Veniturile fiscale au urcat la doar 5,2% din PIB, trendul menţinându-se în jurul a 1,3% lunar. De asemenea, se prefigurează un al doilea an cu venituri totale sub 30% din PIB, deşi v-aţi asumat o ţintă de venituri mult superioare, de aproape 32% din produsul intern brut. Bugetul a ajuns să se alimenteze cu bani numai din fiscalitatea pusă pe muncă, pe salariile angajaţilor, din impozit pe salarii, contribuţii sociale şi contribuţii de sănătate. Aproape jumătate din munca fiecărui angajat merge la buget. Explicaţi de ce, cu o economie în creştere, problemele din buget sunt din ce în ce mai mari. Paradoxul este şi mai mare dacă ne gândim că Guvernele PSD-ALDE au introdus supraacciza la carburanţi, au mutat contribuţiile de la angajator la angajat, au crescut salariul minim, au crescut baza de impozitare, au scăzut la mai mult de jumătate fondurile pentru investiţii. Poate ne explicaţi cum este posibil ca, în plină creştere economică, Guvernul să se împrumute pentru a plăti salarii şi pensii. Unde a dispărut creşterea economică de 6,9%, de anul trecut, şi cea prognozată, de 5%, anul acesta? Domnule Teodorovici, sperăm că măcar Domnia Voastră veţi înţelege că dacă aţi fi dat drumul la investiţii, atunci aţi fi avut mai mulţi bani la buget! Domnia Voastră, ca să daţi bine în ochii UE, aţi sacrificat, pentru al doilea an consecutiv, investiţiile. Cum poţi să te lauzi că nu depăşeşti pragul de 3% deficit bugetar, în plină creştere economică, sacrificând dezvoltarea ţării, prin tăierea banilor pentru investiţii? Nu trebuie să fii expert în finanţe publice ca să poţi constata că în România nu se mai lucrează pe niciun şantier public şi niciun proiect major de infrastructură nu a fost demarat. Dacă ne uităm la statele dezvoltate din Uniunea Europeană, vom constata că majoritatea înregistrează excedente bugetare şi fac investiţii publice puternice ca să-şi consolideze economiile naţionale şi să-şi protejeze capitalurile autohtone, atunci când vor veni vremuri grele. Din păcate, culegeţi astăzi roadele politicilor fiscale păguboase implementate anul trecut. De pildă, deficitul bugetar după primele patru luni ale anului 2018 a ajuns la minus 6 miliarde lei, raportat la anii precedenţi, cu care vă place să vă comparaţi, în care, după primele 4 luni ale anului, aveam excedent bugetar de peste 1,3 miliarde lei, în plus bani la buget. Dacă doreaţi mai mulţi bani la buget, ar fi fost util pentru dumneavoastră, domnule ministru, să o ajutaţi pe doamna ministru de la fonduri europene, care v-ar fi putut aduce la buget anul acesta peste 20 de miliarde de lei, prin efecte de multiplicare, dacă s-ar fi priceput. Cu banii de la Uniunea Europeană în buget aţi fi avut bani şi pentru pensii, şi pentru salarii, şi pentru investiţii, şi nu mai trebuia să furaţi banii de la Pilonul II de pensii. Ştim că vă veţi apăra şi că veţi spune că situaţia bugetară s-a ameliorat în luna aprilie. Vă solicităm să abandonaţi tertipurile ieftine şi să nu mai comparaţi anul 2018 cu anul 2017, un an care a fost dezastruos din punct de vedere fiscal-bugetar. Comparaţi situaţia bugetară pentru acest an cu prevederile Legii nr. 2/2018, adică cu ceea ce dumneavoastră aţi programat pentru acest an. Românii nu mai pot fi înşelaţi cu scamatoriile ieftine pe care le utilizaţi în dezbaterea publică. După primele 4 luni ale anului, veniturile bugetare au crescut cu doar 11,8% faţă de anul 2017, fiind tot mai departe de ţintele programate prin Legea bugetului pe anul 2018. În acelaşi timp, cheltuielile au avansat cu peste 21,5%, deşi încă nu s-au majorat, chiar şi pentru o jumătate de an, pensiile, iar unele majorări salariale încă nu şi-au produs impactul în buget. Intrările de fonduri europene nerambursabile, altele decât subvenţiile în agricultură, aproape nu există, asta pentru că România nici măcar nu a transmis ce proiecte vrea să facă. Când aţi fost învestit, fără să vă oblige nimeni, v-aţi angajat că veţi aplica măsuri care să eficientizeze cheltuielile publice, în special cele cu privire la bunuri şi servicii. Nu ştim cum se face că exact această categorie de cheltuieli a crescut cu peste 12,7% de la începutul acestui an. Observăm că dintr-o disperare tot mai mare, aţi apăsat şi mai tare pe grumazul companiilor de stat profitabile, luându-le în avans orice resursă financiară care ar fi trebuit să meargă în investiţii. Cine îşi va asuma răspunderea dacă şi alte companii, precum Transelectrica, vor ajunge din companii profitabile în companii care înregistrează pierderi? Dacă ne uităm pe execuţia bugetară, după primele 4 luni, nu putem să nu observăm că sumele prevăzute pentru cheltuieli de personal au urcat la 26,26 miliarde lei, în creştere cu peste 20%. După cum ştiţi, aceste sume nu includ decât parţial unele majorări salariale, operate începând cu luna martie, şi nu includ nici alte beneficii care trebuie acordate angajaţilor. La un calcul aritmetic simplu, plafonul bugetar pe care dumneavoastră l-aţi propus, de 81,1 miliarde lei, pentru cheltuieli de personal în anul 2018, va fi depăşit. Cum veţi proceda anul acesta? Veţi concedia angajaţi din sectorul public sau veţi extinde plafonul de cheltuieli de personal, luând bani de la investiţii şi de la Pilonul II? Chiar aveţi de gând să puneţi cetăţenii să-şi plătească salariile şi pensiile din banii acumulaţi în conturile individuale din Pilonul II? Spuneţi oamenilor ce aveţi în intenţie să faceţi, pentru că în Programul de guvernare curgea numai lapte şi miere! Domnule ministru, vă solicităm să nu vă mai prefaceţi că nu ştiţi, că nu pricepeţi, că nu cunoaşteţi că Guvernul urmăreşte să elimine pensiile obligatorii administrate privat! Pseudosimulările pe care le tot invocaţi că se fac sau că se vor face la Ministerul Finanţelor nu urmăresc varianta cea mai bună pentru sustenabilitatea în viitor a pensiilor, ci modul în care reuşiţi să peticiţi mai repede bugetul, care arată ca un şvaiţer. Ştim că nu sunteţi nici ministrul muncii, nici prim-ministrul, ca să vă atribuim competenţe în domeniul pensiilor. Cu toate acestea, ştim cu toţii că banii pentru pensii, pentru ca acestea să poată fi plătite, trebuie să existe în buget, lună de lună. La capitolul buget, Ministerul Finanţelor este şeful. Şi dacă nu aţi fi avut nicio competenţă, colegii dumneavoastră de Guvern tot ar fi dat vina pe ministerul de finanţe! Ar fi bine să nu uitaţi că, atunci când Legea salarizării a generat scăderi de salarii pentru mii de salariaţi, doamna Olguţa Vasilescu v-a arătat cu degetul, spunând că nu Domnia Sa face politica fiscală a ţării, că ea a mărit salariile, dar Ministerul Finanţelor Publice este vinovat pentru că acestea au scăzut. Nici ministrul de la Administraţie nu-şi asumă faptul că aţi luat banii de investiţii de la toate primăriile din ţară şi arată cu degetul tot spre dumneavoastră! Aţi dus administraţiile publice într-o subfinanţare cruntă, ca să le faceţi dependente de Guvern, adică ne-aţi întors în timp, în anii 1990, când banii ajungeau în ţară doar pe baza carnetului de partid. Aşadar, oricât aţi nega şi manipula, bugetul, care stă în responsabilitatea dumneavoastră, nu mai are bani pentru plata pensiilor şi a salariilor pentru tot anul 2018. Nu are resurse nici pentru majorarea punctului de pensie, chiar de la 1 iulie 2018, deşi pensiile trebuiau majorate, potrivit legii, de la 1 ianuarie 2018. Aţi confiscat jumătate din această majorare, iar pensionarii ştiu acest lucru şi sunt extrem de nemulţumiţi pentru faptul că au fost înşelaţi. Să sperăm că nu veţi spune, la fel ca şi colegii dumneavoastră de partid, că cei de la Bruxelles nu sunt corect informaţi! Ştiţi bine că pe oficialii de la Comisia Europeană nu-i puteţi păcăli ca pe români, sursele lor fiind tocmai din interiorul ministerului pe care îl conduceţi. Documentele oficiale transmise de Comisia Europeană sunt publice. Şi vă cităm din ele: "Guvernul intenţionează să anuleze reforma sistemului de pensii introdusă în anul 2008, prin care s-a introdus Pilonul II de pensii. Autorităţile au redus deja, în bugetul pentru anul 2018, contribuţiile sociale transferate la Pilonul II (...). Guvernul intenţionează să facă opţională contribuţia la Pilonul II de pensii". Pentru binele românilor, pentru început ar fi necesar să spuneţi adevărul: voi, actualul Guvern al României, aţi băgat ţara în insolvenţă! Domnule ministru, sperând că nu veţi citi din foi "servite", ca doamna Viorica-Vasilica Dăncilă, că veţi da dovadă de respect faţă de instituţia Parlamentului, vă solicităm să răspundeţi onest la următoarele întrebări: Unde ar fi ajuns deficitul bugetar în anul 2018 dacă nu aţi fi ciuntit contribuţiile angajaţilor de la Pilonul II, încă de la 1 ianuarie 2018, reducându-le de la 6% la 3,75%? Fără să furaţi banii a 7 milioane de români, economisiţi la pensiile din Pilonul II, veţi putea plăti pensiile şi salariile până la finalul anului? Arătaţi-ne şi nouă cum poate avea Pilonul I randamente, atâta vreme cât banii reţinuţi din salariul angajatului pleacă astăzi în plata pensiei actualilor pensionari? Unde face Pilonul I randamente? În tolba poştaşului? Veţi da investiţiilor publice toţi banii programaţi prin Legea bugetului de stat? Sau veţi proceda la fel ca anul trecut, când, la cele două rectificări bugetare, s-au luat jumătate din banii alocaţi lucrărilor de infrastructură, pentru a petici bugetul? În condiţiile în care România se află într-o criză fără precedent a investiţiilor publice, de ce consideraţi că înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii este o soluţie mai eficientă decât absorbţia tuturor fondurilor europene puse la dispoziţia României de Comisia Europeană? În acelaşi sens, pentru că bănuim că ştiţi cum funcţionează parteneriatele public-private, vă solicităm să ne spuneţi cât ne costă pe noi, românii, autostrăzile şi spitalele construite în parteneriat public-privat, de la bugetul de stat al României? Mai mult decât atât, de unde veţi avea bani pentru aceste parteneriate la rectificarea bugetară? Ce capitole de cheltuieli vor fi afectate negativ? În condiţiile în care vă raportaţi la anul 2016, ca la un an de dezastru bugetar, vă solicităm să precizaţi cine era ministrul finanţelor care a întocmit, în anul 2015, bugetul pentru anul 2016? Nu eraţi cumva chiar dumneavoastră? În condiţiile în care aţi identificat că cea mai mare problemă a bugetului este colectarea în zona marilor contribuabili, cum de aţi acceptat să fie pus şef peste ANAF chiar şeful de la direcţia de mari contribuabili, adică domnul Ionuţ Mişa? Este domnul Ionuţ Mişa chiar mentorul dumneavoastră, atâta vreme cât Domnia Sa a fost primul care a propus furtul din banii strânşi la Pilonul II? Domnule ministru Teodorovici, chiar dacă Institutul Naţional de Statistică nu este o instituţie independentă, ci o anexă a guvernanţilor, nu a putut ascunde faptul că produsul intern brut pe primul trimestru din anul 2018 a stagnat, rămânând la aceeaşi valoare din ultimele trei luni ale anului 2017. De asemenea, ştiţi la fel de bine ca noi că evoluţiile economice trebuie să îngrijoreze: consumul a obosit, exporturile nu ţin ritmul cu importurile, investiţiile sunt la minime istorice, iar comenzile din industrie au încetinit în aprilie. De asemenea, după 17 luni de guvernare, PSD-ALDE a distrus toate echilibrele economice construite cu greu în ultimii zece ani, fără să crească standardul de viaţă al populaţiei şi fără să construiască măcar un drum nou, o şcoală nouă, un spital modern. Partidul Naţional Liberal nu v-a invitat nici la o competiţie de frumuseţe, nici la un exerciţiu de "imagine", ci ca să vă solicite următoarele: Opriţi orice demers de anulare, suspendare sau naţionalizare a pensiilor din Pilonul II. Nu furaţi dreptul la o pensie decentă pentru 7 milioane de români. Nu trădaţi generaţia de vârstă din care faceţi parte! Deblocaţi investiţiile publice! În 17 luni de guvernare sau, mai bine spus, din anul 2012, de când aţi revenit la guvernare, nu aţi demarat niciun proiect major de investiţii! Rezolvaţi problema bugetului aducând banii europeni gratuiţi. Aveţi experienţă, ca fost ministru al fondurilor europene, şi ştiţi că se pot aduce zeci de miliarde la buget, dacă se vrea. Dacă va fi nevoie, faceţi chiar şi meditaţii cu doamna Plumb, căci se vede clar că Domnia Sa nu se pricepe deloc! Eliminaţi supraacciza şi veţi avea surpriza că veţi avea mai mulţi bani la buget! Eliminaţi absurditatea de Split TVA, care a lovit în cei oneşti şi i-a mângâiat pe umăr pe evazionişti! Nu vă raliaţi demersului de constituire a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, pentru a gira un demers cu interese economice ascunse! Daţi-1 afară pe domnul Darius Vâlcov din minister şi amintiţi-vă promisiunile făcute ca senator! Mulţumim. (Aplauze.)
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. În continuare, îl invit la tribună pe domnul Eugen Teodorovici, ministrul finanţelor publice. Domnule ministru, aveţi cuvântul.
Carmen-Ileana Mihălcescu Domnule ministru, vă rog să nu dialogaţi cu sala...
Carmen-Ileana Mihălcescu Domnule ministru... (Vociferări.)
Carmen-Ileana Mihălcescu Domnule ministru, vă rog să nu dialogaţi cu sala.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. Urmează dezbaterile asupra moţiunii simple. Vă reamintesc prevederile art. 191 din Regulament, potrivit cărora la moţiunile simple prezentate nu pot fi propuse amendamente. Voi da cuvântul domnilor deputaţi înscrişi. Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Lucian Heiuş. Vă rog, aveţi cuvântul.
Lucian-Ovidiu Heiuş Doamnelor şi domnilor deputaţi, Domnule ministru, Nu ştiu câţi dintre dumneavoastră aţi văzut filmul "Cum să furi un milion", dar toţi românii vor asista la filmul "Cum să furi un pilon de pensii", realizat de casa de producţie PSD-ALDE, scenariul şi regia Darius Vâlcov. Naraţiunea este simplă: pasul unu - falimentezi o ţară; pasul doi - găseşti un politician demagog şi infatuat şi îl numeşti ministru la Finanţe; pasul trei - cauţi o divă inocentă care nu ştie dacă a contribuit sau nu la Pilonul II de pensii şi o pui şefă la Ministerul Muncii; pasul patru - identifici nişte personaje negative, fondurile de investiţii sau eventual Soros; iar pasul cinci - creezi un final fericit în care şapte milioane de români vor dona Guvernului PSD-ALDE banii acumulaţi în Pilonul II de pensii. Domnule ministru Teodorovici, Acest scenariu este nefast şi jignitor pentru români. Şi pentru că acceptaţi să jucaţi în acest film, merită să fiţi demis. Da, cheltuielile statului cresc într-un ritm mai mare decât cresc veniturile. Dacă aţi intrat într-o beţie a puterii şi a cheltuielii fără ros, acestea sunt rezultatele. Domnule ministru Teodorovici, Împreună cu prietenul şi partenerul dumneavoastră, Ionuţ Mişa, prin Ordonanţa nr. 30/2017 aţi transformat ANAF într-o agenţie imobiliară, prin intermediul căreia grupuri organizate de speculanţi cumpără bunurile imobile ale debitorilor statului la 10% din preţul de pornire a licitaţiei, producând insolvenţa acestora şi, în acelaşi timp, diminuând considerabil veniturile bugetului de stat. Domnule ministru, În stilul dumneavoastră inconfundabil, ne-aţi anunţat o mare reformă fiscală, prin introducerea Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, respectiv Formularul 212. Şi ce aţi realizat? Un formular aproape imposibil de completat de contribuabili şi aţi transformat incapacitatea administrativă a ANAF în spatele UAT-urilor, obligând angajaţii acestora să preia aceste formulare. După ce prin Legea bugetului aţi nenorocit aproape toate primăriile din ţara aceasta, excepţie, bineînţeles, făcând Primăria Bucureştiului, deoarece doamna primar Firea are un statut aparte, acum le daţi şi sarcini suplimentare oamenilor din aceste primării din ţară. Ştiaţi că pentru a vedea situaţia fiscală a unui contribuabil persoană fizică, timpul mediu de aşteptare este de 4 ore, deoarece Programul informatic Gotica nu funcţionează cum trebuie? Ştiaţi că serverele ANAF sunt încărcate la peste 99% din capacitate, că tehnica de calcul este depăşită, că programele informatice nu funcţionează, că bugetul direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice sunt mult subdimensionate şi angajaţii Fiscului au ajuns să aducă de acasă hârtie şi toner? Şi nu va mai dura mult până veţi găsi administraţii financiare cărora li se vor tăia curentul şi gazul pentru neplată? Domnule ministru, Ştiţi că astăzi există sute de directori de şcoli care riscă să fie încadraţi ca infractori, în sistemul de învăţământ existând întârzieri de peste 60 de zile la plata impozitului şi a contribuţiilor cu reţinere la sursă ale profesorilor? Acesta este, oare, respectul pe care îl arătaţi, dumneavoastră, Guvernul PSD, învăţământului românesc? Prin tot ceea ce a făcut ilustrul dumneavoastră predecesor, domnul Ionuţ Mişa, şi prin desăvârşirea de dumneavoastră a creaţiei lui, reuşiţi să înăbuşiţi orice iniţiativă privată din România. Prin toate măsurile pe care le adoptaţi în fiecare zi, reuşiţi să creaţi un cadru din ce în ce mai ostil pentru investitori şi să distrugeţi sistematic principiile de bază ale fiscalităţii. Neutralitatea măsurilor fiscale, certitudinea impunerii, echitatea fiscală, eficienţa impunerii, predictibilitatea fiscală vor deveni vorbe în vând la finalul mandatului dumneavoastră. Domnule ministru, Ascultându-vă astăzi toate argumentele, constat cu regret că folosiţi acelaşi limbaj dublu de un an şi jumătate. Vă raportaţi la perioade şi la cifre care vă convin, pentru ca indicatorii pe care îi prezentaţi să sune bine. Domnule ministru, Nu participaţi la un concurs de frumuseţe în care se stabileşte cine este mai înalt, mai bun şi cu ochi mai albaştri. Aici discutăm despre direcţia în care se îndreaptă România. Ar trebui să faceţi o analiză economică corectă, raportându-vă la indicatorii macroeconomici stabiliţi prin Legea bugetului din 2018 şi să nu mai apelaţi la greaua moştenire, pentru că o să ajungeţi în curând să spuneţi că producţia de vin din România nu este la nivelul estimat, pentru că Burebista, în urmă cu 2.000 de ani, a pus să ardă viile pe deal. Cândva, când eraţi senator, păreaţi un om cu o anumită viziune fiscal-bugetară, cu principii şi dorinţa de a lupta pentru ceea ce crede. Astăzi, din păcate, v-aţi transformat în altceva! Şi tind să cred că în Ministerul Finanţelor Publice există un virus care transformă un specialist, după ce ajunge ministru, într-un zombi financiar. (Aplauze.)
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Din partea Grupului parlamentar ALDE, domnul deputat Varujan Vosganian. Vă rog. (Vociferări. Deputaţii Grupului parlamentar al USR solicită să ia cuvântul.)
Varujan Vosganian Mulţumesc foarte mult. Nu vreau să iau locul nimănui. Îi asigur pe colegii mei că este loc pentru toată lumea! Pentru că am întotdeauna 3 minute, Parlamentul este o bună şcoală pentru mine să fiu concis. De aceea, aş începe chiar cu titlul. Nu mai vehiculaţi aceste idei, că Pilonul II de pensii dispare şi că ameninţăm pensiile românilor. Încă nu aţi învăţat nimic din lecţia pe care Curtea Constituţională v-a administrat-o în 2010, atunci când aţi vrut să tăiaţi pensiile românilor, iar Curtea v-a dat o severă corecţie. Curtea Constituţională vă tot dă lecţii şi nu vă mai învăţaţi odată minte. (Aplauze.) Acum, în legătură cu celelalte teme. Felul în care deturnaţi anumite intenţii ale Guvernului, într-o zonă obscură, vă mărturisesc că nu face cinste unei opoziţii corecte. Şi numai deunăzi - pentru că îl văd în faţa mea pe viceprim-ministrul care se ocupă cu coordonarea chestiunilor economice - iată această intenţie a Guvernului de a realiza credite cu dobândă zero, această iniţiativă a fost catalogată în fel şi chip, începând cu populismele şi terminând cu traficul electoral. Trebuie să vă spun, stimaţi colegi, că ţări cu mult mai multă experienţă democratică decât România, cum ar fi Statele Unite ale Americii, Franţa sau altele, utilizează această procedură - este drept, nu în formula aceasta, dar în formula deducerilor de impozite acolo unde există impozitarea pe veniturile globale - şi desigur pentru cultivarea personalităţii şi pentru instruirea oamenilor. Aşadar, ideile acestea de a contrazice cu orice preţ, de a transforma orice iniţiativă în negarea ei, de a induce panică în rândurile electoratului pe motivul că nu mai există bani, că avem cheltuieli care copleşesc veniturile mi se par cu totul incorecte şi v-am mai spus şi altădată, că nu în acest fel se face politică. Cea mai mare resursă pe care ar putea să o aibă românii nu este petrolul, nu este forţa hidraulică. Cea mai mare resursă este încrederea în propria ţară, sentimentul că ţara în care ne-am născut nu este un tărâm al dezolării şi al deznădejdii pe care trebuie să-l părăsim! Misiunea noastră, în calitate de reprezentanţi ai naţiunii, este să dăm acestei naţiuni încredere în viitorul ei. De aceea, dumneavoastră, atunci când vorbiţi despre instabilitate şi haos, spuneţi-le românilor că, de pildă, în decembrie 2016, atunci când noi am preluat guvernarea, cursul de schimb era un euro la 4,54 lei, iar astăzi cursul de schimb este un euro la 4,65 lei, ceea ce arată că am avut o stabilitate, impresionantă la urma urmei, a cursului de schimb, în ciuda tuturor rumorilor pe care le-aţi stârnit în legătură cu instabilitatea cursului.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să concluzionaţi.
Varujan Vosganian În legătură cu inflaţia, Banca Naţională a dat clar un mesaj privind plafonarea ei până la sfârşitul anului. În legătură cu deficitul bugetar, el se încadrează în nivelele pe care le avem privind proporţiile structurale. Aşadar, închei spunând că transformarea dezbaterii politice în pamflet, utilizarea unei recuzite înţesate de adjective luate dintr-un limbaj colorat, pădureţ, nu fac altceva decât să ne dea, în ansamblu, o imagine dezagreabilă în rândul electoratului. De aceea, vă rog să ne ajutaţi să ne recâştigăm respectul electoratului şi noi să dăm românilor şansa să-şi recâştige încrederea în propria ţară. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. Grupul USR, domnul deputat Claudiu Năsui. Vă rog.
Claudiu-Iulius-Gavril Năsui Mulţumesc, doamnă preşedinte. Dragi colegi, Domnule ministru, Vă mulţumim că aţi venit astăzi, aici, pentru dezbaterea moţiunii simple, cert împotriva dumneavoastră. Mă bucur că aţi menţionat câteva citate în alocuţiunea dumneavoastră! Vreau să vă dau şi eu un citat, unul de pe vremea când, atunci când era criticată guvernarea PSD, ni se spunea "... A, dar nu este nicio problemă, este totul în regulă. Avem creştere economică..." - un lucru pe care, în mod cert, şi dumneavoastră l-aţi făcut astăzi. Şi vă dau acest citat - "Văd acum clasamente, România peste China, peste India, să nu cumva să trecem în clasamentele astea în Univers, peste planete, peste Saturn, peste Venus (...) Haideţi să rămânem cu picioarele pe pământ, aici, să vedem exact ce putem face, pentru ca într-adevăr să fie şi sustenabilă această creştere (...)." Ştiţi pe cine am citat? Chiar pe dumneavoastră, domnule ministru! Asta răspundeaţi dumneavoastră anul trecut, atunci când eraţi un critic acerb al acestei guvernări şi al acestor politici nesustenabile, care acum se vede că sunt nesustenabile. Aveţi o creştere economică pe hârtie, care nu ajută cu nimic România şi pe români. Şi lucrul acesta se vede în câţiva indicatori externi pe care nu-i puteţi mânui aşa cum mânuiţi preţurile reglementate. Indicele Robor, pe baza căruia să plătesc ratele bancare, de atâtea milioane de familii - ştiţi cât era când aţi venit la guvernare şi la cât a ajuns acum? Era 0,87% când aţi preluat guvernarea, iar astăzi a ajuns la 2,85%, cel mai mare nivel din ultimii 4 ani. Nu a mai fost aşa sus. Ştiţi cât era inflaţia? Era 0,05%! Adică, practic românii nu aveau inflaţie. Eram aproape de 0%. Puterea de cumpărare a leului era constantă. Anii anteriori chiar era negativă. Deci câştigam în puterea de cumpărare. Ştiţi cât a ajuns? A ajuns 5,2%! Şi lucrurile acestea nu sunt din cauza unor factori exogeni, aşa cum am văzut că a învăţat cineva din conducerea Partidului Social Democrat, un nou cuvânt... pentru că preţul petrolului nu afectează numai România... Aţi spus, de fapt, că este preţul petrolului, şi aţi menţionat lucrul acesta şi dumneavoastră, dar preţul petrolului afectează întreaga economie globală. Or, dacă ne uităm la inflaţia din Ungaria, din Bulgaria, din restul Europei, vedem că noi suntem cu mult înainte. Prin urmare, motivele pentru care românii suferă această pierdere de putere de cumpărare, acest impozit ascuns care este inflaţia, sunt locale. Dobânzile la care se împrumută statul român şi pe care le plăteşte statul român au explodat! Ne îndatorăm mai mult şi mai scump. Şi, dacă nu mă credeţi, uitaţi-vă în însăşi cifrele de execuţie bugetară pe care le are statul român şi veţi vedea că dobânzile au crescut cu 56%! Ne spuneţi că investiţiile au crescut în primul an. Dar, dacă ne uităm unde sunt acele investiţii, vom vedea că sunt concentrate în jurul Ministerului Apărării Naţionale. Acelea nu sunt investiţiile publice care ne aduc plusvaloare. În mod cert, este nevoie să cumpărăm rachete, este nevoie să ne apărăm, dar nu acelea sunt investiţiile publice care o să facă apoi economia să meargă mai bine, acelea care ne aduc apoi, pe termen lung, bani la buget. Domnule ministru Teodorovici, Aţi fost acum câteva luni un critic acerb a ceea ce s-a numit revoluţia fiscală, a ceea ce s-a numit Split TVA, a desfiinţării Pilonului II de pensii. Acum, vedem, din păcate, că v-aţi întors această vestă reformatoare pe care o aveaţi chiar şi când eraţi senator al partidului de guvernământ. Aplicaţi un Program de guvernare foarte selectiv. Ne spuneţi că trebuie să-l urmaţi la literă, că este Biblia dumneavoastră... Aţi picat deja două Guverne, chipurile pentru că nu au respectat acest program! Dar mă uit în el şi mă întreb, unde, arătaţi-mi slide-ul acela colorat unde putem vedea creşterea accizelor cu 20%. Nu aţi spus asta în campania electorală! Aţi vorbit numai despre creşterea cheltuielilor! Şi apoi, ce să vezi? Nu sunt bani! Creştem taxele, luăm din Pilonul II, luăm contribuţia... pentru că vedeţi o puşculiţă mare care v-ar ajuta pe termen scurt... problema este că vă ajută numai pe termen scurt şi nu ajută România pe termen lung şi ne periclităm şansa de a avea un sistem de pensii sustenabil. De asemenea, nicăieri în Programul de guvernare cu care aţi candidat în alegeri şi cu care, haideţi să fim serioşi, aţi minţit, pentru că nu aţi făcut ce scrie acolo, ci aţi făcut alte lucruri. Nu aţi scris nimic despre impozitarea muncii part-time, despre supraimpozitarea muncii part-time, care a cauzat salarii nete negative la începutul anului. Nu aţi scris nimic despre Pilonul II de pensii! În schimb, ce aţi scris? Aţi scris despre reduceri de fiscalitate, aţi scris despre 18% TVA - nu-l vedem nicăieri, deşi, culmea!, aţi dat şi termene, aţi dat acele calendare colorate, pentru ca românii să poată bifa momentul în care PSD îşi va îndeplini angajamentele. Nu este, nu l-aţi făcut! Aţi vorbit despre facilităţi fiscale pentru cercetare-dezvoltare. Nu le-aţi făcut! Aţi vorbit despre impozit zero pentru medici. Nu l-aţi făcut! Aţi vorbit despre impozit zero pentru veniturile sub 2.000 de lei...
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să concluzionaţi, domnule deputat.
Claudiu-Iulius-Gavril Năsui ... Nu le-aţi făcut! Din cauza dumneavoastră, România va intra într-o criză, pentru că noi, pe creştere economică, avem cel mai mare deficit cu putinţă. Şi aceasta înseamnă că, atunci când va veni o criză, şi ea va veni, din motive externe, noi nu vom fi pregătiţi să putem, atunci, să ajutăm economia, să putem atunci să impulsionăm economia. Vom intra în război precum o armată fără arme, fără muniţie şi în momentul acela sunt convins că dumneavoastră veţi da vina pe Uniunea Europeană, pe americani, pe capitalism, pe Soros, pe state sau diverse lucruri paralele. Dar nu va fi aşa! Va trebui doar să vă uitaţi în oglindă, să vedeţi vinovaţii.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc.
Claudiu-Iulius-Gavril Năsui Şi de ce faceţi lucrurile acestea?
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să concluzionaţi, domnule deputat.
Claudiu-Iulius-Gavril Năsui Ca să câştige domnul Liviu Dragnea preşedinţia în 2019, aruncaţi o economie întreagă în haos? Uitaţi-vă ce faceţi...
Carmen-Ileana Mihălcescu Domnule deputat...
Claudiu-Iulius-Gavril Năsui ... şi opriţi-vă! Domnule Teodorovici, aveţi o poziţie unică să opriţi acest tăvălug. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Carmen-Ileana Mihălcescu Din partea Grupului PSD, domnul deputat Marius Budăi. Vă rog.
Marius-Constantin Budăi Mulţumesc frumos! Doamnă preşedinte, Domnule ministru, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Am citit cu mare atenţie moţiunea simplă depusă de colegii noştri de la PNL şi am câteva neclarităţi, pe care le voi explica în clipele următoare. Prima dintre ele. Am înţeles clar de ce nu reuşiţi să generaţi creştere economică şi un plus de bunăstare pentru români, atunci când sunteţi la guvernare. Pare că aveţi o problemă gravă. Aţi rămas blocaţi în perioada de criză 2009-2011, atunci când aţi reuşit să creaţi o criză de insolvenţă în economia românească, cu o cădere economică masivă, sute de mii de falimente, pierderea a 700.000 de locuri de muncă stabile, neplata pensiilor şi salariilor, scăderi de venituri de până la 60%. Moţiunea este plină de temeri privind neplata salariilor, a pensiilor, intrarea în criză, concedieri masive, creşterea deficitului şi a datoriei publice. Se pare că nu reuşiţi să ieşiţi din paradigma tăierilor şi a măsurilor de austeritate şi rămâneţi blocaţi în ideile de atunci. Al doilea motiv. Aveţi o problemă de coerenţă şi de consistenţă. Concret, vă contraziceţi de mai multe ori în ceea ce scrieţi în propria moţiune. Pe de o parte, ne certaţi că am crescut prea mult salariile şi pensiile românilor - pagina 4 din moţiune, iar pe de altă parte spuneţi că salariile au scăzut - pagina 5 din moţiune. Pe de o parte, ne certaţi că sunt subfinanţate administraţiile publice locale - pagina 5, iar pe de altă parte ne spuneţi că am creat deficit bugetar prin creşterea investiţiilor publice, a salariilor şi a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile - pagina 3. Cred că ar trebui să vă hotărâţi! A treia constatare, care uimeşte orice român care are răbdarea să citească ceea ce aţi scris - vorbiţi dumneavoastră despre investiţii publice, tocmai cei care aţi aruncat cu banii publici aiurea, pe zeci de mii de proiecte precum patinoare în pantă, parcuri pentru copii în sate unde sunt numai bătrâni, telegondole în care nu s-a mai urcat nimeni după inaugurare, borduri şi aşa mai departe. Vorbiţi dumneavoastră despre eficienţa cheltuirii banului public, dumneavoastră, care aţi tăiat un miliard de euro din salariile bugetarilor pentru a da despăgubiri şmecherilor. Să fim serioşi! Românii nu uită şi nu iartă. Daţi dovadă de o ipocrizie cruntă. Al patrulea motiv de uimire, pentru oricine parcurge textul moţiunii - serios, dumneavoastră sunteţi liberali? Unde aţi mai văzut dumneavoastră, în politica mondială, liberali să se plângă că Guvernul stimulează proiecte de parteneriat public-privat, aşa cum faceţi la paginile 6 şi 7? Unde aţi mai văzut dumneavoastră liberali să se plângă de reducerea birocraţiei în sistemul de achiziţii publice? Unde aţi mai văzut dumneavoastră liberali care să se plângă de reducerea a peste 100 de taxe parafiscale? Şi, în sfârşit, al cincilea motiv şi cel mai grav, din punctul meu de vedere - aveţi o problemă simplă de înţelegere a unor procese din economie. Am văzut că faceţi trimitere la anul 2016. Perfect! Am spus de mai multe ori, anul 2016 a fost un an dezastruos pentru economie, a introdus multe dezechilibre şi a exprimat în cea mai mare parte concepţia economică falimentară a dreptei. În anul 2016, creşterea economică a fost de 4,8%, iar veniturile colectate de Guvernul tehnocrat au fost cu 4,2% mai mici ca în anul 2015, fiind primul an din istoria României în care veniturile au scăzut, atunci când economia a crescut substanţial. Este o situaţie unică în peisajul economic european şi arată incapacitatea Guvernului de la acea vreme de a gestiona finanţele ţării. Da, aţi auzit bine şi este bine de repetat! În 2016, veniturile au scăzut cu aproape la fel de mult ca ritmul de creştere a economiei. Ce s-a întâmplat în anul 2017? A trebuit să reparăm ce au stricat alţii! Am colectat la buget aproape de două ori mai mult decât valoarea cu care a crescut PIB-ul. Deci creşterea economică nu s-a pierdut pe drum, ca în anul 2016, ci s-a transferat şi în venituri. Este o lecţie de economie pe care o predăm astăzi opoziţiei. Anul 2016 a fost anul în care s-au produs cele mai mari dezechilibre din economia românească, din ultimii 10 ani. De ce? Pentru că anul 2016 a fost anul în care s-a făcut destabilizare fiscală, a fost anul în care consolidarea fiscală a fost cel mai mult afectată. Anul 2016 a fost anul în care deficitele au explodat. A fost anul în care deficitul bugetar structural a crescut de 11 ori faţă de anul 2015. A fost anul în care deficitul bugetar pe standarde europene - ESA a crescut de circa 4 ori, de la 0,8% în 2015, la limita maximă atinsă, de 3% din PIB, iar deficitul contului curent s-a dublat. Anul 2016 a fost anul în care investiţiile au fost dezastruoase, înregistrând cel mai scăzut nivel, ca pondere în PIB, din perioada 2006-2016. Anul 2016 a fost anul în care s-a dezechilibrat modelul de creştere economică, aceasta fiind generată aproape exclusiv din consum, aşa cum a remarcat şi Consiliul Fiscal: - "S-a înregistrat un dezechilibru major al structurii creşterii economice în anul 2016, contribuţia formării brute de capital fix la creşterea PIB fiind negativă...", iar tot Consiliul Fiscal dă şi explicaţia - "Cauza principală o reprezintă subexecuţia programului de investiţii publice, care a înregistrat o scădere în termeni reali de 24,3%, în contextul de nerealizări de anvergură a absorbţiei fondurilor comunitare nerambursabile în raport cu prognoza iniţială, în special pe segmentul finanţării proiectelor de investiţii". Ca o concluzie la analiza Consiliului Fiscal, anul 2016 a fost anul în care investiţiile au contribuit negativ la creşterea economică şi anul în care fondurile europene absorbite au fost aproape de zero. Stimaţi colegi, Textul acestei moţiuni dovedeşte clar că opoziţia nu stăpâneşte foarte bine conceptele economice, nu cunoaşte cifrele din economie, iar interpretările sunt eronate. Şi am să vă răspund punctual la toate afirmaţiile. Referitor la inflaţie, este nevoie de un anumit nivel de cunoştinţe economice pentru a înţelege diferitele forme ale ratei inflaţiei, precum şi interpretările acestora. Rata inflaţiei de 5,2% are un puternic caracter statistic, deoarece se determină ca raport între preţurile din luna aprilie a anului 2018 şi cele din aceeaşi perioadă a anului anterior. Astfel, aceasta este afectată de efectul de bază foarte mare, deoarece în luna aprilie 2017 indicele preţurilor avea o valoare foarte redusă, în jur de zero. Mult mai concludentă este creşterea preţurilor faţă de luna decembrie 2017, iar conform INS, în aprilie 2018, preţurile au crescut faţă de decembrie 2017 cu doar 1,92%. Acciza introdusă anul trecut are un efect marginal asupra inflaţiei. Conform datelor BNR, acciza a contribuit cu doar 0,3 puncte procentuale, iar efectele ei vor dispărea în partea a doua a acestui an. Iar creşterea preţurilor la carburanţi s-a produs din cauza creşterii preţului petrolului pe pieţele internaţionale - 33,3%. De asemenea, aşa cum preciza şi BNR, creşterea inflaţiei are cauze exogene sferei de răspundere a Guvernului sau a BNR, iar cele mai mari creşteri provin din preţurile mărfurilor nealimentare. Astfel, faţă de aprilie 2017, în aprilie 2018 preţurile la combustibil au crescut cu 12,5%, energie electrică - 18,2%, gazele - 9,9%, energie termică - 4,5%. Fără aceste creşteri de preţuri nedeterminate de condiţiile de pe pieţe, rata inflaţiei ar fi fost de doar 2,8%. Iar dacă mai ţinem cont şi de creşterea preţului la tutun şi ţigări, de 8,1%, atunci inflaţia în aprilie 2018 nu ar fi fost 5,2%, ci doar 2,3%. Inflaţia a crescut în majoritatea ţărilor europene. Astfel, inflaţia medie, indicele armonizat al preţului de consum, în ultimele 12 luni, conform metodologiei Eurostat, a crescut atât în zona euro, cât şi în celelalte ţări din jurul nostru. În martie 2018, inflaţia s-a dublat în Uniunea Europeană şi în zona euro, în Cehia, în Germani, în Ungaria. Mai mult, preţurile au crescut cu mult mai mult de două ori în 14 ţări din Uniune. Dacă vom analiza cu atenţie statisticile oficiale, vom observa că în 8 ţări din Uniunea Europeană inflaţia a fost mai mare sau egală cu cea din România - Belgia, Cehia, Lituania, Estonia, Ungaria, Austria, Letonia şi Suedia. Referitor la execuţia bugetară în primele patru luni ale anului 2018, sunt convins că opoziţia o ştie, dar nu vrea să recunoască. Veniturile bugetare nu scad, ca în 2016, atunci când opoziţia a gestionat tehnocrat economia, ci cresc într-un ritm mai mare decât creşte economia. În primul trimestru al anului 2018, creşterea veniturilor bugetului general consolidat, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, a fost în termeni nominali de 11,5%, a doua cea mai mare din ultimii 10 ani, iar în termeni reali de 6,5%, fiind mai mare decât ritmul de creştere economică, de 4,2%, ceea ce înseamnă că România are o creştere economică sănătoasă, care s-a transferat şi în venituri. Tendinţa de creştere a veniturilor totale ale bugetului general consolidat a continuat şi în luna aprilie, iar ritmul de creştere înregistrat în perioada ianuarie-aprilie 2018 s-a mărit, ajungând la 11,8% în termeni nominali şi 6,6% în termeni reali, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. De asemenea, ca pondere în PIB, veniturile totale la bugetul general consolidat au crescut cu 0,3 puncte procentuale, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Cea mai bună performanţă a fost înregistrată de contribuţiile de asigurări sociale, care au crescut cu 33,6%, deşi a avut loc o scădere a CAS, începând cu 1 ianuarie 2018. O performanţă demnă de remarcat s-a înregistrat în cazul încasărilor din accize, care au fost cu 14,7% mai mari în perioada 1 ianuarie-30 aprilie 2018, comparativ cu perioada similară a anului precedent, după ce în primele 3 luni crescuseră cu doar 2,6%. Execuţia bugetului general consolidat pe primele 4 luni ale anului 2018 s-a încheiat cu un deficit de 6,05 miliarde de lei, respectiv 0,65% din PIB. În acest context, trebuie amintit ceea ce opoziţia fie nu ştie, fie ignoră cu bună ştiinţă, şi anume faptul că numai cheltuielile cu investiţiile au fost de 5,9 miliarde de lei, de două ori mai mari ca anul trecut. Aceste cheltuieli cu investiţiile reprezintă 98% din deficitul bugetar. Deci, dacă nu s-ar fi efectuat investiţiile, deficitul bugetar ar fi fost infim, iar din punct de vedere economic este mai benefic să faci investiţii şi să înregistrezi deficit bugetar. Referitor la fondurile europene, vreau să le spun colegilor din opoziţie că 18% este mult mai mult decât performanţa tehnocrată a anului 2016. Sumele primite de la Uniunea Europeană şi prefinanţările aferente cadrului financiar 2014-2020 au crescut cu 26% în aprilie 2018, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017, şi au adus rata de absorbţie la sfârşitul lunii mai la aproximativ 17,71%, în condiţiile în care media UE este de 18,57%. Vrem să avem o dezvoltare sănătoasă şi ne-am angajat să atragem fonduri europene în acest an şi să le orientăm spre investiţii. O altă dezinformare practicată de opoziţie, cu efecte negative asupra economiei, se referă la situaţia din Pilonul II de pensii. Nu s-a pus vreodată problema naţionalizării Pilonului II de pensii, iar aceasta este o interpretare a opoziţiei şi promovată iresponsabil de aceasta, aducând mari deservicii economiei. De aceea, trebuie spus că activul personal din contul fiecărui participant la sistemul de pensii administrat privat este proprietatea fiecărui participant, iar dreptul de proprietate este garantat de Constituţie. Guvernul are ca scop asigurarea unei pensii private decente, distincte de pensia publică, precum şi suplimentarea veniturilor persoanelor pensionate pe baza colectării şi investirii unei părţi din veniturile obţinute pe parcursul perioadei active. Şi pentru că suntem la momentul prezentării realităţii economice, vă rog să-mi permiteţi să vă prezint câteva evoluţii economice confirmate şi validate de Comisia Europeană şi de Fondul Monetar Internaţional. Suntem a 16-a ţară a Uniunii Europene, ca mărime economică. Am întrecut Grecia şi intrăm în competiţie cu Republica Cehă şi Portugalia. În ultimii 6 ani, România a depăşit Grecia şi a înregistrat o creştere a PIB-ului de aproximativ 55 de miliarde de euro, aproape de două mai mare faţă de Cehia, plus 28 de miliarde de euro şi de aproape 3 ori mai mare ca Portugalia, plus 17 miliarde de euro. La nivelul macroeconomic, PIB-ul în România a crescut anul trecut cu circa 20 de miliarde de euro. În condiţii comparabile, pe baza puterii de cumpărare standard, România este a zecea putere economică din UE. România are o creştere economică ridicată, este în topul Uniunii Europene de ani buni. Analizele realizate de Comisia Europeană şi de Fondul Monetar Internaţional asupra economiei româneşti demonstrează că România are o bună stabilitate macroeconomică. În anul 2017, creşterea economică a fost de 6,9, fiind una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. Mai mult, aceasta a fost cea mai mare din ultimii 10 ani, înregistrată în România, şi a fost de aproximativ 2,8 ori mai mare decât media din zona euro. În următorii ani, 2018 şi 2019, creşterea economică va încetini, însă va rămâne una robustă, conform raportului Comisiei Europene, şi va înregistra valori ridicate. Creşterea economică este sustenabilă, vine în proporţie de peste 80% din industrie şi servicii. România are una dintre cele mai bune situaţii macroeconomice din Uniunea Europeană şi de aceea suntem încadraţi în rândul ţărilor fără dezechilibre macroeconomice. România a avut, în 2017, cea mai mare rată de creştere a producţiei industriale din Uniunea Europeană, plus 8,9%. În acest an, stimularea investiţiilor se va face punând accentul pe introducerea mai multor instrumente financiare, precum Fondul Suveran de Investiţii, Banca Română de Dezvoltare dar şi alte fonduri de investiţii, cât şi garanţii şi scheme de ajutor de stat, deci pe investiţiile private. A intrat în vigoare Ordonanţa privind parteneriatul public-privat, prin care ne propunem să semnăm contracte de parteneriat public-privat în valoare de peste 100 de miliarde de euro până la finalul semestrului I al anului 2019, când România îşi va încheia preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Avem deja proiecte de parteneriat public-privat identificate. Sunt peste 50 de astfel de proiecte, atât parteneriate privind construcţia şi operarea serviciului privind bunul construit, cât şi parteneriate vizând doar operarea. Aceste proiecte vor fi prezentate detaliat în următoarele 3 luni şi ulterior în toamnă fondurile de investiţii şi companiile vor putea participa la procedurile de achiziţie publică prin negociere pentru fiecare dintre ele. România are finanţe publice sănătoase, deficit bugetar sub 3% din PIB, combinat cu o datorie guvernamentală de 35% din PIB la sfârşitul lui 2017, elemente care arată consolidarea macroeconomică. BNR raportează public, la 30 aprilie 2018, rezerve totale de 33,5 miliarde de euro, confortabile, după toate criteriile relevante definite în metodologia FMI. Un alt indicator care pune în evidenţă soliditatea unei economii la absorbţia şocurilor pe pieţele internaţionale este necesarul brut de finanţare. Se cunoaşte că o magnitudine mare a acestui necesar de finanţare, pragul de alertă pentru ţările emergente şi mediu dezvoltate este în jur de 10% din PIB. Conduce la probabilitatea absorbţiei mai dificile a şocurilor de pe pieţele financiare internaţionale. Estimările FMI arată pentru România o scădere a necesarului brut de finanţare, de la 8,5% din PIB, în 2018, la 7,8% din PIB, în 2019. Perspectivele de creştere a economiei pe termen lung, care se regăsesc în evoluţia PIB potenţial sunt peste ţările din regiune - Polonia, Cehia sau Ungaria - şi peste media europeană. România are a cincea cea mai mică datorie publică din Uniunea Europeană. România are una dintre cele mai scăzute rate ale şomajului din Uniunea Europeană. În încheiere, vreau să vă spun că nereuşitele opoziţiei, din toţi anii în care a fost la guvernare, unele dintre ele fiind printre cele mai drastice din Europa - şi aici mă refer la tăierea salariilor cu 25% şi la majorarea peste noapte a TVA la 24% - au lăsat urme adânci în memoria colectivă şi în economie şi au însemnat o pierdere de peste un deceniu pentru dezvoltarea României. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. Din partea Grupului UDMR, domnul deputat Erdei Dolóczki István. Vă rog.
István Erdei Dolóczki Mulţumesc. Doamnă preşedinte de şedinţă, Domnule ministru, Stimate colege şi stimaţi colegi deputaţi, Nu vom discuta despre datele cifrice înaintate de autorii moţiunii şi nici nu are rost, pentru că nu credem că despre asta este vorba. Moţiunea este un amalgam de acuzaţii la adresa ministrului finanţelor publice cu sarcasme adresate lui personal, de analize multe, prea sumbre, ale rezultatelor unor politici fiscale, cu un final fulminant despre problema Pilonului II de pensii, adică, este o harababură. Reformarea ANAF, faptul că veniturile bugetare încasate abia ajung la 30% din PIB, - până şi Bulgaria perforează cu o colectare spre 40% -, reclamă o reorganizare reală şi urgentă a ANAF. Considerăm că modul actual de organizare a ANAF nu este cel potrivit şi nu a condus la o eficienţă aşteptată a colectării taxelor. Aplicarea soluţiei în beneficiul contribuabililor, propusă de UDMR şi adoptată în Parlament ca lege, a fost amânată până la 1 august 2018, astfel nedându-se în prezent posibilitatea contribuabililor mijlocii de a soluţiona problemele la administraţiile judeţene cele mai apropiate de domiciliul lor fiscal. Poate acum este momentul să punctăm şi alte probleme. Desele modificări ale legislaţiei fiscale, bâlbâiala greu de înţeles prin care într-un interval foarte scurt o anumită problemă este reglementată prin două sau mai multe ordonanţe de urgenţă - mă refer aici la Declaraţia 600, la trecerea sarcinii plăţii contribuţiilor de la angajator la angajat, termene de plată şi aşa mai departe. UDMR s-a împotrivit anumitor măsuri incluse în politica fiscală a ultimilor ani, dintre care amintim: plata defalcată a TVA - o măsură birocratică şi fără efecte concrete; aplicarea obligatorie a impozitului pe venitul microîntreprinderilor, în paralel cu creşterea plafonului, pornind de la o cifră de afaceri de 65.000 de euro în 2014, ajungând la un milion de euro echivalent în lei, în prezent. Povara exagerată pe contractele cu timp parţial de muncă, mai ales în domenii unde caracteristicile afacerii fac necesare aceste tipuri de contracte şi unde firmele riscă falimentul dacă respectă această lege. Cu privire la Pilonul II de pensii, reglementat de Legea nr. 411/2004, trebuie menţionat că în România, în momentul de faţă, funcţionează 7 fonduri de pensii administrate privat, având un număr total de participanţi de 7,12 milioane. Cu toate deficienţele pieţei fondurilor private de pensii, încă nematurizată în România, UDMR se opune categoric naţionalizării fondului acumulat în cadrul Pilonului II, cotizanţii confirmându-se prevederilor legale atunci când şi-au dat acordul pentru transferul unei părţi din cota lor de contribuţie şi nu numai, ci şi pentru că suntem convinşi că în viitor existenţa Pilonului II de pensii va conferi un plus de garanţie pensionarilor de atunci. În loc să fie puse în circulaţie scenarii privind desfiinţarea Pilonului II, ar fi mult mai benefică o acţiune coordonată chiar de Executiv prin care participanţii să fie mai bine informaţi în privinţa funcţionării sistemului. Mai mult, nu putem accepta vreo modificare ulterioară a legii, prin care Pilonul II să fie considerat opţional. Toate aceste considerente...
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să concluzionaţi.
István Erdei Dolóczki ... nu îl privesc numai pe ministrul finanţelor publice şi ar fi nedrept să punem totul în cârca domnului Teodorovici! Mulţumesc mult pentru atenţie.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Din partea Grupului PMP, domnul deputat Adrian Todoran.
Adrian-Mihăiţă Todoran Doamnă preşedinte, Dragi colegi, De un şi jumătate sunteţi la guvernare. Coaliţia PSD-ALDE nu reuşeşte să găsească oportunitatea să crească economia. Astăzi, marea problemă a tandemului Dragnea-Tăriceanu este să se lupte cu justiţia, iar în această mare luptă se vede unde s-a ajuns - inflaţia a ajuns la un record în ultimii 5 ani - 5,2%, şi tot cu 5,2% au crescut preţurile de consum. Aşadar, ne întrebăm care este logica după care puterea de cumpărare este tot mai mică, în timp ce Guvernul anunţă o creştere economică bazată mai mult pe consum şi pe un consum intern, în care, din nou, mai mult importăm decât exportăm. Mai grav este că presiunea se menţine pe mediul privat. Nu ştiu dacă ştiţi, dar în 2018 s-au închis cu până la 70% mai multe firme decât în 2017. Toate acestea denotă că Guvernului nu-i pasă de mediul privat. Astăzi avem un ministru al finanţelor care era cel mai vehement împotriva Split TVA. Credeam că este de la opoziţie, atunci când se bătea cu cărămida în piept, spunând că este o măsură incorectă pentru economie. Primul pas pe care l-a făcut în momentul în care a ajuns ministru a fost să semneze această Lege privind Split TVA. Sigur, pentru cei din PSD problemele ţării sunt altele. Problemele ţării sunt cum să organizeze mitinguri de susţinere pentru doamna Dăncilă. Văd că nu avem probleme cu autostrăzile, nu avem probleme cu şcolile, nu avem probleme cu... (Vociferări.) ... tot ceea ce înseamnă partea de infrastructură...
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să concluzionaţi.
Adrian-Mihăiţă Todoran Avem o singură problemă. Cum să facem mitinguri, să o susţinem pe doamna Dăncilă? (Vociferări.) Dar stimate coleg, care eşti foarte vehement, aş vrea să vă şi felicit, pentru că PSD a reuşit - şi îmi cer scuze că spun acest lucru - să vă felicit, pentru că sunt sigur că o să-mi iau criticile colegilor mei din opoziţie...
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să concluzionaţi, domnule deputat.
Adrian-Mihăiţă Todoran ... a reuşit să scoată în stradă mai mulţi români decât a reuşit echipa naţională în momentele de glorie. A reuşit să-i scoată în stradă... felicitări! (Vociferări.) Şi încă o dată...
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc.
Adrian-Mihăiţă Todoran ... încă o dată ne dăm seama că românii au dreptate... Ne-am dat seama...
Carmen-Ileana Mihălcescu Domnule deputat...
Adrian-Mihăiţă Todoran Cine este mama lui Bulă şi unde lucrează - în Guvernul României. Mulţumesc. (Vociferări.)
Carmen-Ileana Mihălcescu Doamnă Turcan, mai doriţi drept la replică? Mai aveţi minute... (Domnul deputat Dan Vîlceanu solicită să ia cuvântul.) Vă rog, domnule deputat.
Dan Vîlceanu Doamnelor şi domnilor colegi, Am auzit multe cifre astăzi. Câteodată, când stai în bancă şi asculţi ce spun cei care vorbesc, nici nu mai ştii pe care să le crezi. Bineînţeles, noi am venit astăzi cu cifrele actuale, cifrele de anul acesta. I-am auzit pe colegii de la PSD care şi-au adus aminte de anii trecuţi. Nu ştiu câtă relevanţă mai au acele cifre, să explici ce se întâmplă în zilele noastre. Dar, mă rog, unii spun ceva - Realitatea, Actualitatea - şi ceilalţi, de la putere, în momentul în care avem o moţiune de genul acesta, vorbesc în paralel. Ei au agenda lor paralelă şi îşi aduc aminte de cifrele din trecut, din statul paralel, nu? Bun. Nu o să mă refer foarte mult la cifre, pentru că eu cred că nu mai are rost. Dar, în schimb, o să-mi permit să trag o scurtă concluzie asupra celor întâmplate astăzi aici. Un lucru este foarte clar. Domnul Teodorovici a primit un text. De la cine? De la domnul Dragnea, de la domnul Vâlcov, de la altcineva? Nu ştiu. Pentru că, de obicei, domnul Teodorovici nu citeşte, ci vorbeşte liber şi, pe de altă parte, nu cred că domnul Teodorovici ar putea susţine Split TVA. Chiar nu cred, pentru că nu-l susţinea în comisii! Îmi aduc aminte cât s-a bătut...! Domnul Teodorovici, de asemenea, nu cred că poate fi de acord cu faptul că primăriile au fost devalizate, pentru că a votat în comisie ca primăriile din România să nu fie devalizate şi stau şi îmi pun întrebarea... Domnul ministru ar putea să răspundă cine i-a dat textul acesta, pentru că este clar, nu este al dânsului?! Pe de altă parte, atât vreau să-i recomand domnului ministru - care, s-ar putea, dacă nu se opreşte să se uite ce face, să ne facă pe toţi să-l regretăm pe domnul Mişa -, repet, ar putea, înainte să dea recomandări colegilor care au lucrat în privat, cum este domnul Cîţu, să lucreze măcar o jumătate de an în privat, pentru că, din câte ştiu, nu s-a întâmplat lucrul acesta. Deci, înainte să daţi recomandări, ce să facă oamenii care se pricep şi oamenii profesionişti care au lucrat concret ceea ce spun, în privat, ar trebui să mergeţi măcar o jumătate de an, să vedeţi cum este în privat, cum este să dai taxe şi impozite la stat, nu numai cum să trebuie să ia statul taxe şi impozite şi, după aceea, vă garantez, domnule ministru, că o să veniţi la această tribună şi nu o să-l mai criticaţi pe domnul Viorel Ştefan, pe care-l am în faţa mea acum, că nu are încasări bune, pe domnul Mişa, că nu făcea treabă, deşi dumneavoastră, repet, s-ar putea, la cum aţi început, să ne faceţi să-i regretăm pe ambii. Mulţumesc. (Aplauze.)
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Mai aveţi două minute. Domnul Huţucă.
Bogdan-Iulian Huţucă Am ascultat cu foarte mare atenţie ce s-a întâmplat aici, am ascultat mai ales poziţia PSD-ALDE. Încă mă întreb dacă unii dintre colegii noştri nu ştiu, nu se pricep sau se prefac că nu înţeleg. Şi dat fiind faptul că vorbim despre o moţiune simplă, o să încep să pun o întrebare cât mai simplă. Domnule ministru, Întrebarea mea sună la modul următor şi motivul pentru care v-o pun este următorul - pentru dumneavoastră - aş dori ca răspunsul la această întrebare să-l comparăm cu rezultatele execuţiei bugetare, pe care o vom afla la începutul anului următor. Întrebarea sună în felul următor: consideraţi că România poate acoperi obligaţiile privind plata salariilor, privind plata pensiilor, privind calendarul de creşteri salariale, privind majorarea punctului de pensie în anul 2018, păstrând ţinta de deficit asumată, de 2,97%, netăind banii de investiţii şi nerenunţând la vreunul dintre angajamentele asumate cu ocazia aprobării Legii bugetului şi, evident, fără a desfiinţa Pilonul II de pensii? V-aş mulţumi foarte mult pentru un răspuns asumat în faţa Parlamentului României. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Doamna Turcan. Mai aveaţi 23 de secunde. Haideţi! (Domnul deputat Pavel Popescu solicită să ia cuvântul.) Serios, nu vă bateţi joc de Parlament, mai sunt 23 de secunde! Ce vă imaginaţi că puteţi spune în 23 de secunde?!
Pavel Popescu Doamnă preşedinte, Vă mulţumesc. Ştiu că în spiritul dezbaterilor politice îmi veţi mai acorda 30 de secunde, că s-a mai întâmplat. Am o singură întrebare, în calitatea mea de parlamentar tânăr, pentru că îl respect foarte mult pe domnul ministru, ca profesionist. Domnule ministru, Am fost de atât de multe ori la comisii şi îmi aduc aminte cuvintele unui senator american care spunea ceva de genul: "Într-o dezbatere, într-o confruntare, fie ea şi politică, oamenii, cei care dezbat, au dreptul la opinii, dar nu au dreptul la fapte". Deci colegii mei experţi, noi, parlamentarii, putem avea opinii, dar nu putem avea fapte...
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să concluzionaţi!
Pavel Popescu ... pentru că faptele sunt fapte, este realitatea! Şi ştiu că dumneavoastră aveaţi nişte opinii foarte bine conturate şi voi încheia cu această întrebare scurtă. În calitatea dumneavoastră de expert, după ce v-aţi cablat la creierul mamă, mai aveţi opinii?
Carmen-Ileana Mihălcescu Doamna Turcan. Vă mulţumesc. Drept la replică, solicitat cu întârziere. Două minute, maximum.
Raluca Turcan La dezbaterea moţiunii simple împotriva ministrului finanţelor, Domnia Sa a considerat necesar să-mi pronunţe numele de unsprezece ori, cel mai probabil din lipsă de argumente sau pentru a obţine ceva ştiri, eventual Fake news, pentru că informaţii relevante şi corecte despre mandatul pe care-l aveţi nu puteţi să oferiţi de la acest microfon. Ar trebui, de la acest microfon, în mod răspicat şi asumat, să spuneţi ce se întâmplă cu cei aproximativ 1,9 milioane de angajaţi din sectorul privat, cărora nu li s-au actualizat contractele de muncă, iar veniturile le-au fost diminuate. De asemenea, de la acest microfon, ar trebui să spuneţi cum de nu simţiţi o mare ruşine să vorbiţi că sunt bani de pensii şi salarii, în condiţiile în care aveţi creştere economică şi mare revoluţie fiscală?!
Carmen-Ileana Mihălcescu Să ştiţi că timpul afectat dezbaterii a expirat, doamnă Turcan!
Raluca Turcan Vreau doar să-mi închei fraza...
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog frumos!
Raluca Turcan ... şi să vă spun că aţi reuşit ...
Carmen-Ileana Mihălcescu Nu ne insultaţi inteligenţa! Timpul afectat dezbaterii s-a încheiat!
Raluca Turcan ... să transformaţi România într-o ţară care funcţionează pe bază de caiet. Scrieţi cheltuielile şi apoi doar le împărţiţi! Nicio viziune, nicio responsabilitate, absolut nimic care să arate ce înseamnă preocupare pentru viitorul acestor cetăţeni. (Rumoare.) Şi vreau să vă mai spun un lucru. Este inadmisibil ca ministrul finanţelor, aici, să mă... Pur şi simplu vorbeşte agresiv, tendenţios... (I se întrerupe microfonul.)
Carmen-Ileana Mihălcescu Timpul afectat dezbaterii s-a încheiat, doamnă Turcan. Vă rog să vă luaţi locul în sală! (Doamna deputat Raluca Turcan solicită să ia cuvântul.) Nu! Vă mulţumesc. Ne insultaţi inteligenţa de fiecare dată, de la această tribună. Aţi solicitat un drept la replică... (Vociferări.) Aţi solicitat un drept la replică... Nu vreau să dialoghez cu dumneavoastră de aici! Vă rog frumos să vă ocupaţi locul în bancă! (Vociferări.) Are cuvântul domnul ministru Teodorovici. Domnule Teodorovici? Domnule ministru? Domnul ministru Teodorovici. Vă rog.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi. Dezbaterile fiind finalizate, exprimarea votului va avea loc în şedinţa de vot final din ziua de miercuri, 6 iunie. Declar închisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc. Şedinţa s-a încheiat la ora 18,04.