Florin Iordache Continuăm cu prezentarea interpelărilor. Dau citire colegilor, dacă vor să prezinte, pentru două minute, vreo interpelare. Domnul deputat Sorin Bumb, PNL - două interpelări. Doreşte? Nu doreşte. Domnul deputat Bogdan Rodeanu, prezintă? Două interpelări. Nu doreşte. Domnul deputat Dumitru Lupescu, USR - o interpelare? Nu doreşte. Domnul deputat Moşteanu - 5 interpelări. Au fost depuse. Doamna deputat Oana Bîzgan - 3 interpelări. Domnul deputat Florin Roman - 3 interpelări. Domnul deputat Pavel Popescu - 6 interpelări depuse. Domnul deputat Constantin Codreanu - 4 interpelări. Domnul deputat Ionel Palăr - o interpelare. Domnul deputat Victor Ponta - o interpelare. Domnul deputat Alin Văcaru - două interpelări. Domnul deputat Marian-Cătălin Predoiu - două interpelări. Domnul deputat Cristian Ghinea - 3 interpelări. Domnul deputat Silviu Dehelean - o interpelare. Domnul deputat Nicolae Giugea - o interpelare. Domnul deputat Emil Paşcan - 5 interpelări. Vă rog, prezentaţi una dintre ele, care doriţi dumneavoastră. Aveţi două minute.
Emil-Marius Paşcan Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Aş face vorbire despre trei dintre interpelări, dar, sigur, le reunesc într-una singură, întrucât au acelaşi obiect. Adică, nu trece săptămână fără să primesc la biroul parlamentar o petiţie din partea celor care sunt într-un fel sau altul discriminaţi, defavorizaţi prin Legea salarizării unitare. S-a spus la promovarea acestui proiect, în mod oficial, de mai multe ori, că se doreşte ca această Lege a salarizării unitare să elimine inechităţile din sistem şi discriminările. Mai mult decât atât, să apropie oarecum vârful piramidei salariale, la nivelul unei instituţii, cu baza. Or, din contră, sunt grave dezechilibre în sistem. Iată, vă dau doar exemplele care privesc cultura şi cercetătorii de pe lângă Academie, toţi cu rang de doctor, care au astăzi salarii de 1.400-1.600 de lei, comparativ cu, să zicem, o femeie de serviciu sau un şofer din administraţia publică, care ajung să aibă un salariu situat între 2.500 şi chiar 4.000 de lei. Nu este în regulă. Mai mult decât atât, angajaţii din cadrul direcţiilor pentru cultură ajung, ca în instituţiile pe care le coordonează, să aibă salarii mai mici decât colegii lor din aceste instituţii, repet, pe care le tutelează. Şi pot să vă dau multe astfel de exemple - Casele Corpului Didactic, la fel. Şi este inadmisibil, pentru că ceea ce s-a afirmat şi s-a clamat, bombastic şi cu emfază, că se vor elimina de fapt inechităţile şi dezechilibrele salariale, e exact pe dos. Realitatea demonstrează acest lucru. Şi am interpelat în acest sens prim-ministrul, de asemenea, ministrul muncii şi ministrul educaţiei. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Mergem mai departe. Camelia Gavrilă - două interpelări. Florinel Stancu - o interpelare. Neculai Iftimie - 4 interpelări. Ioan Sorin Roman - două. Cornel Itu - 4 interpelări. Mara-Daniela Calista - o interpelare. Nicolae Velcea - două interpelări. Adrian-Octavian Dohotaru - o interpelare. Robert Turcescu - o interpelare. Cristian Buican - o interpelare. Sergiu Vlad - două interpelări. Vă rog, vreţi să prezentaţi una din ele. Vă rog, aveţi două minute.
Sergiu Cosmin Vlad Bună ziua! Interpelare adresată Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, doamnei Graţiela Leocadia Gavrilescu. Stimată doamnă ministru, Vă aduc la cunoştinţă o situaţie care afectează o bună parte a locuitorilor municipiului Arad, generată de activitatea staţiei de epurare a apelor uzate din subordinea Companiei de Apă Arad. În perioada primăvară-toamnă a fiecărui an, dinspre staţia situată pe strada Bodrogului din municipiul Arad, pătrunde în zona cartierelor Pârneava, Alfa, Confecţii şi parţial Centru, un puternic miros de excremente. Populaţia din zonele amintite este supusă unui disconfort ridicat, care face aproape imposibilă orice activitate în aer liber, inclusiv aerisirea spaţiilor de locuit. Menţionez că aceste zone sunt rezidenţiale, tot aici aflându-se şi Aeroportul Arad, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad, Penitenciarul Arad, campusul universitar Arad, clinici private şi de stat, precum şi numeroase şcoli şi grădiniţe, iar problema se manifestă din anul 2010. Vă rog să îmi răspundeţi, referitor la situaţia mai sus menţionată: Vă rog să dispuneţi ca răspunsul dumneavoastră să-mi fie trimis oral şi în scris. Mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Adrian-Mihăiţă Todoran - o interpelare. Luminiţa Jivan - 3 interpelări. Ilie Toma? Nu mai este. Două interpelări. Petre-Florin Manole - două interpelări. Dan Vîlceanu - două interpelări. Csép Éva-Andrea? Vă rog, doamnă deputat. Aveţi o interpelare, aveţi două minute să o prezentaţi.
Éva-Andrea Csép Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Către Ministerul Educaţiei Naţionale, în atenţia domnului ministru Valentin Popa. Obiectul interpelării este "Finanţarea Comisiei de orientare şcolară şi profesională". Ordinul nr. 1985 din 2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea şi intervenţia integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap, a orientării şcolare şi profesionale a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi în vederea abilitării şi reabilitării copiilor cu dizabilităţi sau cu cerinţe educaţionale speciale, art. 9 alin. (8) prevede următoarele: "Finanţarea posturilor în cadrul SEOSP şi finanţarea COSP se vor realiza de Consiliul Judeţean/ al Municipiului Bucureşti, prin CJRAE/CMBRAE". Iar potrivit alin. (7) al art. 89 al aceluiaşi Ordin, "salarizarea membrilor comisiei se stabileşte în regim de plată cu ora sau de indemnizaţie de şedinţă". Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90 din 6 decembrie 2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, la art. 31 alin. (1) se stabileşte: "Prin derogare de la prevederile art. 104 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu anul 2018, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale, se asigură, pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, finanţarea cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani stabilite prin lege, inclusiv plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială, precum şi contribuţiile aferente acestora, precum şi diferenţele salariale prevăzute la art. 1 şi 2 din Legea nr. 85 din 2016 privind plata diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008 - 13 mai 2011". Prin urmare, consiliile judeţene nu aprobă sumele necesare finanţării Comisiei de orientare şcolară şi profesională, în urma aprobării Ordonanţei de urgenţă nr. 90 din 2017, care conferă această responsabilitate Ministerului Educaţiei Naţionale. În cadrul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Mureş funcţionează Comisia de orientare şcolară şi profesională, numită prin decizia Inspectoratului Şcolar Judeţean Mureş nr. 996 din 14.06.2017, care a introdus în Programul EduSAL, la sumele compensatorii, sumele necesare pentru comisie, acestea fiind aprobate doar pentru perioada decembrie 2017 - martie 2018. Însă, din luna aprilie, Ministerul Educaţiei Naţionale nu a mai aprobat sumele respective la categoria sume compensatorii în EduSAL. Astfel, Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională nu mai are posibilitatea de a plăti sumele necesare membrilor Comisiei de orientare şcolară şi profesională, de două luni, ceea ce reprezintă o situaţie gravă. Totuşi, mai puţin gravă, raportată la alte judeţe din România, unde aceste drepturi salariale nu sunt plătite de la începutul anului. Situaţia este una îngrijorătoare. Membrii Comisiei de orientare şcolară şi profesională prestează activitatea neremuneraţi, de mai multe luni, astfel încălcându-se un drept prevăzut la art. 41 din Constituţia României, respectiv dreptul la muncă şi protecţie socială. Importanţa numeroaselor adrese trimise Ministerului Educaţiei Naţionale de aceste instituţii, din diferite judeţe ale ţării, prin care solicită rezolvarea situaţiei este stabilirea încadrării indemnizaţiei de şedinţă într-o categorie potrivită în programul EduSAL. Aceste adrese au rămas însă fără răspuns. O altă mare îngrijorare a conducătorilor Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională este faptul că aceste instituţii nu au un departament sau cel puţin o persoană care să le reprezinte interesele la nivelul Ministerului Educaţiei Naţionale. Vă solicit, domnule ministru, să dispuneţi verificarea cu celeritate a celor semnalate mai sus şi să mă informaţi atât pe mine, cât şi pe conducătorii Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională din fiecare judeţ privitor la procedura corectă aplicabilă pentru introducerea acestor sume aferente indemnizaţiei de şedinţă, în programul EduSAL, pentru a putea plăti drepturile salariale ale membrilor comisiei, în concordanţă cu prevederile legale. Totodată, vă rog să luaţi măsuri ca Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională să fie reprezentat corespunzător în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale. Cu stimă, solicit răspuns oral şi scris.
Florin Iordache Vă mulţumesc, doamnă deputat. Mai departe. Attila Korodi - o interpelare depusă. Daniel Olteanu - două interpelări. Andrei Daniel Gheorghe - 4 interpelări. Aveţi două minute să prezentaţi una dintre ele, domnule deputat.
Andrei Daniel Gheorghe Mulţumesc, domnule preşedinte. Din cele 4 interpelări, prezint o interpelare care se adresează doamnei ministru al sănătăţii, Sorina Pintea. Obiectul interpelării: "Institutul de Geriatrie şi Gerontologie «Ana Aslan» Otopeni". Doamnă ministru, Institutul de Geriatrie şi Gerontologie "Ana Aslan" din Otopeni este o unitate medicală de elită a României, aflată în mijlocul unui parc împădurit de 33 ha şi legată de mari succese ale cercetării româneşti în domeniul sănătăţii, precum Gerovital, produs sub îndrumarea marii personalităţi al cărei nume îl poartă. Timp de zeci de ani, institutul fondat de profesorul doctor Ana Aslan, în anul 1952, a reprezentat un model respectat la nivel internaţional şi o fabrică de sănătate care a dus numele României foarte departe, fiind promovat chiar şi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi aducând aici, spre tratament, personalităţi celebre de pe toate continentele. Din păcate, după Revoluţie, gestiunea acestui institut geriatric de referinţă mondială, care aducea anual milioane de dolari la bugetul României, a lăsat de dorit şi a încetat a mai fi în avangarda medicinei. Secţia de la Otopeni a Institutului de Geriatrie şi Gerontologie necesită investiţii majore pe mai multe planuri. În primul rând, este necesară o intervenţie serioasă spre a restaura şi moderniza clădirile destinate tratamentului pacienţilor, precum şi pe cele destinate cazării şi petrecerii timpului liber de persoanele aflate sub tratament. Menţionez că o parte din clădiri sunt de-a dreptul lăsate în paragină şi riscă să nu mai poată fi utilizate, lucru la care se adaugă şi riscul deteriorării iremediabile a unor construcţii utile, dar şi de calitate arhitecturală. De asemenea, este nevoie de investiţii masive în logistica medicală, aparatura necesară procedurilor de sănătate specifice domeniului geriatric şi, nu în ultimul rând, în capabilităţile tehnice ale institutului. Totodată, cred că este necesară o reparare a incintelor, a gardurilor şi a aleilor de acces şi promenadă. Cred că revitalizarea medicală, urbanistică, de infrastructură generală, în vederea revenirii Institutului de Geriatrie şi Gerontologie "Ana Aslan", secţia Otopeni, în topul european şi medical al marilor spitale care oferă servicii medicale la cel mai înalt nivel, este o prioritate a Ministerului Sănătăţii. Vă rog să îmi comunicaţi planul şi programul de investiţii pe care le aveţi în vedere pentru remedierea situaţiilor concrete menţionate mai sus. Vă mulţumesc. Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Mergem mai departe. Dumitru Lovin - 7 interpelări depuse în scris. Roxana Mînzatu - o interpelare. Laurenţiu Nistor - o interpelare. Mihăiţă Vîrză - o interpelare. Tamara-Dorina Ciofu, doamna doctor de la Botoşani... A, numai puţin... e înaintea dumneavoastră domnul deputat Mihăiţă Vîrză. Vă rog. Şi apoi, doamna doctor. Domnule Toma, mai uşor puţin, mai... aşa... (Se adresează domnului deputat Ilie Toma care vorbeşte tare la telefon.)
Mihăiţă Vîrză Mulţumesc, domnule preşedinte.
Florin Iordache Vă rog.
Mihăiţă Vîrză Interpelarea are ca subiect... e adresată Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, având ca subiect "Strategia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă". Strategia europeană pentru ocuparea forţei de muncă şi orientările privind ocuparea forţei de muncă instituie un cadru de politică pentru implementarea măsurilor în materie de ocupare a forţei de muncă, în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020. Cele trei priorităţi ale Strategiei Europa 2020 vizează: Prin Strategia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă, România şi-a asumat ca obiectiv general atingerea unui nivel sustenabil de ocupare a forţei de muncă susţinut de competitivitate economică, coeziune socială şi dezvoltare durabilă, având ca ţintă cheie pentru anul 2020 o rată de ocupare de 70% a forţei de muncă pentru grupa de vârstă 20-64 de ani. Îndeplinirea acestei ţinte va reprezenta contribuţia României la realizarea dezideratului european în materie de ocupare stabilit prin Strategia Europa 2020, strategie care îşi propune ca Europa să crească inteligent, durabil şi favorabil incluziunii şi să găsească mijloace pentru a crea noi locuri de muncă. Punerea în practică a măsurilor specifice direcţiilor de acţiune presupune mobilizarea tuturor factorilor relevanţi pe piaţa muncii şi consultări consistente cu partenerii sociali şi societatea civilă. Având în vedere importanţa implementării Strategiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă şi atingerea obiectivelor propuse până în anul 2020, vă rugăm să ne transmiteţi în scris un răspuns la următoarele întrebări: Vă mulţumesc. Solicit răspuns în scris. Mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat. În continuare, doamna doctor Tamara Ciofu. Vă rog, doamnă deputat, aveţi două interpelări. Prezentaţi una dintre ele, doamnă deputat, vă rog.
Tamara-Dorina Ciofu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea este adresată doamnei ministru Sorina Pintea, ministrul sănătăţii. Şi obiectul interpelării îl reprezintă o întrebare legată de situaţia cabinetelor mobile de medicină dentară. Şi în ce măsură ministrul sănătăţii se poate implica pentru asigurarea fondurilor necesare personalului medical specializat în cabinetele stomatologice din unităţile de învăţământ? Având în vedere că Ministerul Sănătăţii a elaborat Normele metodologice privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea cabinetelor mobile de medicină dentară, vă rog să-mi comunicaţi bugetul alocat şi situaţia pentru fiecare judeţ în care acestea vor fi disponibile. Totodată, vă rog să-mi transmiteţi şi dacă aţi stabilit un calendar al deplasării acestor caravane în fiecare zonă din ţară şi care este acesta. Dacă ne raportăm la ultimele statistici, care arată că mai mult de jumătate dintre români nu au trecut pe la dentist în ultimul an şi 70% dintre cetăţeni au probleme dentare, este foarte important ca să fie activate cât mai repede aceste cabinete mobile de medicină dentară. În acelaşi timp, vă solicit să îmi comunicaţi şi care este în prezent situaţia în legătură cu normarea personalului medical din unităţile de învăţământ pentru medicii dentişti şi asistenţii medicali de medicină dentară, la nivelul fiecărui judeţ, raportat la numărul de preşcolari şi elevi. În ce măsură şi cu ce resurse financiare Ministerul Sănătăţii se poate implica în fiecare judeţ, alături de autorităţile locale, pentru amenajarea cabinetelor stomatologice în şcoli şi pentru asigurarea fondurilor pentru plata medicilor? În opinia mea, starea de sănătate a elevilor trebuie verificată permanent. În momentul de faţă avem judeţe în care numai câteva şcoli au cabinete stomatologice şi medici stomatologi care să se ocupe de dantura elevilor. Toate se regăsesc numai în municipii şi în oraşele mari. Datele centralizate de Autoritatea sanitară arată că românii au lăsat pe ultimul loc îngrijirea danturii, astfel încât, în acest moment, cel puţin 32% dintre ei suferă de o afecţiune stomatologică pe care, din motive financiare, sau pur şi simplu din neglijenţă, nu o rezolvă. Din păcate, sunt prea puţine cabinete stomatologice şcolare, iar profilaxia şi tratamentele nu mai sunt gratuite nicăieri, în afara acestor spaţii. Solicit răspuns scris. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat. În continuare, domnul deputat Dan Rădulescu - o interpelare. Domnul deputat Marilen-Gabriel Pirtea - două interpelări. Domnul deputat Cătălin Drulă - o interpelare. Domnul deputat Matei-Adrian Dobrovie - 3 interpelări. Domnul deputat Vasile Cîtea - o interpelare. Doamna deputat Mihaela Huncă. Vă rog, aveţi o interpelare. Vă rog, doamnă deputat.
Mihaela Huncă Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea este adresată domnului Valentin Popa, ministrul educaţiei naţionale. Obiectul interpelării - "Modificarea calendarului admiterii în învăţământul liceal de stat, astfel încât probele de aptitudini pentru liceele vocaţionale să se desfăşoare după absolvirea clasei a VIII-a, de elevii care doresc să participe la acest examen." Stimate domnule ministru, În ordinul emis de ministrul educaţiei naţionale privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal de stat, pentru anul şcolar 2018-2019, probele de aptitudini pentru liceele vocaţionale sunt programate să aibă loc înaintea finalizării anului şcolar. Consider că această situaţie trebuie modificată, iar susţinerea probelor de aptitudini pentru admiterea în liceele vocaţionale să fie organizată după terminarea anului şcolar, numai pentru elevii care au absolvit clasa a VIII-a. Motivul îl reprezintă faptul că, în prezent, dacă un elev s-a înscris să participe la probele de aptitudini, însă în perioada dintre susţinerea acestor examene şi finalizarea anului şcolar nu reuşeşte să termine clasa a VIII-a, deoarece rămâne corigent, repetent, cu situaţia neîncheiată sau este exmatriculat, acesta ocupă locul celui care este declarat absolvent de gimnaziu şi doreşte să se înscrie pentru susţinerea admiterii în învăţământul liceal de stat. Având în vedere aspectele prezentate, vă rog să luaţi în considerare modificarea calendarului admiterii în învăţământul liceal de stat, pentru anii şcolari viitori, astfel încât probele de aptitudini pentru liceele vocaţionale să se desfăşoare după absolvirea clasei a VIII-a. Solicit răspuns în scris. Deputat al PSD Botoşani, Mihaela Huncă. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat. Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună - 3 interpelări depuse. Domnul deputat Claudiu-Iulius-Gavril Năsui - 6 interpelări. Domnul deputat Ilie Dan Barna - o interpelare. Domnul deputat Eugen Tomac - o interpelare. Domnul deputat Iulian Bulai - o interpelare. Domnul deputat Cătălin-Ioan Nechifor - 3 interpelări. Vă rog, domnule deputat, prezentaţi una dintre ele. Şi, în încheiere, domnul deputat Ilie Toma.
Cătălin-Ioan Nechifor Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, La începutul acestei luni, domnul ministru Eugen Orlando Teodorovici a fost în Suceava, într-o vizită, ocazie cu care a avut câteva întâlniri şi dezbateri, inclusiv cu oameni de afaceri, parlamentari şi reprezentanţi ai autorităţilor locale. Printre altele, s-a discutat, şi Domnia Sa a subliniat că statul nu poate să preia creditul după care Consiliul Judeţean Suceava şi un număr de 61 de localităţi asociate l-au angajat pentru a realiza un program judeţean, "Utilităţi şi mediu la standarde europene" în judeţul Suceava. Proiectul prevedea construcţia de magistrală de gaz şi centrale termice în câteva localităţi urbane. Domnul ministru Teodorovici a afirmat - citez, în conformitate cu relatările din presa locală - "... Această problemă s-a analizat, s-a discutat în Comisia pentru buget, finanţe a Parlamentului şi a fost şi o propunere legislativă. Statul nu are voie să preia acest credit...". Şi aprecia Domnia Sa că "... atunci când s-a contractat creditul, în anexa către bancă, era trecută fiecare primărie şi suma împrumutată şi nu era trecută primăria, suma şi obiectivul care trebuia realizat...". Intrând mai concret în analiza acestui proiect, domnul ministru a menţionat că "... la momentul iniţierii proiectului, conducerea Consiliului judeţean de atunci i-ar fi înşelat pe primarii asociaţi...", concluzionând Domnia Sa că "... trebuia să se stabilească în mod clar..." - şi aici citez - "... mie îmi faci reţeaua cutare, conducta cutare, investiţia X... la unii s-au făcut, la alţii nu s-au făcut... cine trebuia să urmărească partea de contract în sine, nu finanţarea, ci investiţia. Nu scrie nicăieri că statul preia de la sine această povară fiscală. Dacă era această prevedere, statul nu are o problemă să găsească chiar o soluţie temporară la această problemă, numai că povara fiscală nu poate să o preia statul...". Prin urmare, stimate domnule ministru, vă adresez rugămintea să detaliaţi ce înţelegeţi prin faptul că primarii au fost înşelaţi la momentul asocierii cu Consiliul judeţean, pentru că, din păcate, bugetele locale sunt afectate de povara fiscală - şi asta ştim cu toţii -, mai ales că de trei ani încoace Guvernul nu a mai ajutat financiar, prin plata ratelor şi dobânzilor, localităţile asociate. În final, în speranţa că veţi putea găsi totuşi soluţia legală pentru a veni alături de cele 61 de localităţi şi, în fapt, alături de oamenii care aşteaptă, pe bună dreptate, alte proiecte care să fie rezolvate, dar nu sunt bani, vă rog să îmi permiteţi să vă fac o sugestie. Luaţi legătura cu ministrul finanţelor publice din perioada anului 2015, mai precis ministrul titular al acestui portofoliul al finanţelor până pe 17 noiembrie, în Cabinetul Victor Ponta, şi care a rezolvat, chiar temporar, acea problemă gravă pentru localităţi. Vă mulţumesc. Cătălin Nechifor, deputat de Suceava.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Domnul Ilie Toma, deputat de Hunedoara.
Ilie Toma Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea este adresată domnului Anton Anton, ministrul energiei, şi se referă la următorul lucru. Pe piaţa energiei electrice s-au înregistrat creşteri de tarife - marii consumatori finali, de exemplu, ArcelorMittal Hunedoara, fiind direct afectaţi, iar preţurile mari, pe o piaţă concurenţială acerbă, periclitează competitivitatea pe piaţa internă europeană, prin mărirea costurilor de producţie şi, implicit, preţul produsului finit. În vederea stabilizării activităţii industriale şi asigurării premiselor pentru noi investiţii, a creării de noi locuri de muncă şi a îmbunătăţirii eficienţei energetice, se impun identificarea şi aplicarea unor măsuri care să susţină marii consumatori de energie electrică din ţară. Prin urmare, pentru o bună comunicare între reprezentanţii Parlamentului şi instituţiile de la nivelul judeţului Hunedoara, vă rog să îmi comunicaţi răspunsul la următoarele întrebări: În clipa de faţă, există o directivă europeană care prevede acordarea de facilităţi care să vină în sprijinul marilor consumatori de energie electrică şi dacă se aplică în ţările membre ale Uniunii Europene? Dacă da, care este această directivă europeană prin care se menţionează tipul de facilităţi oferite marilor consumatori de energie electrică? Solicit răspuns verbal şi în scris. Ilie Toma, deputat al PSD de Hunedoara. Mulţumesc.
Florin Iordache Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat. Declar închisă şedinţa. Ne vedem mâine dimineaţă, la ora 8,30, la declaraţii politice. Seară bună! Şedinţa s-a încheiat la ora 17,46.