Petru Gabriel Vlase În continuare. Potrivit art. 205 din Regulament şi programului de lucru, în şedinţa de astăzi, între orele 16,00 şi 17,00, în cadrul "Orei Guvernului", avem organizate dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al USR, cu tema "Starea Sistemului Energetic Naţional - Raportul ministrului energiei". Din partea Guvernului este prezent domnul Anton Anton, ministrul energiei. Pentru desfăşurarea în condiţii regulamentare a dezbaterilor, vă reamintesc timpul maxim stabilit de Regulament pentru fiecare participant la dezbateri: reprezentantul grupului care a solicitat dezbaterea - 5 minute pentru prezentarea temei; reprezentantul Guvernului - 5 minute pentru a răspunde; reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea - încă 3 minute pentru lămuriri suplimentare; celelalte grupuri parlamentare - câte 3 minute fiecare, pentru a-şi prezenta punctul de vedere, cu excepţia celui mai mare grup parlamentar din opoziţie, care are 5 minute pentru a-şi prezenta punctul de vedere; deputaţi neafiliaţi - un minut şi, la final, 5 minute, domnul ministru prezent aici. Dau cuvântul doamnei deputat Cristina Prună, pentru prezentarea temei dezbaterii politice de astăzi. Vă rog, 5 minute, doamnă deputat.
Cristina-Mădălina Prună Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimate domnule ministru Anton Anton, Vă mulţumim că aţi venit în Parlament, la invitaţia USR. România se confruntă cu numeroase probleme, de la starea finanţelor publice la detestabilele modificări ale Legilor justiţiei. Nu am vrea, în acest climat, să treacă neobservate probleme grave ale unui sector de o importanţă strategică pentru România, Sectorul Energetic Naţional, probleme despre care dumneavoastră, domnule ministru, fie nu aţi spus nimic, fie aţi făcut nişte declaraţii pe care le-aş numi, în mod politicos, extravagante. Sunt 4 probleme pe care le ignoraţi, punând în pericol securitatea energetică a României şi viitorul acestei ţări. Prima problemă - Legea offshore. România riscă să piardă zeci de miliarde de investiţii în Marea Neagră, pentru că ţineţi blocată, în Comisia pentru industrii şi servicii, această lege. Faceţi ceva, domnule ministru, să deblocaţi această lege din Comisia pentru industrii şi servicii, deoarece chiar Guvernul dumneavoastră a trimis această lege Parlamentului! Ştim că există interese diverse, care şi-ar dori ca această lege să nu treacă şi să nu se facă exploatările de gaze în Marea Neagră. Şi mai ştim că aceste interese şi-ar dori să rămână monopol în Europa în exportul de gaze. Sperăm că nu aţi vândut interesul României pe termen lung, pentru nişte interese politice meschine, de moment. Arătaţi că vă pasă de România, de tinerii din această ţară, care pleacă pe capete! Ar fi cazul să ne punem şi câteva întrebări. Vrem ca România să fie furnizor de securitate energetică în România? Vrem să relansăm industria? Sau vrem să rămânem, noi, ca ţară, o biată ţară de tranzit, deşi avem resurse importante de gaze în Marea Neagră? Ce vrem de fapt de la noi, ca popor, doamnelor şi domnilor deputaţi? Transmiteţi din nou un mesaj prost investitorilor cu capital străin. Fugiţi de răspundere şi daţi senzaţia oamenilor că au loc discuţii ascunse, în spatele unor uşi închise. Haideţi să dăm startul unui schimb de idei, real şi transparent, necesar pentru a ne da seama cât de importantă este Marea Neagră pentru viitorul resurselor energetice ale României! A doua problemă - decapitalizarea companiilor de stat şi lipsa crasă de investiţii în aceste companii. Incompetenţa Guvernului PSD-ALDE a irosit creşterea economică şi v-a făcut să jupuiţi fiecare leuţ din aceste companii de stat din energie, care sunt printre singurele profitabile. Şi sunt profitabile nu pentru că aveţi un management inteligent, să-i spunem, ci pentru că aceste companii exploatează nişte monopoluri. Nuclearelectrica a raportat avarii în luna martie şi a fost sistată producţia de energie. De ce aţi ales să luaţi banii tocmai de la această companie? De ce nu vă daţi seama că puneţi în pericol practic reactoarele de la Cernavodă? Şi, domnule ministru, ce aveţi de gând cu investiţiile în Reactoarele 3 şi 4? Vă mai întâlniţi dumneavoastră cu investitorii prin lifturi? Sau i-aţi chemat, în sfârşit, la dumneavoastră în birou, să aveţi nişte discuţii reale despre această problematică? Dar la Hidroelectrica? Şi-a revenit cu greu după experienţa cu "băieţii deştepţi" din energie, doar ca să dea peste nişte "băieţi deştepţi" din ministerul pe care tocmai dumneavoastră îl conduceţi, domnule ministru. Ce aveţi de gând cu Hidroelectrica? Vreţi să o mai listaţi la Bursă sau aşteptaţi în continuare "să mai pună nişte carne pe ea", aşa cum v-aţi exprimat dumneavoastră, lunile trecute? Romgaz este una dintre companiile cele mai importante din România, din perspectiva pieţei gazelor. Aşteptăm de la această companie să crească, în anii care urmează. Înţelegeţi că răul pe care îl faceţi astăzi o să aibă impact, în anii care urmează, asupra noastră, a tuturor? A treia problemă. Şi aici aş vrea chiar să fiţi atenţi, pentru că este vorba de situaţia mineritului. Domnule ministru, aţi declarat, în timpul audierilor din luna ianuarie, că veţi relansa mineritul românesc şi că veţi menţine producţia de huilă. Aţi spus că veţi veni cu un plan şi cu o strategie pe termen lung, pentru a nu pune în pericol sistemul energetic naţional. Când aveţi de gând să ne prezentaţi un astfel de plan? Şi nu mă refer la planul de închideri mine, ci mă refer la planul acela, de care vorbeaţi dumneavoastră, pentru a relansa industria cărbunelui. Aveţi aşa ceva, domnule Anton Anton? Între timp, mor oameni în mine. Vrem să aflăm care sunt cauzele accidentelor mortale din Valea Jiului, care au avut loc...
Petru Gabriel Vlase Vă rog să concluzionaţi.
Cristina-Mădălina Prună ... anul trecut. Puteţi să ne spuneţi ce s-a întâmplat? Sau aşteptaţi şi dumneavoastră rezultatele unei comisii fantomă? 5 mineri au murit în Valea Jiului, din cauza condiţiilor inumane în care se lucrează în aceste mine, care n-au mai văzut investiţii din anii 1980. 5 mineri, domnule ministru! A patra problemă. Aş vrea să ne lămuriţi cu strategia energetică. Care este stadiul ei, dacă aţi continuat demersurile în această direcţie, dacă o să avem, în sfârşit, o strategie energetică a României. Şi, în final, domnule ministru, aş vrea să vă întreb dacă vă asumaţi situaţia în care vă găsiţi şi aveţi de gând să faceţi ceva pentru Sistemul Energetic Naţional sau trebuie să aşteptăm finalul mandatului dumneavoastră, care poate să fie chiar la finalul celor 6 luni, nu e aşa, şi să putem să purtăm un dialog cu cineva care chiar îşi doreşte să facă ceva? Vă mulţumesc. Şi sper să nu răspundeţi pe lângă subiect. (Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Vă rog, domnule ministru.
Anton Anton Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă mulţumesc, în primul rând, pentru invitaţia de a participa, în plenul Camerei Deputaţilor, la dezbaterea privind starea Sistemului Energetic Naţional, dezbatere, după părerea mea, extrem de utilă, mai ales în momentul acesta, al reaşezării politicilor energetice la nivel mondial şi european. România este parte a procesului de creare şi dezvoltare a Uniunii Energetice, alături de celelalte state europene, şi îşi propune să fie: a) un pol regional de securitate energetică şi nu doar o piaţă de desfacere; b) un nod al rutelor de transport care uneşte Uniunea Europeană de spaţiul învecinat; şi c) un producător eficient şi competitiv de energie şi gaze în Europa. De la ce plecăm? De la un mix energetic care este de departe diferenţiator puternic al României în Europa. Avem o ţară plină de resurse. România este printre puţinele ţări din rândul statelor europene care pot vorbi de diversitatea resurselor. Cu aceste resurse şi cu capacităţile de producţie pe care le avem astăzi la dispoziţie ne asigurăm întregul consum de energie electrică şi, în plus, reuşim să exportăm energie în regiune. Vă dau un exemplu. În iarna aceasta, maximul de consum a fost de 9.000 MW şi noi am produs, în momentul acela, 11.000 MW, România păstrându-şi rolul de exportator net, chiar şi în condiţiile de cerere de iarnă grea, ceea ce înseamnă că România este un pol de siguranţă energetică. Azi avem toate condiţiile pentru a deveni exportator. Avem rezerve importante descoperite în ultimii ani - Marea Neagră, Caragele. Din punct de vedere geografic, România ocupă o zonă a Uniunii Europene prin care ar putea să se desfăşoare multe rute de transport. Şi, în acest sens, am promovat Proiectul BRUA şi traseul acestei magistrale ne avantajează. Trebuie să facem eforturi pentru ca această conductă nu doar să treacă prin România, ci să genereze profit pentru România. Dragi colegi, Sistemul energetic românesc, astăzi, este capabil să asigure, după cum am spus, securitate energetică pentru noi, populaţia ţării, pentru consumatorii noştri industriali, dar şi pentru statele din regiune. Nu avem voie să fim timizi. Avem resurse şi trebuie să avem curaj. Viziunea strategiei energetice în curs de finalizare este de a creşte sectorul energetic în termeni de sustenabilitate, iar creşterea sectorului energetic înseamnă construirea de noi capacităţi, modernizarea capacităţilor existente în ceea ce priveşte producţia, transportul şi distribuţia energiei, cu alte cuvinte, investiţii. În acest sens, haideţi să plecăm de la nişte cifre. În anul 2016, Hidroelectrica era în insolvenţă; Complexul Energetic Oltenia înregistra pierderi de circa 1,9 miliarde de lei; Complexul Energetic Hunedoara era tot în insolvenţă; ELCEN era tot în insolvenţă şi ciclul nuclear integrat era blocat de Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare, era într-o situaţie critică. Şi acum să ne uităm la cum au evoluat lucrurile. Complexul Energetic Oltenia a înregistrat pentru prima oară un profit, anul trecut, de când funcţionează ea - circa 200 de milioane de lei; Hidroelectrica a avut un profit de 1,6 miliarde; Nuclearelectrica - de 340 de milioane; ELCEN, deşi este în continuare în insolvenţă, a avut un profit de 45 de milioane. Şi mai sunt încă situaţii pe care nu am reuşit să le rezolvăm de tot, la care lucrăm, şi anume la CEH şi la CNU. Cât despre investiţii, Complexul Oltenia a investit în 2017 cea mai mare sumă de la înfiinţarea sa, jumătate de miliard. Pentru 2018, compania şi-a propus investiţii de 800 de milioane. Romgaz a investit, în 2017, 800 de milioane, aproape dublu faţă de 2016, iar pentru 2018 a programat dublu, 1,6 miliarde de lei, din care 400 de milioane au fost deja investite. La Nuclearelectrica, investiţiile propuse în acest an se ridică la 254 de milioane, dublu faţă de 131 de milioane, în 2016. Hidroelectrica a investit 45 de milioane de euro, iar în 2017 - 65 de milioane de euro. Pentru 2018, compania a bugetat investiţii de 110 milioane de euro. Dincolo de aceste cifre, suntem în plin proces de construire a cadrului normativ pentru implementarea unor soluţii care să ne permită să stocăm electricitate şi anume, Tarniţa-Lăpuşteşti. Gândiţi-vă la faptul că energiile regenerabile au schimbat profund faţa sistemului românesc. Avem 4.500 MW instalaţi în energie verde şi de care uneori nu putem să beneficiem, pentru că avem acest handicap, nu avem unde să le acumulăm. În final, reafirm faptul că sistemul energetic românesc este solid şi viabil, chiar dacă are vulnerabilităţile sale, şi acest lucru este confirmat de Indicele global de performanţă energetică a Forumului Economic Mondial, România fiind clasată pe poziţia 24 din 127 de ţări, după o analiză de 18 indicatori care acoperă 3 domenii cheie: creşterea economică şi dezvoltarea, impactul asupra mediului şi accesul la energie şi securitate. Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Vă rog, dacă...? Doamna Prună, 3 minute, lămuriri suplimentare.
Cristina-Mădălina Prună Vă mulţumesc, domnule ministru. Constatat cu tristeţe că aţi răspuns exact pe lângă subiect. Am venit aici şi v-am cerut să ne aduceţi lămuriri suplimentare pe 4 elemente vitale. Aţi spus ceva despre Strategia energetică, dar încă nu ştim exact când o să o avem şi noi pe masa comisiei, în Parlament. Ne-aţi spus ce vă propuneţi. Eu v-am întrebat ce aţi făcut efectiv. Da, într-adevăr, avem resurse descoperite în ultimii ani. Dar v-am întrebat punctual, ce facem cu resursele din Marea Neagră? V-am spus că există o lege care este blocată în Parlament, în Comisia pentru industrii şi servicii, lege care va permite exploatarea acestor resurse şi investiţii cu capital străin în România. Aţi vorbit, într-adevăr, despre BRUA. Care este stadiul acestei conducte, ştiţi cumva? Într-adevăr, companiile din energie au făcut profit, acesta este un lucru cert. Însă ce a făcut statul cu acest profit? Ce a făcut statul şi cum a obligat statul aceste companii să vireze profiturile sub formă de dividende, nu aţi spus absolut deloc. Până la 90% din profituri au fost virate la bugetul de stat, tocmai pentru a acoperi găurile pe care guvernarea PSD-ALDE le-a lăsat la bugetul de stat. Şi un lucru mai puţin ştiut este că aceste companii s-au dus apoi pe piaţă, să se îndatoreze. Şi ce s-a întâmplat atunci când a crescut cererea de bani pe piaţă? A crescut dobânda, adică ROBOR. Şi românii au simţit în buzunarele lor acest lucru, pentru că le-au crescut ratele la bănci. Aş dori să vă referiţi la aceste 4 subiecte pe care le-am pus astăzi pe masă - Legea offshore, situaţia mineritului românesc - nu v-am auzit deloc spunând despre acest lucru, despre minerii care au murit în Valea Jiului, 5 la număr, la sfârşitul anului trecut. V-am întrebat despre lipsa de investiţii în companiile de stat. Aţi spus investiţii previzionate, dar spuneţi-ne exact, ce investiţii s-au făcut până acum? Aştept mai multe lămuriri, domnule ministru. Şi aştept să vă referiţi la aceste puncte şi să vorbiţi mai la subiect. Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Începem dezbaterile. Cu reprezentanţii grupurilor - 3 minute. 5 minute - PNL, cel mai mare grup din opoziţie. Domnul Popescu? Cu rugămintea să fiţi atenţi, că mai este şi domnul Bode.
Virgil-Daniel Popescu ... cu rugămintea să ne permiteţi să ne exprimăm...
Petru Gabriel Vlase Permit în limita timpului aprobat de Biroul permanent.
Virgil-Daniel Popescu Domnule preşedinte de şedinţă, Domnule ministru, Doamnelor şi domnilor colegi, Mi-am adus aminte, domnule ministru, de audierea dumneavoastră în comisii, la învestirea în funcţia de ministru. Ne-aţi spus atunci că vă veţi ocupa de Strategia energetică. Sincer să fiu, în afară de ultima declaraţie a dumneavoastră, n-am văzut nimic. Doar că ce a fost făcut până acum de vechiul Guvern nu a fost bine şi că dumneavoastră veţi face. Poate, totuşi, în intervenţia finală, ne veţi spune ce faceţi cu Strategia energetică. Ne-aţi mai spus atunci, domnule ministru, că este bine că avem resurse energetice şi că este bine să le conservăm. Evitaţi, inclusiv astăzi, de la tribuna Parlamentului, să vă exprimaţi referitor la cea mai mare investiţie strategică din Marea Neagră, referitor la gazele din Marea Neagră, domnule ministru. La comisie stă Legea offshore, domnule ministru. Şi ne-aţi trimis o adresă prin care practic mitraliaţi proiectul de lege propus de vechiul Guvern, şi iniţiat de colegul dumneavoastră, domnul ministru Toma Petcu, prin care spuneţi că anumite articole sunt neconstituţionale. Oare nu mai vreţi exploatările din Marea Neagră, domnule ministru? Doriţi altceva? Doriţi dependenţă de gazul rusesc, domnule ministru? Aş dori şi solicit, în numele Grupului PNL, să exprimaţi punctul de vedere, al dumneavoastră, al Ministerului Energiei, vizavi de aceste investiţii strategice din Marea Neagră. Apoi, domnule ministru, nu v-am auzit deloc luând cuvântul şi exprimându-vă vizavi de Ordonanţa nr. 64. Este o procedură de infringement în pending la Comisia Europeană şi dumneavoastră nu spuneţi nimic. Ea este în continuare la Comisia pentru industrii, întoarsă de două ori, de Grupul PNL, din plen, şi până acum nu s-a mai întâmplat nimic. Domnule ministru, ministerul nu se poate conduce în tăcere. Tot aştept, aştept, aştept, să aveţi o opinie. Cred că este momentul să ieşiţi şi să spuneţi ce vreţi să faceţi în Ministerul Energiei şi să lăsaţi politizările din companiile din subordine. Pentru că vă dau un exemplu - Oil Terminal. Are un profit pe 3 luni cât două indemnizaţii de consiliu de administraţie, adică 17.000 de lei, domnule ministru. Atât a făcut pe primele 3 luni profit Oil Terminal. Şi acolo era un domn - am mai atras atenţia, într-o moţiune simplă pe care Biroul permanent nu a acceptat-o - era un domn care era în grupul de table de la Constanţa, domnule ministru. Încetaţi odată cu politizarea companiilor, domnule ministru, şi ieşiţi şi spuneţi ce doriţi să faceţi! Pentru că mi-aduc aminte de o ultimă declaraţie, în final, a dumneavoastră, prin care spuneaţi că v-aţi întâlnit în lift cu investitorii de la Cernavodă. Domnule ministru, vă spun că, dacă astăzi eraţi în Parlamentul României, aveaţi şansa să vă întâlniţi în lift cu investitorii strategici de la Marea Neagră şi poate reuşeaţi să aveţi o poziţie publică. Mulţumesc, domnule ministru.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Domnule Bode, doriţi acum? Vă rog, vă rog.
Lucian Nicolae Bode Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Domnule ministru, Stimaţi colegi, Vreau să subliniez încă de la începutul intervenţiei mele modul iresponsabil în care PSD, dar mai ales ALDE, prin miniştrii susţinuţi la conducerea Ministerului Energiei, au gestionat acest sector vital, strategic pentru dezvoltarea economică a României, precum şi pentru poziţionarea României în regiune, ţinând cont de sursele şi de resursele energetice pe care România le are la dispoziţie. În mandatul catastrofal, domnul Toma Petcu, aflat în fruntea Ministerului Energiei - şi argumentez cu câteva exemple, sunt multe - prin declaraţii iresponsabile, a aruncat în aer preţul energiei electrice, la începutul anului trecut. Sub mandatul lui, industria uraniului din România a fost adusă în pragul falimentului. Investiţiile din sectorul energetic au atins un prag minim istoric. Companiile din sectorul energetic au fost înţesate cu sinecuri de partid, multe devenind feude ale PSD-ALDE şi secătuite de resurse financiare, prin obligarea acestora de a vira la bugetul de stat 90% din contravaloarea dividendelor, inclusiv rezervele acestora. Şi, sigur, exemplele ar putea continua. După acest dezastru, actualul ministru al energiei, domnul Anton Anton, ne-a promis, la începutul de mandatului, că va finaliza strategia energetică în anul 2018, lăsând la o parte că a preluat un document bine articulat, căruia îi lipsea doar avizul de mediu. Dincolo de importanţa acestui document strategic pentru România, ceea ce ar însemna, în primul şi în primul rând, predictibilitate, din păcate, domnul ministru aruncă în derizoriu acest demers, acesta declarând într-un interviu că: "... în urma unui pariu pe care l-am pus cu o domnişoară drăguţă, va trebui să stea în cap, dacă Strategia energetică a României va fi gata în 2018...". Domnilor de la PSD-ALDE, dumneavoastră nu înţelegeţi că trebuie să guvernaţi, nu să puneţi oamenii să stea în cap?! (Aplauze.) La sfârşitul anului 2017, Partidul Naţional Liberal a iniţiat o moţiune simplă împotriva ministrului energiei de atunci, intitulată "România în beznă. PSD şi ALDE fură curent!". Actuala majoritate, în mod abuziv ne-a refuzat dreptul de a dezbate această moţiune simplă. Domnule ministru Anton Anton, Pentru a înţelege cu adevărat dificultăţile cu care se confruntă sistemul energetic naţional, vă recomand să citiţi textul acestei moţiuni, pe care vi-l pun acum la dispoziţie. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Vă rog, doamna Prună, trei minute. Doamna Prună, vorbiţi din partea grupului? Sunteţi înscrisă din partea grupului la dezbateri - trei minute.
Cristina-Mădălina Prună Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. În realitate, nici nu ştiu ce să mai adaug, pentru sunt total dezamăgită de răspunsul domnului ministru Anton Anton şi aş vrea să insist în continuare pe ideea de a-i cere dumnealui răspunsuri clare pe cele patru problematici care au fost enunţate de aici, de la tribună. O să le repet din nou, poate de data aceasta le notaţi, domnule Anton, să ne daţi răspunsuri clare - Legea offshore, decapitalizarea companiilor de stat şi lipsa de investiţii şi cum vedeţi dumneavoastră că aceste companii pot să-şi ducă la îndeplinire investiţiile, dacă le puneţi să se îndatoreze în mod constant de pe piaţă, în loc să le lăsaţi profiturile, pe care chiar dumneavoastră aţi recunoscut că le fac aceste companii. În al treilea rând, situaţia mineritului românesc şi ceea ce aţi spus dumneavoastră la audieri că se va întâmpla, că veţi veni cu un plan pentru relansarea mineritului. Vreau să văd acel plan, dacă există, cum v-aţi gândit dumneavoastră să-l faceţi şi mai ales care au fost rezultatele Comisiei de anchetă, în urma decesului celor cinci mineri din Valea Jiului şi aş vrea să nu treceţi pe lângă subiect şi să ne spuneţi acest lucru de la tribună, pentru că este vorba de moartea a cinci oameni. Şi, nu în ultimul rând, aş vrea să ne spuneţi care sunt termenele pentru Strategia energetică? Exact aşa cum a spus şi colegul de la PNL, aţi avut un document finalizat, la sfârşitul anului 2016, pe care puteaţi să-l luaţi şi eventual să-l mai amendaţi, dacă credeaţi de cuviinţă, să ni-l aduceţi aici, la Parlament, să-l votăm. Nu aţi făcut acest lucru! Şi n-aţi făcut acest lucru nici în anul 2017, predecesorul dumneavoastră nu a făcut acest lucru, nu l-aţi făcut nici în ultimele cinci luni, de când aţi preluat mandatul. Vrem să vedem o Strategie energetică coerentă a României. Aţi spus că România este furnizor de securitate energetică, dar nu are o strategie şi poate suntem furnizori de securitate energetică acum, dar ce se va întâmpla în 5 ani, în 10 ani, mai ales că blocaţi investiţiile în Marea Neagră. Vă rog să răspundeţi la obiect, încă o dată, şi vă rog să nu mai veniţi să citiţi de pe foile pe care nu ştiu cine vi le-a pregătit, aici, la tribună! Vă rog să răspundeţi la obiect. Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Domnul Iancu, Grupul PSD.
Iulian Iancu Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule ministru, Stimaţi colegi, Avem şansa să purtăm o discuţie, în sfârşit serioasă, care să evite culorile politice şi să abordeze o temă care se dovedeşte a fi cea mai mare provocare a zilelor noastre şi care s-a transformat în a determina schimbarea radicală a trendului spre care se îndreaptă întreaga omenire. Energia este domeniul care dă soluţie deopotrivă securităţii schimbărilor climatice şi inegalităţii sociale. Avem şansa să punem în discuţie cel mai important domeniu, care vizează zeci de mii de locuri de muncă şi miliarde de euro care se îndreaptă anual dinspre acest domeniu spre bugetul de stat, dar care vizează în aceeaşi măsură inegalitatea socială şi securitatea acestei ţări. Ce facem noi astăzi? Reducem nivelul discuţiilor şi îl colorăm, ratând şansa unei abordări pe o temă atât de serioasă şi atât de importantă pentru România. Şi am să vă dau câteva exemple. Vorbim şi, din păcate, dintre noi, vorbesc oameni care nu pot să facă cu adevărat distincţie între megawatt-oră şi kilowatt-oră, între calorie şi gigacalorie, între entalpie şi putere calorifică. Sunt lucruri elementare; nu le punem în discuţie, pentru că asumăm că se cunosc. Dar în momentul în care, pe teme importante, cum ar fi, să zicem, Proiectul BRUA, pentru care am auzit de la acest microfon intervenţii, critici din partea unor oameni care, la momentul în care eu am promovat proiectul, ei s-au opus aprobării lui. În momentul în care discutam cu adevărat şansa interconectării infrastructurilor şi posibilitatea de a ne crea alternativă la gazele din Rusia, dinspre sudul Europei şi gazele din Azerbaidjan, dumnealor, la vremea respectivă, au întârziat cu şase luni dezbaterea din Parlament. Când am vorbit despre importanţa amânării liberalizării procesului la gazele naturale, care are implicaţii directe asupra energiei electrice, asupra competitivităţii economiei româneşti şi asupra suportabilităţii consumatorului, dumnealor au dat o ordonanţă şi au modificat termenul cu patru ani şi efectele s-au produs de la 1 aprilie şi au ieşit primii şi au spus: "Vedeţi? Cresc preţurile!". Dacă suntem demagogi, dacă suntem snobi, dacă suntem epigoni, cum credeţi că o să putem să dăm soluţii acestor probleme, care ne vizează pe toţi?! Vedem că este pusă sub semnul întrebării economia naţională, competitivitatea economiei şi noi ţipăm că, da, trebuie să fim principalii exportatori de materie primă energetică din regiune, când, de fapt, materia primă energetică trebuie să se multiplice în fabrici de îngrăşământ, în fabrici de sticlă, material de construcţie, industrie metalurgică, locuri de muncă, să sprijine industria românească şi să ajutăm în diminuarea impactului asupra competitivităţii economice a României şi gradului de suportabilitate la cetăţean?! În loc să privesc lucrurile sub această formă şi aşa să mă bat în susţinerea Ordonanţei nr. 64, în transparentizare, în nediscriminare, în concurenţă loială, nu să liniarizez totul şi să spun că suntem sub infringement. Despre ce infringement vorbiţi?! Îl invocaţi fără să fie real!
Petru Gabriel Vlase Concluzionaţi!
Iulian Iancu Îl invocaţi când s-a vorbit despre eliminarea barierei fizice şi care consta în Proiectul BRUA, nu în transparentizarea tranzacţionării! Invocaţi, de asemenea, că Legea privind offshore-ul este împiedicată şi stă de atâtea zile! Ea este discutată, pentru că elementele care sunt puse în discuţie vizează viitorul României pentru 40 de ani şi fiecare dintre noi ar trebui să fie parte a acestui proces, nu în mod snob şi demagog să venim aici şi să ne transformăm în instrumentele unora! Nu puteţi să puneţi barieră fricii şi să vă transformaţi, să aveţi verticalitate? Aţi avut prilejul să fiţi verticali. Ce aţi făcut? Aţi fost primii care aţi susţinut să ni se facă dosare penale şi mie mi-aţi susţinut să mi se facă dosar penal! Am fost aruncat în dosarul lui Greblă, că am îndrăznit să mă opun, în acel moment, liberalizării, cu 5 ani mai repede şi am dat raport în acest sens şi am introdus în Ordonanţa nr. 7, impozitarea! Dacă creşte administrativ preţul, trebuie să-l şi impozitezi, să rămână bugetul de stat cu ceva. M-am trezit aruncat în dosarul lui Greblă! Un an de zile eram cel mai mare penal, alături de Orban şi de Liviu Dragnea!
Petru Gabriel Vlase Concluzionaţi, domnule deputat!
Iulian Iancu Acum, când s-a achitat dosarul, ce mai spuneţi?! Dar vă transformaţi, vă menţineţi în continuare statutul de trădător şi de slugă! Încercaţi să învingeţi această frică, deveniţi patrioţi şi susţineţi această ţară şi proiectele ei în energie! (Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Domnul Bende Sándor.
Sándor Bende Domnule preşedinte de şedinţă, Stimate domnule ministru, Stimate colege şi stimaţi colegi, Accesul la energie electrică şi la cel puţin o sursă de încălzire a locuinţei, pentru absolut fiecare cetăţean al României, ar putea face parte din drepturile fundamentale, dacă este să interpretăm în aceiaşi termeni prevederile alin. (1) al art. 47 din Constituţie, referitor la nivelul de trai - "statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent". Şi ce ar trebui să facă statul? Programul de guvernare din ianuarie 2017 prevede, la Capitolul "Politici în domeniul energiei", înfiinţarea de sisteme noi de distribuţie de gaze şi de energie electrică în localităţile în care dispun de alimentare cu astfel de utilităţi, suma estimată pentru astfel de intervenţii fiind stabilită la 50 de milioane de euro anual. În Programul de guvernare, revizuit în ianuarie 2018, fiind revizuit şi acest obiectiv, suma dispare, la fel şi energia electrică rămâne în mod expres, doar că în cadrul Planului Naţional de Dezvoltare a Reţelelor de Distribuţie de Gaze Naturale populaţia şi agenţii economici să fie conectaţi cu noutatea descentralizării deciziei şi competenţei, concesionării de la minister la autorităţile publice locale. De asemenea, în contextul asigurării securităţii energetice naţionale, se afirmă faptul că autorităţilor publice locale le revine un rol-cheie în procesul de tranziţie la sectorul energetic, precum şi cele redresante a politicilor energetice la nivel naţional. Şi, totuşi, când se pune problema punerii în practică a acestor obiective, apar controversele. Uniunea Europeană deja pune problema altfel. Dezbaterile la nivelul decizional se axează pe noţiuni, cum ar fi: descentralizarea pieţei energiei, transformarea consumatorului în producător, astfel încât acesta să nu mai devină autonom din punct de vedere al asigurării consumului propriu şi introduce în sistem energie, devenind producător-vânzător. În acest peisaj de interconexiune, dezbaterile din ţară sunt anacronice, defazate tehnologic. Vorbim despre cârpirea reţelelor construite în anii '60, '70, cât şi conceptual. De ce pare mereu că despre ce vrea Europa şi vorbeşte, noi aflăm după un cincinal şi implementăm după un deceniu...
Petru Gabriel Vlase Concluziile, domnule deputat!
Sándor Bende ...când societatea şi aşteptările ei, tehnologia şi peisajul economic s-au transformat iarăşi total?! Poate ar fi cazul să ne redresăm reţelele naţionale, să regândim modul în care acestea, în urma unei cooperări pe baze sănătoase, ajung să hrănească economia şi să dezvolte comunităţile în contextul mai larg al pieţei unice europene. Ca variantă, am putea să luăm în calcul înfiinţarea de reţele regionale şi locale, ca blocuri de bază a construcţiei sistemului naţional. Scopul primordial este să asigurăm, cu prosperitate, implicit respectarea art. 47 din Constituţie, ceea ce înseamnă proiectarea şi implementarea unei pieţe în care toţi actorii joacă după aceleaşi reguli, de transparenţă, echitate şi competenţă. Poate astfel va putea fi mulţumit şi consumatorul, atât cel casnic, cât şi cel industrial.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Domnul Petru Movilă.
Petru Movilă Stimate domnule preşedinte, Stimate domnule ministru, Stimaţi colegi, Conform datelor Ministerului Energiei, România dispune de 20.000 de megawaţi capacitate instalată funcţională, însă doar jumătate poate fi utilizată în mod real şi imediat. Ţara noastră are un mix echilibrat de energie, cu cărbune, apă, nuclear, termocentrale pe gaz plus regenerabil, eolian şi fotovoltaic. Pe 26 februarie 2018, Sistemul Energetic Naţional a picat recorduri postrevoluţionare. S-a înregistrat cea mai mare producţie de energie electrică - 11.336 megawaţi-oră, cea mai mare producţie de energie eoliană din istorie - 2.717 megawaţi-oră şi al doilea cel mai mare consum de energie - 9.802 de megawaţi. Practic, aproape toate moriştile de vând din România se învârteau şi produceau energie în acelaşi timp. De asemenea, România a exportat masiv energie - o medie orară zilnică de peste 1.500 megawaţi. Cu toate acestea, preţul mediu al energiei electrice tranzacţionate pe piaţă, pentru ziua următoare, PZU, pentru data de 27 februarie, a fost de 206 lei pe megawaţi-oră, cu 25% mai mare peste nivelul mediu consumat în ziua de 26 februarie sau cu 68% peste preţul mediu, la care s-a tranzacţionat energia electrică pentru data de duminică, 25 februarie, ultima zi înainte de începerea valului de frig. Vă rog, domnule ministru, să ne explicaţi, aşa cum un profesor explică elevilor, ce se întâmplă cu facturile românilor la gaz şi la energie, de ce plătim lună de lună facturi umflate şi, mai important, cine dă oamenilor banii înapoi? Aici fac referire, cu precădere, la raportul Consiliului Concurenţei, care a demonstrat negru pe alb că de ani de zile s-au plătit facturi exagerate, păgubindu-i pe români. Documentul, pe care sunt convins că l-aţi citit, mai precizează şi faptul că în următoarea perioadă preţurile facturilor ar trebui să scadă, întrucât ANRE şi Consiliul Concurenţei şi-au propus să recupereze prejudiciul creat clienţilor acestor companii. Înainte de a-mi răspunde, vă readuc în atenţie faptul că principala concluzie a raportului a fost că mai multe companii din energie s-au înţeles între ele, cauzând prejudicii grave consumatorilor. În condiţiile unui consum record de electricitate, producătorii au picat unul după altul. Doresc să ne mai precizaţi dacă, din informaţiile dumneavoastră, şi în celelalte state ale Uniunii Europene furnizorii de utilităţi au ca practică obligarea persoanelor fizice şi juridice de a investi în extinderea reţelelor de electricitate şi gaz, pentru ca mai apoi aceştia să fie siliţi să le treacă în patrimoniul privat al companiilor private. Cum ne explicăm, domnule ministru, aceste paradoxuri din sistemul naţional de energie? Pe de altă parte, vă reamintesc că v-aţi asumat realizarea Strategiei energetice a României pentru perioada 2018-2020, iar construcţia conductei BRUA - Bulgaria-România-Ungaria-Austria - menită să interconecteze statele din regiunea din vestul Europei, este un proiect strategic pentru ţara noastră. Evoluţia acestuia, însă, ridică, în ultima perioadă, numeroase semne de întrebare. În spaţiul public au fost exprimate îngrijorări legate de faptul că, fără Austria, în proiectul de transport de gaze, companiile care se aşteaptă să exporte gazul din Marea Neagră, inclusiv ExxonMobilul din SUA sau OMV Austria, ar putea fi blocate la exporturile regionale. În schimb, compania rusească Gazprom ar putea să folosească infrastructura existentă pentru a vinde gazul rusesc în regiune...
Petru Gabriel Vlase Concluzionaţi, domnule deputat!
Petru Movilă ...în condiţiile în care Rusia se află în curs de construire a conductei Nord Stream, care va traversa Marea Neagră. PMP solicită aceste clarificări pentru membrii Parlamentului României, dar şi pentru toţi cetăţenii români care ne privesc şi aşteaptă soluţii de la dumneavoastră. Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Domnul Gerea.
Andrei Dominic Gerea Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule ministru, Stimaţi colegi, Oscilez între a da o replică, aşa cum ar merita, de fapt, această acţiune a USR, încă o acţiune ipocrită, demagogică, sau o replică mai plină, mai fundamentată, dar mi-e teamă că cei de la USR n-ar putea înţelege acest lucru. Nu ştiu, o să încerc să fac, aşa, o combinaţie. Legat de Legea offshore, se solicită un răspuns din partea ministrului, este tras ministrul la răspundere, deşi legea este într-o comisie parlamentară. Măcar şi din acest punct de vedere ne dăm seama că nu prea se înţelege care este mecanismul parlamentar, cum trec legile prin Parlament. Sigur, au trecut aproape doi ani de când parlamentarii USR sunt în Parlament; nu este prima oară când ne arată că nu înţeleg prea bine cum merg treburile pe aici. În schimb, se vorbeşte, aşa, cu multă emfază, se prezintă mistificat realitatea şi este şi îmbrăcată într-o haină a apocalipsei, afirmându-se sus şi tare că noi nu vrem, cei din guvernarea aceasta, PSD-ALDE, ca România să fie furnizor de securitate în regiune. Păi, haideţi să ne hotărâm! Acum câteva luni, tot reprezentanţi ai poporului tânăr şi liber spuneau că noi vrem să vindem gazele din Marea Neagră Ungariei şi acesta era un mare necaz şi dovada vânzării de ţară. Eu nu ştiu ce s-a dorit să se facă cu acele gaze din Marea Neagră. Sigur, cu toţii ne dorim ca aceste gaze să fie folosite în primul rând de industria românească, de consumatorii români, dar acesta este scopul pentru care s-au concesionat suprafeţe acolo, pentru că s-au făcut explorări şi se va trece la exploatare, ca România să beneficieze de resursele pe care le are şi să le comercializeze. Dacă Domniile Lor nu înţeleg de ce şi cum se întâmplă acolo, este iarăşi altă problemă. Din păcate, ea este adusă aşa şi prezentată ca fiind o problemă a guvernării, nu a puterilor de înţelegere. Se vorbeşte despre decapitalizarea companiilor de stat. Vă dau eu răspunsul, dacă nu aţi fost mulţumiţi de ce v-a spus domnul ministru. O parte vi s-a spus, s-au băgat foarte mulţi bani în investiţii, companiile şi-au văzut de treabă. Dar, acum, vedeţi, cam cât ar trebui să vă explicăm, să înţelegeţi că accidente în sistem se întâmplă? Că la Nuclear Electrica, periodic sunt avarii, se opresc reactoarele, se repară, se merge mai departe. Nu este, să spunem aşa, vina sau vreun apanaj al vreunei guvernări, când se întâmplă acolo accidente. Sunt probleme tehnice care, iată, să ştiţi, nu au deloc culoare politică. Vorbiţi despre Hidroelectrica. Sunteţi deranjaţi că domnul ministru, ca orice alt reprezentant al acestei guvernări care ţine cu această ţară, v-a spus că ne mai gândim când vom lista Hidroelectrica, dar, în orice caz, mai dorim puţină "cărniţă" pe ea. Nu ştiu dacă aţi înţeles foarte bine ce înseamnă acest lucru! Încerc să vă explic, aşa, poate înţelegeţi. Vedeţi, înainte de a vinde ceva, trebuie să ne gândim cam câţi bani putem lua pe acel ceva, iar dacă dumneavoastră vreţi să înlocuiţi băieţii deştepţi din România cu băieţii deştepţi din afară, care să pună mâna pe un bun extraordinar al energiei româneşti, al statului român, pe nimic, noi nu suntem de acord. Dacă USR vrea să vândă proprietăţi ale statului român pe degeaba, noi vrem să punem "cărniţă" pe ele, înţelegeţi? Şi atunci când facem vreo listare, să înţelegem şi de ce o facem şi pe ce bani o facem! Vorbiţi de minerit. Păi, înainte să vorbiţi despre minerit, dragi colegi...
Petru Gabriel Vlase Vă rog să concluzionaţi!
Andrei Dominic Gerea Mai am un pic, domnule preşedinte, sigur că da! Înainte să vorbiţi despre minerit, ar trebui să înţelegeţi, în primul rând, diferenţele dintre mineritul de subteran şi mineritul de suprafaţă. Ştiţi, când se taie brăduţii aceia de care eraţi îngrijoraţi. În cazul mineritului de subteran, nu se taie brăduţi. Când ajungem la mineritul de afară, se taie brăduţi, pentru că trebuie decopertate nişte suprafeţe. Numai că acele suprafeţe, domnilor, - întrebaţi-l pe domnul Cioloş, că vă este tare drag - sunt, multe dintre ele, acoperite, suprapuse aşa cu nişte arii de protecţie, rezervaţii naturale. Nu ştiu cum se face, dar, în mandatul domnului Cioloş, aceste arii protejate au crescut. Aproape un sfert din suprafaţa României este arie protejată şi, ce să vezi, aproape majoritatea peste...
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc.
Andrei Dominic Gerea ... zăcămintele acestei ţări. Deci haideţi să aflaţi mai multe despre cum se face mineritul şi după aceea să veniţi la microfon! În rest, eu vă sfătuiesc, sincer, aveţi grijă, dacă schimbaţi vreun bec, cum băgaţi telefonul la încărcat, să nu vă curentaţi, pentru că am impresia că vă creează mari probleme inclusiv acest lucru.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Doamna Prună?
Cristina-Mădălina Prună Drept la replică.
Petru Gabriel Vlase Nu aveţi drept la replică aici! Doar dacă vreţi în timpul de dezbatere? În timpul de dezbatere - 23 de secunde. Vă rog.
Cristina-Mădălina Prună A spus nişte lucruri grave!
Petru Gabriel Vlase Au fost afirmaţii uşor belicoase din toate părţile, dar aceasta nu generează un drept la replică, nu v-a jignit nimeni!
Cristina-Mădălina Prună Vă mulţumesc pentru înţelegere, domnule preşedinte de şedinţă. Domnul Gerea a venit aici, la tribună...
Petru Gabriel Vlase Vedeţi...
Cristina-Mădălina Prună ...şi a făcut nişte afirmaţii...
Petru Gabriel Vlase Doamnă deputat, Vedeţi dumneavoastră de ce n-are ursul coadă?! Replica este să nu creaţi un alt drept la replică! Aţi făcut direct un atac la persoană! Dezbateţi serios problema! Din momentul acesta, 25 de secunde! Vă rog.
Cristina-Mădălina Prună Este o lipsă de decenţă ca unii colegi să vină aici, la tribuna Parlamentului, şi să spună nişte lucruri neadevărate. Am ridicat patru probleme de aici, de la tribună. Am cerut domnului ministru să răspundă la aceste probleme, lucru pe care nu l-a făcut. Şi acum vine un ministru din umbră sau viitor ministru al energiei să ne spună aici, de la tribună, nişte verzi şi uscate, cum îşi imaginează el că USR nu înţelege cum funcţionează energia şi Sistemul Energetic Naţional. Dar dumneavoastră, domnule Gerea, că tot aţi fost ministrul energiei, pentru o perioadă scurtă într-adevăr, aţi înţeles?! Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Vă mulţumesc. Domnule ministru, vă rog.
Andrei Dominic Gerea Domnule preşedinte, Mulţumesc. Cât pot de repede... În timpul mandatului meu, stimată doamnă, să ştiţi că am reuşit să introduc Proiectul BRUA pe lista priorităţilor Comisiei Europene şi am obţinut inclusiv finanţarea pentru acest proiect.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc.
Andrei Dominic Gerea Şi doi. Întrebaţi-l pe domnul Soros, apropo, şi pe domnul Cioloş - aoleo! - n-am vrut să zic Soros, am vrut să zic domnul Cioloş, apropo de banii contribuabililor, cum se face că în timpul guvernării Cioloş, zisă "Zero", a fost singurul an din ultimii cinci ani când au scăzut încasările la buget?
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Domnul ministru, vă rog, aveţi ultimul cuvânt. Cinci minute. Domnule Roman, veniţi puţin până la prezidiu, vă rog respectuos!
Anton Anton Vă mulţumesc frumos. Vreau să vă spun că am ascultat cu atenţie şi cred că am avut un câştig în urma acestor dezbateri. Am primit cu deschidere remarcile dumneavoastră, chiar dacă unele au fost mai degrabă motivate politic şi mai puţin orientate spre soluţii concrete pentru problemele sistemului naţional. Acum încerc să vă răspund la întrebări, pentru că le-am sintetizat. Despre Legea offshore nu vă mai spun nimic, pentru că a spus colegul meu Gerea corect ceea ce a spus. Tot aşa, cum discut despre O.G. nr. 64, este în Parlament. Dumneavoastră sunteţi parlamentari. Vă rog frumos, faceţi-o mai repede! Deci rugămintea mea este... interesul meu şi ministerul sprijină extraordinar de mult, prin toate mijloacele. Mi se pare o urâtă dezinformare să vii să spui că s-a trimis o adresă care desfiinţează Legea offshore. Astea-s poveşti! Cred că am fost suficient de clar cu investiţiile şi am dat cifre suficient de... E adevărat, le-am spus mai repede, dar suficient de clare, care să arate că investiţiile companiilor naţionale sunt pe drumul cel bun şi că sunt din ce în ce mai mari, aproape duble, în fiecare an. Cred că atunci când am spus că strategia energetică va fi gata în 2018 am spus responsabil acest lucru. 2018 nu este nici la jumătate. Deci am tot timpul pentru a termina strategia energetică. Şi strategia energetică este în lucru. Şi vreau să vă asigur că acea strategie pe care am găsit-o nu a fost aruncată la coş. Este utilizată. Şi este utilizată chiar ca un schelet important pe baza căruia se construieşte noua strategie. Au fost câteva elemente care au fost uşor eronate şi pe care le-am dres cu ajutorul tuturor companiilor din ţară şi al tuturor specialiştilor care au vrut să lucreze la strategie şi care vor să lucreze. Cred, domnule deputat, că prosumerii au o problemă în România. Într-adevăr, avem o problemă - nu ştim cum să introducem energia electrică pe care o producem în sistemul naţional. Şi lucrăm la ea foarte intens, împreună cu Ministerul de Finanţe, pentru că problema este mai repede financiară şi mai puţin tehnică. Şi, în fine, vreau să vă spun că BRUA este o conducă foarte importantă, dar care înseamnă Bulgaria - România - Ungaria - Austria. România, partea ei de proiect, a început-o. Şi dacă n-aţi sesizat că s-a început această acţiune şi că au început săpăturile şi aşezarea conductelor, îmi pare rău, a început această acţiune. Deci BRUA este în termen. România îşi va îndeplini promisiunile în termen, pentru că România are un interes extraordinar în această conductă, care este, va fi şi va constitui o parte importantă a scheletului major al sistemului de transport al gazelor naturale în România. Am fost acuzat că am citit. Îmi pare rău, sunt profesor universitar şi mi-e ruşine să îi încurc pe interlocutori. M-am pregătit. Şi m-am pregătit să vorbesc exact timpul alocat, 5 minute. Dacă aţi observat, am vorbit exact 5 minute. Şi vreau să vă spun că îmi pare rău de doamna Prună că a fost lăsată de colegii ei singură să se bată cu acest... să intervină de 3 ori. Eu m-aş fi aşteptat ca şi alţi colegi de la USR să vină şi să intervină în acest subiect extrem de important pe care îl avem de discutat cu toţii. Cam acestea sunt răspunsurile mele la întrebările dumneavoastră. Şi rămân deschis la orice fel de discuţii aplicate pe tema sistemului naţional de energie. Cred că nu este suficient de bună conlucrarea... adică nu că nu e suficient, mi-aş dori ca această conlucrare între Parlament şi Guvern să fie mai intensă, mai bună. Noi avem discuţii şi suntem prezenţi permanent la comisie, dar cred că poate nişte discuţii mai ample n-ar fi stricat şi ar fi clarificat lucrurile, fără să fie nevoie să venim şi să... mă rog, să ne fundamentăm vorbele, o parte, pe neadevăruri. Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Am încheiat aici dezbaterile politice. Vă invit, în continuare, stimaţi colegi, să participaţi cu entuziasm la primirea de răspunsuri la interpelări adresate membrilor Guvernului, după o pauză de un minut, de reculegere.