Carmen-Ileana Mihălcescu 12. Continuăm cu Propunerea legislativă privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/EC care se referă la Regulamentul general privind protecţia datelor. Este Pl-x 167/2018; are caracter organic. Avem 16 amendamente admise şi 7 amendamente respinse. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Din partea comisiei sesizate în fond, prezentarea raportului. Vă rog.
Alina-Elena Tănăsescu Mulţumesc. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu acest proiect legislativ. Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată. Consiliul Legislativ a avizat favorabil această iniţiativă legislativă, cu observaţii şi propuneri. Consiliul Economic şi Social, de asemenea, a avizat favorabil iniţiativa legislativă, cu propuneri de modificare şi cu observaţii. Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor a avizat favorabil propunerea legislativă. Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat, de asemenea, pe 25 aprilie 2018, această iniţiativă legislativă. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare asigurarea cadrului naţional de aplicare a anumitor prevederi ale Regulamentului 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016. Principalele intervenţii legislative vizează stabilirea condiţiilor de prelucrare a anumitor categorii de date sau în anumite scopuri, regimul contravenţional aplicabil acestora, inclusiv restricţii, în privinţa prelucrării datelor genetice, biometrice, a datelor privind sănătatea, în scopul realizării unui proces decizional automatizat sau crearea de profiluri, raportat la riscurile implicate de utilizarea acestor date în scopurile menţionate. În urma examinării propunerii legislative, deputaţii comisiei prezenţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului un raport de adoptare a propunerii legislative, cu amendamentele admise din Anexa nr. 1 şi amendamentele respinse din Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport. În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. La dezbateri generale? Domnul Márton Árpád. Vă rog.
Árpád-Francisc Márton Doamnă vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Suntem la dezbaterea unui proiect de lege care, de fapt, conţine nişte derogări de la Regulamentul european, care este direct aplicabil. Este adevărat, nişte derogări care, prin textul acestui regulament, este permis să se facă de statele membre, dacă se doreşte să se facă. Printre altele, chiar este o obligativitate a statelor membre ca să arate în legea naţională care este numărul de identificare a persoanelor din ţara respectivă, conform legislaţiei interne. Această prevedere are o formulare clară la singular, deci un număr de identificare sau, evident, în lipsa acestora, altora care au un astfel de caracter. România şi-a propus să identifice cinci, în loc de unul: codul numeric personal, numerele de la actele de identitate, respectiv paşaportul, numărul permisului de conducere şi al asigurărilor de sănătate. Din punctul nostru de vedere, aceste ultime două numere nu sunt necesare, din contră, sunt periculoase. Periculoase, pentru că în art. 4, tot - este adevărat - conform elementelor permisive din Regulament, România îşi propune ca la aceste date - citez din textul adoptat în comisie - "Prelucrarea unui număr de identificare naţional, inclusiv prin colectarea sau dezvăluirea documentelor ce îl conţin" - de exemplu, numărul de asigurare de sănătate, adică tot ce este pe hârtie legat de activitatea sanitară a unei persoane, de la medicamentaţie până la situaţia de sănătate - "poate să ajungă în mâna unui terţ interesat". Vă dau un singur exemplu: angajatorul, care este interesat dacă, de exemplu, o doamnă care doreşte să se angajeze nu este cumva într-o situaţie în care peste nouă luni să nu mai activeze în acea instituţie sau activitate comercială... dar până la nişte infracţiuni - trafic de organe - devenind publice anumite elemente sau nişte acţiuni de reclamă, când ştim cine sunt persoanele, creăm nişte profiluri care au probleme cardiace, de exemplu, şi îi bombardezi tot timpul cu o reclamă la un medicament. Ca atare, această nominalizare a acestor numere de identificare, corelat cu art. 4 care ne trimite la art. 6 alin. (1) lin. f) din Regulament, este periculos pentru noi, inacceptabil şi, încă o dată spun, regulamentul oricum intră în vigoare. Ceea ce era de făcut în legătură cu aceasta, am făcut-o printr-o altă lege. Aici votăm doar derogări de la prevederile regulamentului, de care noi credem că nu avem nevoie.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi, domnule deputat.
Árpád-Francisc Márton Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Pavel Popescu. Vă rog.
Pavel Popescu Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Trebuie să vă mărturisesc, dragi colegi, că este o imensă plăcere să stau alături de colegul meu de la UDMR în comisiile de specialitate, când discutăm legi tehnice pe IT. Şi aş vrea să-i spun colegului meu că toate acele date cu caracter personal, care includ informaţii din sfera asigurărilor de sănătate, asigurărilor sociale şi a permisului de conducere, de exemplu, sunt absolut necesare. Şi de ce, domnule coleg? Pentru că în România nu există interoperabilitate. În România nu există conceptul de digitalizare. În România avem instituţii a căror baze de date, în aceeaşi instituţie, nu sunt conectate. Aşa că dumneavoastră vă puteţi duce la o instituţie şi nu o să vă găsiţi buletinul, dar o să vă găsească codul de la permis. Acesta este motivul pentru care aceste date trebuie să existe acolo. Per ansamblu, legea a fost iniţiată într-o formă extrem de negativă, ca să o numesc aşa, şi vă spun că Partidul Naţional Liberal, timp de două săptămâni, a luptat pe toate fronturile să salveze mediul privat, pentru că dacă acele amendamente intrau în vigoare - şi mă refer la amendamentele care interziceau procesarea datelor cu caracter personal, date de sănătate şi biometrice, chiar şi cu consimţământul cetăţeanului -, această lege ar fi devenit o tragedie pentru tot mediul privat. Adică toate industriile erau blocate. Şi când spun "toate", toate! Vreau să le mulţumesc colegilor, chiar şi de la guvernare, care au înţeles importanţa schimbării celor două amendamente, dar, deşi vom vota pentru această lege, aş ruga autorităţile publice care vor aplica amenzi să ţină cont de inechitatea produsă între tot ce a însemnat ministere şi mediul privat. Adică, atunci când vă veţi duce să daţi o amendă, în cazul unei entităţi private, nu o daţi de 24 de milioane de euro, daţi-o tot de 100.000 de lei sau de 10.000 de lei, cum o daţi într-o companie aflată în subordinea unui minister. Pentru că mediul privat în ţara aceasta, companiile din ţara aceasta, lucrează din greu, plătesc oameni din greu, plătesc taxe la stat şi, aşa cum mai merge economia aceasta, în ziua de astăzi, merge datorită lor. Aşa că, apelul meu la dumneavoastră este ca pe această lege inechităţile să fie cât mai mici. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Domnul Drulă Cătălin. Vă rog.
Cătălin Drulă Stimaţi colegi, Aceasta nu este o lege de implementare a regulamentului de protecţie a datelor, a GDPR-ului, pentru că este un regulament şi el nu trebuie implementat. Este în vigoare. Fac această precizare pentru că am auzit această confuzie în spaţiul public, ca şi cum ar fi fost nevoie de această lege. Ea nu este necesară. Regulamentul este de aplicare, ca atare prezintă garanţii suficiente pentru protecţia datelor personale. Această lege vine să introducă restricţii suplimentare care, din păcate, vor afecta cercetarea şi inovaţia în România. Spre exemplu, în domeniul medical. Este adevărat, regulamentul lasă la latitudinea statelor membre, fără să le oblige, introducerea unor restricţii suplimentare faţă de cele prevăzute în regulament. Văd că la Comisia juridică s-au mai corectat din aberaţiile acestei legi. Una dintre ele era aceea că devenea interzis să-ţi deschizi telefonul cu amprentă. Procesul decizional automatizat, bazat pe date biometrice era ilegal chiar şi cu consimţământul persoanei. Modul de elaborare a acestei legi este extrem de problematic şi simptomatic pentru cum funcţionează majoritatea actuală. Iniţiatorii legii sunt doamna ministru Carmen Dan, domnul senator Şerban Nicolae, dar aceşti iniţiatori nu au venit la comisii să-şi susţină legea; legea este, în mod evident, servită. Este o lege, probabil, din ce se aude, - că aşa trebuie să lucrăm, pe ce se aude - elaborată la Autoritatea pentru Protecţia Datelor şi asumată de doi parlamentari care n-au nicio treabă cu ea. Mai mult decât atât, fiind o lege iniţiată de doi parlamentari, s-a cerut punctul de vedere al Guvernului, că doar nu este o lege iniţiată de Guvern, punct de vedere care a nu a fost emis de Guvern. A trebuit să decidem în lipsa acestui punct de vedere, ba chiar ministrul comunicaţiilor n-avea nicio idee despre această lege, deşi domeniul IT-ului este destul de influenţat de această lege. În final, vreau să menţionez şi discrepanţele dintre amenzile care se aplică mediului privat - cele prevăzute în Regulament - de 20 de milioane de euro şi cele prevăzute în această lege pentru autorităţile publice care sunt de 100 de ori mai mici. Este imoral. Cineva ne spunea: "Cum să amendăm o autoritate publică, că practic mutăm bani de la buget la buget?!" Adică, este o mentalitate în care mediul privat merită orice nenorocire i se întâmplă, mai ales dacă are şi un pic de iz multinaţional. Este parte din seria de măsuri antieconomice. După cum vă spuneam, se va ajunge la blocarea inovaţiei şi a cercetării pe acest domeniu. USR nu va vota această lege în forma în care a ajuns în plen. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Trecem la dezbaterea pe articole. Vă reamintesc că avem şi şapte amendamente respinse, motiv pentru care vă rog să le urmăriţi şi, în măsura în care doriţi să le susţineţi, să o faceţi, urmărind, de asemenea, marginalul pe care eu am să-l citesc. Avem Anexa nr. 1. La marginal 1 dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat. La marginal 2 dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat. La marginal 3 dacă sunt obiecţii? La marginal 3, domnul Árpád. Vă rog.
Árpád-Francisc Márton Doamnă vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Puteţi observa că marginalul 3 are trei pagini şi eu am un amendament respins, nr. 1 la amendamente respinse din raport, care, la lit. b) al alin. (1) al art. 2 propune, de fapt, eliminarea din definirea numărului de identificare naţional al textului: "al permisului de conducere, numărul de asigurare socială de sănătate". Argumentaţia aţi auzit-o în dezbaterea generală. Ca atare, este o propunere de eliminare din textul legii a acestor numere, din definiţia numărului de identificare naţional care şi în regulament este la singular, şi aici este la singular. Mai are o problemă de sintagmă, cum ar fi "două puncte", înseamnă că poate să mai apară şi altceva. Ca atare, aceasta este propunerea noastră. Dacă nu vreţi să ajungem în doi-trei ani într-o situaţie foarte periculoasă în ceea ce priveşte sănătatea populaţiei şi a cetăţenilor, vă rog să votaţi pentru eliminarea acestor două numere.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Supun votului amendamentul respins al domnului deputat Márton Árpád. Vot, vă rog. 16 voturi pentru, 130 de voturi împotrivă, două abţineri şi un coleg fără opţiune. Supun votului dumneavoastră forma iniţială, din raportul comisiei. Vot, vă rog. Adoptat, cu 129 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă şi 4 abţineri. Mergem mai departe, la marginal 4. Dacă sunt obiecţii? Dacă nu, adoptat. Marginal 5. Dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat. Marginal 6. Dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat. Marginal 7. Obiecţii? Nu. Adoptat. Marginal 8. Obiecţii? Nu. Adoptat. Marginal 9. Obiecţii? Nu. Adoptat. Marginal 10. Dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat. 11? Dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat. 12? Obiecţii? Nu. Adoptat. 13? Obiecţii? Nu. Adoptat. Şi 14? Dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat. Avem şi anexa. Dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptată. Propunerea legislativă rămâne pentru şedinţa de vot final.