Carmen-Ileana Mihălcescu 5, 6 nu am primit raportul. Punctul 7, procedură de urgenţă, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. şi înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere S.A., precum şi modificarea şi completarea unor acte normative. Proiectul de lege are un caracter ordinar. Avem 109 amendamente admise. Din partea iniţiatorului, Guvernul României? Comisia. Se dă cuvântul domnului deputat Sorin Bota, pentru prezentarea raportului.
Marius Sorin-Ovidiu Bota Mulţumesc. Senatul a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 22 decembrie 2016, în condiţiile art. 115, teza a III-a din Constituţia României, republicată, ca urmare a depăşirii termenului de adoptare. Proiectul a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ. În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. şi înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere S.A., precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, cu amendamentele admise prezentate în anexa care face parte integrantă din raportul depus. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Timpul afectat dezbaterii? Domnule deputat, timpul afectat dezbaterii? 5minute. Vot. Vă rog, votaţi, 5 minute - timpul afectat dezbaterii. 122 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă, o abţinere. 5 minute - timp afectat dezbaterii. Din partea grupurilor parlamentare, domnul deputat Drulă Cătălin, dezbateri.
Cătălin Drulă Stimaţi colegi, Ideea de la baza acestei ordonanţe era una bună, respectiv, separarea activităţii de întreţinere, de mentenanţă a drumurilor, de cea de investiţii. Chiar la sfârşitul anului 2016, când a fost dată această ordonanţă, s-a semnat şi un contract de asistenţă tehnică cu compania austriacă de autostrăzi, Compania Naţională ASFiNAG, care să ajute la operaţionalizarea şi structurarea acestei companii. Aceasta este teoria. Drumul de la teorie la practica guvernării PSD-iste e lung, din păcate. Aşa că în practică am avut următoarele chestiuni care s-au întâmplat sau nu s-au întâmplat, de fapt. 15 luni această companie nu a avut niciun angajat. Deci în momentul de faţă nu are niciun angajat; asistenţa tehnică cu austriecii a fost reziliată; consiliul de transparenţă care era prevăzut în această lege a fost tăiat în Parlament; şi ultimul pas a fost făcut recent. A fost angajat ca director general al acestei companii - o companie care trebuia să fie de elită, trebuia să aducem un profesionist desăvârşit -, domnul Narcis Neaga, care este supranumit şi "groparul infrastructurii româneşti" sau "omul-dezastru". Reamintesc, este omul care a condus din 2013 până în 2015 această companie; omul care e responsabil de autostrada prăbuşită, Orăştie-Sibiu; omul care e responsabil de eşecul de 3 ori al concesiunii Comarnic-Braşov; omul care e responsabil de faptul că Bucureşti-Ploieşti, proiectul de care s-a ocupat personal, nu e terminat nici după 10 ani. Şi aş putea continua. Acest om, sinonim cu dezastrul infrastructurii româneşti, a fost numit director general al noii companii de drumuri. Din păcate, sub guvernarea PSD, dezastrul din infrastructură este deplin şi se adânceşte în fiecare zi. O idee de reformă dată pe mâna unor incompetenţi sfârşeşte în acest fel. Mulţumesc. (Aplauze.)
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul Bode Lucian, vă rog.
Lucian Nicolae Bode Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Permiteţi-mi să vă salut cu salutul creştinesc Hristos a înviat!. Suntem în Săptămâna Luminată şi cred că smerenia ar trebui mai mult ca oricând să ne caracterizeze. Nu de alta, dar ştiţi că smerenia e singurul lucru pe care nu-l poate face Diavolul. Şi, din acest motiv, o să încerc în intervenţia mea să fiu cât mai puţin acid la adresa majorităţii guvernamentale, într-o problemă vitală, cred eu, pentru dezvoltarea României, aşa cum este problematica dezvoltării infrastructurii rutiere în România. Categoric, fostul CNADNR, înfiinţat în 2003 de Adrian Năstase, era, în momentul adoptării Ordonanţei nr. 55/2016, o instituţie perimată, nereformată, anchilozată, cu performanţe limită către zero. Aşadar, era necesară splitarea, separarea activităţii de investiţii în infrastructura rutieră de activitatea de administrare a infrastructurii rutiere în România. Numai că de la o intenţie bună, corectă, necesară, iată, a trecut mai bine de un an, iar rezultatele, din păcate, lipsesc cu desăvârşire. Modul sinecurist în care majoritatea guvernamentală a înţeles să pună în aplicare prevederile Ordonanţei nr. 55/2016 este unul pe care eu şi Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal nu-l agreăm. Ordonanţa de urgenţă nr. 55/2016, aşa cum spuneam, privind înfiinţarea CNIR şi reorganizarea CNAIR, a fost emisă de Guvernul Cioloş şi apoi modificată, prin Ordonanţa nr. 16, de Guvernul Tudose, la sfârşitul lunii august 2017. Din păcate, în tot acest timp, CNAIR-ul a continuat să gestioneze proiecte mari de infrastructură rutieră, fără rezultate. După cum ştiţi, în 2017 a fost promisă inaugurarea a 90 de kilometri de autostradă şi s-au realizat, s-au dat în folosinţă 15 kilometri de autostradă, şi aceia construiţi în 2016. În 2018, acelaşi CNAIR promite 60 de kilometri de autostradă, iar rezultatul îl vom vedea. Aşa cum spunea domnul ministru, vom circula pe cei 60 de kilometri de autostradă atunci când vor fi gata. Astfel, toate proiectele începute înainte de anul 2017 au acumulat întârzieri majore în implementare. Mai mult, au fost reziliate contracte importante, cum ar fi contractul pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru autostrada Sibiu-Piteşti, CNAIR-ul angajându-se că va finaliza acest studiu de fezabilitate, cu forţe proprii. Sigur, sunt multe exemple de proastă administrare a infrastructurii rutiere de către CNAIR, dar aş vrea să dau posibilitatea şi colegului de la UDMR să intervină pe timpul afectat, alocat dezbaterilor. Aş vrea să spun că aşa cum amintea aici colegul, domnul deputat Drulă, din păcate, guvernarea PSD-ALDE a pus lucrurile în mişcare şi pare decisă să operaţionalizeze CNIR-ul abia după ce a găsit persoana pe care să o numească în fruntea acestei instituţii, responsabilă cu tronsoanele de autostradă aflate în construcţie şi cu cele aflate în proces de licitaţie. L-aţi reevaluat, stimaţi colegi, pe Narcis Neaga, "groparul CNADNR" în guvernarea Ponta, responsabil cu prăbuşirea unei porţiuni din lotul 3 al autostrăzii Orăştie-Sibiu, inaugurat în grabă, în noiembrie 2014, drept cadou electoral pentru prezidenţiabilul PSD, şi l-aţi uns, iată, şef la CNIR. El este profesionistul identificat de PSD şi pus şef, acum, peste autostrăzile României. Cu asemenea istoric, am mari îndoieli că domnul Neaga se califică pentru această funcţie. Destinul proiectelor mari de infrastructură din România pare pecetluit - dezastru şi haos total. Din păcate, interesul PSD pentru această instituţie este legat strict de plasarea unor personaje loiale în structurile de conducere. S-a pierdut un an, un an şi cinci luni, în care toate aceste etape premergătoare puteau fi parcurse, de la angajarea de personal, la transferul de proiecte. Nu avem nicio garanţie că blocajele administrative nu vor mai exista, pentru că în continuare legislaţia achiziţiilor publice este ambiguă, iar avizele necesare demarării construcţiilor se emit haotic. Fără aceste aspecte clarificate şi simplificate, vom avea două instituţii anchilozate - CNAIR şi CNIR -, în locul defunctului CNADNR. Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal nu va vota în favoarea adoptării acestui proiect de lege. Şi, stimaţi colegi, în loc să apreciaţi deschiderea către dialog şi susţinere din partea opoziţiei - şi am demonstrat acest lucru şi în momentul în care am eliminat condiţionalitatea ex-ante pentru POIM, înfiinţarea Autorităţii de Reformă Feroviară -, dumneavoastră, cei din majoritate, echipaţi aceste instituţii doar cu sinecuri de partid. Mulţumesc. (Aplauze.)
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul deputat Benedek Zacharie, vă rog, 5 minute, potrivit regulamentului.
Zacharie Benedek Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Împărţirea CNADNR-ului în două companii - CNAIR, respectiv, CNIR - este un demers necesar şi totodată logic, deoarece într-un domeniu atât de vast cum sunt transporturile, managerul reparaţiilor, al mentenanţei şi al întreţinerii nu poate avea şi viziunea, ştiinţa şi energia necesară demarării şi coordonării investiţiilor mari. Mai mult, practica ne-a arătat că cei de la CNAIR nu sunt în stare să îmbine cele două activităţi atât de necesare dezvoltării infrastructurii din România. Dar aceeaşi logică ne spune că CNAIR-ul trebuie să se reorganizeze. Că trebuie să renunţe la organigrama de azi. Că din cele 22 de posturi de directori şi directori adjuncţi trebuie să renunţe la cel puţin jumătate, şi anume, la acei directori care şi-au demonstrat incompetenţa, dezinteresul sau nepriceperea în funcţiile ocupate până acum. Întocmirea jalnică a documentaţiilor de licitaţie, modul de urmărire a efectuării lucrărilor, a derulării contractelor şi rezultatele acestora îmi dau dreptate. Nu cred că este oportună mutarea angajaţilor de la CNAIR la CNIR, ci mai degrabă trebuie să fie traşi la răspundere cei din cauza cărora avem de plată sute de milioane de euro penalităţi şi daune interese către constructori, mai ales către acei constructori care nu şi-au finalizat contractele. Este inadmisibil ca în condiţiile în care statul român pierde aproape toate procesele de la Curtea de Arbitraj de la Paris, totuşi nimeni să nu fie responsabil. În consecinţă, Grupul parlamentar al UDMR susţine demersul, în cazul celor două companii să fie aplicate prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, garanţie atât pentru punerea în practică a strategiilor pe termen lung privind infrastructura rutieră, cât şi a modului în care sunt cheltuiţi banii publici. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. Domnul deputat Simionca Ionuţ, vă rog.
Ionuţ Simionca Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Nu cred că e prea relevant dacă e CNADNR, CNAIR, CNIR, noi tot nu avem autostrăzi. Cândva o să trebuiască să înţelegem şi noi, parlamentarii, şi guvernanţii, că ţara aceasta este codaşă în Europa pentru că nu avem infrastructură. E foarte simplă ecuaţia. Că schimbăm numele, că schimbăm câţiva directori, că schimbăm doi-trei oameni nu face nimic. Reorganizare? Această instituţie trebuie, în primul rând, organizată. Şi cum să pui un om care a eşuat de atâtea ori? Adică nu ai în ţara aceasta un profesionist, un inginer constructor care să conducă, cum vreţi dumneavoastră să o numiţi, această instituţie? Ar trebui să ne fie ruşine. Noi nu avem investitori străini, comercianţii români nu pot să-şi vândă produsele, nu vine nimeni la noi în ţară să dezvolte, să investească dacă nu avem infrastructură. Ce facem aici? Le schimbăm numele şi atât. Noi rămânem tot fără autostrăzi.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Domnul deputat Sorin Bota, vă rog.
Marius Sorin-Ovidiu Bota Mulţumesc, doamnă preşedinte. Dacă tot au vorbit toţi colegii din Comisia pentru transporturi, de la toate partidele, eu aş spune că mai bine mai târziu decât niciodată. Şi persoana care astăzi a fost desemnată, în urmă cu o săptămână, să conducă este mai puţin importantă în acest moment. Important este că probabil vom reuşi, şi noi, împreună şi cu colegii din Senat, din comisie, să mişcăm puţin lucrurile, în sensul în care cu toţii aţi precizat aici, şi să corectăm neregulile care au fost. E mai bine că reuşim să ajungem la vot final cu această ordonanţă şi această companie să devină operaţională decât să rămână aşa cum au fost lucrurile până în prezent. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Nu mai sunt alte intervenţii. Trecem la dezbaterea pe articole. De la nr. crt. 1 la 10. Dacă sunt obiecţii? Dacă nu, adoptate. De la 11 la 20. Obiecţii? Nu. Adoptate. De la 21 la 30. Obiecţii? Nu. Adoptate. De la 31 la 40. Obiecţii? Nu. Adoptate. De la 41 la 50. Obiecţii? (Domnul deputat Cătălin Drulă solicită să ia cuvântul.) Aveţi obiecţii? Aici sunt amendamentele admise. Vreţi să susţineţi un amendament admis?
Cătălin Drulă Da. Este un amendament la 42 marginal. Că articolele de la 26 la 30 se abrogă. Este vorba despre acel consiliu de transparenţă care ar fi permis o vizibilitate a societăţii civile, a mediului academic care avea reprezentanţi în acest consiliu de transparenţă, în funcţionarea acestei noi companii. Ideea din spate era tocmai să nu mai avem această opacitate care există acum la CNADNR, redenumit în CNAIR, şi societatea, care îşi doreşte atât de mult aceste proiecte de infrastructură, de autostrăzi, să aibă o vizibilitate acolo. Ceea ce propun este să supuneţi votului acest amendament. Îi rog pe colegi să voteze contra, adică să dispară articolul care spune articolele 26-30 se abrogă, şi consiliul de transparenţă să rămână în lege.
Carmen-Ileana Mihălcescu Deci ce doriţi dumneavoastră să supun votului? Respingerea amendamentului admis?
Cătălin Drulă Da. Numai că, din punct de vedere procedural, acest amendament admis, care e la 42 marginal, îl supuneţi dacă amendamentul rămâne. Cine îşi doreşte să rămână...
Cătălin Drulă ... ceea ce înseamnă că... consiliul de transparenţă dispare, votează pentru. Cine îşi doreşte să avem consiliu de transparenţă votează contra.
Carmen-Ileana Mihălcescu E marginal 42 sau 46? 42. Supun votului dumneavoastră amendamentul admis de la marginal 42, art. 26. Vot, vă rog. Cu 89 de voturi pentru, 50 de voturi împotrivă, amendamentul rămâne în forma din raportul comisiei. Dacă de la 43 la 50 sunt obiecţii? Nu. Adoptate. Dacă de la 51 la 60 sunt obiecţii? Nu. Adoptate. Dacă de la 61 la 70 sunt obiecţii? Nu. Adoptate. De la 71 la 80. Obiecţii? Nu. Adoptate. De la 81 la 90. Obiecţii? Nu. Adoptate. De la 91 la 100. Obiecţii? Nu. Adoptate. De la 101 la 109? Nu sunt obiecţii. Adoptate. Proiectul de lege rămâne la votul final.