Florin Iordache 7. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice; PL-x 404/2017; caracter ordinar. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu. Din partea iniţiatorilor? Din partea comisiei, vă rog. Din partea comisiei, şi apoi la dezbateri generale. Comisia, vă rog. Comisia pentru mediu.
Lucian-Eduard Simion Da. Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor prevederi din Ordonanţa de urgenţă nr. 57/2007. Intervenţiile legislative vizează rezolvarea situaţiilor create ca urmare a instituirii ariilor naturale protejate, fără să se ţină cont de existenţa unor licenţe miniere, precum şi de relaţia autorităţilor locale cu ariile naturale protejate în cazul în care ariile naturale protejate se suprapun intravilanului localităţii. În acest sens, prin proiect se instituie posibilitatea modificării limitelor ariilor naturale protejate, prin scoaterea din interiorul ariilor a suprafeţelor pentru care, la data de 29 iunie 2007, existau licenţe de concesiune a activităţii miniere, instituirea unei zone tampon necesară creării de drumuri de acces la perimetrul minier, precum şi compensarea suprafeţei de teren scoase din interiorul ariei naturale protejate cu o suprafaţă echivalentă majorată cu suprafaţa zonei tampon. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege. La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, avizul favorabil al Comisiei pentru industrii şi avizul favorabil al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a examinat proiectul de lege, în şedinţa din 27 februarie 2018. În urma examinării proiectului de lege, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei adoptarea proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulţumesc.
Florin Iordache La dezbateri generale, Grupul ALDE, domnul Dumitru Lovin. Vă rog, domnule deputat.
Dumitru Lovin Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Având în vedere că sunt iniţiatorul acestui PL-x 404, vreau să fac câteva precizări. În primul rând, vreau să spun că această iniţiativă legislativă nu are o dedicaţie anume. Această iniţiativă legislativă are ca scop rezolvarea unor situaţii create prin această Ordonanţă nr. 57, nişte abuzuri şi nişte nedreptăţi care s-au realizat din cauza acestei ordonanţe. Şi vreau să o iau sistematic. Înainte de aprobarea acestei Ordonanţe nr. 57, Guvernul a dat licenţe de exploatare unor societăţi comerciale. Ţinând cont că aceste licenţe care au fost date trebuiau să respecte Legea nr. 85 din 2003, Legea minelor, pct. 21 art. 2, care prevede următoarele: "Prevederile legale existente la data intrării în vigoare a licenţei rămân valabile pe toată durata acesteia, cu excepţia apariţiei unor eventuale dispoziţii mai favorabile titularului" - cu alte cuvinte, din start, nu trebuiau incluse în ariile protejate suprafeţele care primiseră această licenţă de exploatare minieră, acordată de Guvernul respectiv. Un alt punct de vedere pe care îl susţin acum este faptul că, din punct de vedere tehnic, ariile protejate trebuie să îndeplinească nişte condiţii minime. În primul rând, să fie o pădure compactă, o floră, dacă nu luxuriantă, cel puţin bogată, şi o faună diversificată. Ţinând cont de suprafeţele care au fost incluse, cu resurse minerale, nu corespund din niciun punct de vedere. În primul rând, nu există o pădure compactă. Sunt câteva pâlcuri de copaci răzleţi. În al doilea rând, flora e inexistentă, din cauză că solul este arid şi în sol sunt resurse minerale. Iar fauna a dispărut cu desăvârşire, din cauza prezenţei omului şi a faptului că anterior au fost exploatări care s-au desfăşurat în zonă, cu împuşcături şi toate animalele s-au retras în locuri mai... bineînţeles mai... Voci din sală : Am înţeles...
Dumitru Lovin Da, bun. Un alt punct de vedere ar fi că... da... această ordonanţă nu trebuia să-şi facă efectul decât în viitor, nicidecum în trecut. Eu vă mulţumesc pentru acest lucru. (Aplauze.)
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Domnul Cornel Zainea, USR, vă rog. Câte un vorbitor de grup. Urmează domnul Neaţă Eugen.
Cornel Zainea Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, În timp ce în Europa se pune accent tot mai mare pe înlocuirea energiei bazate pe exploatarea resurselor minerale cu energie regenerabilă, România încearcă să resusciteze industria minieră care şi-a dovedit deja ineficienţa din punct de vedere economic şi ecologic. Argumentele principale sunt două, ni le-a spus mai devreme domnul Lovin - unul de ordin economico-social, exploatarea resurselor minerale în scop industrial - şi eficientizarea conservării valorilor naturale. În realitate, niciunul nu se justifică. România se află în plutonul statelor din Uniunea Europeană în care industria este una dintre ramurile cu cea mai mare contribuţie a valorii adăugate brute în economie, ceea ce denotă o slabă dezvoltare a altor activităţi economice mai lucrative, în primul rând, a serviciilor. În loc să investim în dezvoltarea sectoarelor de activitate terţiare, care să crească nivelul de trai, inclusiv în zonele mai sărace ale României, prelungim artificial activităţi distructive pentru mediu şi pentru comunităţile locale, menţinând România captivă într-o eră economică fără viitor. În plus, exploatările miniere deja închise sau abandonate necesită investiţii importante pentru retehnologizare, făcându-le nefezabile, nici măcar pe termen scurt. Oare chiar nu vrem să ieşim din epoca revoluţiei industriale şi să ajungem şi noi din urmă statele dezvoltate? Extinderea ar prelungi activitatea cu doar câţiva ani, din cauza epuizării rezervelor disponibile, care mai ajung pentru 15-20 de ani de exploatare. Însă efectele distrugerii ecosistemelor din zonele protejate sunt ireversibile - tăierea de păduri virgine, afectarea unor habitate şi valori naturale, efecte asupra patrimoniului şi viitorului unor zone economice. Scoaterea din ariile protejate a unor suprafeţe care să permită dezvoltări economice incompatibile cu regimul juridic al unui sit Natura 2000 reprezintă, în accepţiunea Comisiei Europene, o declasificare a regimului de arie naturală protejată, ceea ce va duce la atragerea de sancţiuni inerente eşecului României de a-şi îndeplini obligaţiile asumate în domeniul conservării biodiversităţii. Ne permitem aceste costuri? USR solicită respingerea acestei iniţiative legislative până la evaluarea corectă a impactului efectelor distructive asupra ariilor protejate, astfel încât să evităm riscul declanşării unor noi proceduri de infringement. Suntem oricum campioni la acest capitol. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Domnul Neaţă, Grupul PSD, vă rog.
Eugen Neaţă Domnule preşedinte, Stimaţi colegi deputaţi, De la bun început vreau să subliniez faptul că aprobarea acestei iniţiative nu înseamnă că din momentul publicării în Monitorul Oficial cineva poate să scoată dintr-o arie naturală protejată un metru pătrat de pământ şi să înceapă să exploateze resursele minerale. Prin proiectul propus se stabileşte procedura care trebuie urmată, pentru ca terenurile care îndeplinesc condiţiile impuse în proiectul de lege, şi anume, să aibă perimetrele de exploatare a resurselor minerale neregenerabile aprobate prin hotărâre de Guvern înainte de apariţia Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, care se referă la regimul ariilor naturale protejate, să poată fi folosite în scopul pentru care au licenţa. Nu puţine sunt cazurile în care s-au delimitat arii naturale având la bază repere stabilite empiric: după un drum de exploatare, o bornă kilometrică, ori un marcaj forestier. Toate acestea au determinat greşeli majore de înregistrare şi au produs blocaje ale activităţii numeroşilor agenţi economici. Cadastrul pentru ariile protejate, realizat destul de târziu, a scos la suprafaţă aceste nereguli, dar, din păcate, greşeala a fost făcută. Trebuie să facem aceste reparaţii, dar nu oricum, ci în concordanţă cu legislaţia de mediu, care impune proceduri clare la scoaterea şi introducerea unui teren într-o arie naturală. Compensarea, prin introducerea unei suprafeţe care include şi o zonă tampon în locul celei propuse spre a fi scoase, va avea, cu siguranţă, caracteristici similare de biodiversitate. Evaluarea adecvată, solicitată de autorităţile de mediu pentru a modifica limitele unei arii naturale protejate, se face obligatoriu cu studiul de impact pentru suprafaţa în discuţie şi studiul ştiinţific pentru suprafaţa de introdus în arie. Toate aceste studii vor trece prin viza Consiliului Ştiinţific al Parcului, analiza Comitetului tehnic de analiză al Agenţiei de protecţie a mediului şi viza Academiei Române. Finalizarea procesului se va realiza printr-o hotărâre de Guvern, care va avea ca fundamentare toate avizele şi acordurile prezentate anterior. Deci nu este obligatoriu ca orice suprafaţă solicitată a fi scoasă, în condiţiile existenţei licenţei de exploatare, să primească aviz favorabil. Subliniez încă o dată că, prin această iniţiativă, nu se propune scoaterea niciunui metru pătrat din vreo arie naturală, ci stabilim o procedură. PSD şi eu, în calitate de coiniţiator, vom vota acest proiect de lege. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Grupul PNL, domnul Costel Alexe.
Costel Alexe Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, În ultimul timp, alianţa PSD-ALDE ne-a obişnuit să vină în cascadă cu o serie de proiecte legislative care aduc atingere fondului forestier naţional. Prin acestea se instituie tot felul de excepţii, aşa încât excepţia, de fapt, devine regulă. Din păcate, şi această iniţiativă legislativă se înscrie în acelaşi siaj: aprobarea punctuală a exploatării în zona ariilor protejate. După cum bine ştim, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 reprezintă actul normativ care transpune prevederile legislaţiei comunitare în domeniu. Prin toate aceste iniţiative, care aduc atingere regimului ariilor naturale protejate, România nu face altceva decât să vină în contradicţie cu tratatele internaţionale pe care le-a semnat, iar încălcarea lor ar atrage sancţiuni financiare extrem de costisitoare. Mai mult decât atât, prin acest act normativ se încalcă şi Constituţia României, respectiv, principiul priorităţii dreptului european, în raport cu dreptul naţional, consacrat de-a lungul timpului de Curtea de Justiţie Europeană. Având în vedere aceste considerente, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota împotriva acestui proiect de lege. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Grupul PMP, domnul Emil Paşcan.
Emil-Marius Paşcan Mulţumesc, domnule preşedinte. Distinşi colegi, Sigur că este un proiect care răspunde unor imperative locale, unor blocaje care s-au manifestat la nivelul agenţilor economici, în funcţionarea, în dezvoltarea acestora, de asemenea la nivelul administraţiilor publice locale. Şi până la un punct este de înţeles. Este, însă, un proiect incomplet, care se referă doar la sectorul minier, aflat oricum în degringoladă în ultimii ani. Eu, în schimb, vă spun care este problema de fond a acestui proiect legislativ şi cum ar trebui el completat, pentru ca, într-adevăr, să răspundă necesităţilor actuale de dezvoltare ale României. Din 2007, în mod consecvent şi constant, s-au extins aceste arii naturale protejate şi, sigur, nu este rău că s-au extins, dar s-au extins fără a fi consultate şi eliminându-se voinţa autorităţii publice locale, aşa cum era până atunci. Dintr-un exces de zel, al nostru, de a raporta procentual că îndeplinim sarcinile şi directivele Uniunii Europene, pur şi simplu, la modul centralist din Capitală, de la nivelul ministerelor, s-au stabilit la nivelul ţării, fără a fi consultate primăriile, consiliile locale, cele judeţene, fără a li se cere vreun aviz sau acord, s-au stabilit din avion aceste arii naturale protejate. Ele n-au dus decât la blocaje, au blocat planuri urbanistice de dezvoltare, au blocat realizarea unor drumuri, infrastructura şi s-a făcut la modul lipsit de discernământ. De aceea, legislaţia, în acest sens se cuvine modificată, pentru că trebuie să-i oferi şansa şi localităţii, oricare ar fi ea, să se dezvolte; să se dezvolte, dezvoltându-şi infrastructura, drumurile! Ia imaginaţi-vă astăzi - pentru că tot vorbim la modul pompos şi bombastic despre realizarea autostrăzii Bucureşti-Braşov - cam câte arii naturale protejate ar încălca acest drum? Ar fi imposibil de realizat, în condiţiile legislaţiei actuale! De aceea, trebuie să dăm şansa administraţiilor publice locale să poată să aibă un cuvânt de spus, să vină cu o alternativă, să reîmpădurească, să extindă în alte zone, care nu sunt supuse acestui interes de dezvoltare a ţării. Am citit chiar recent, în Italia, dezvoltându-se metroul, au intervenit şi au ajuns la un sit arheologic. A durat două săptămâni până l-au luat şi l-au dus la suprafaţă. N-au blocat dezvoltarea, sub diferite pretexte privitoare la protejarea arheologică a siturilor, cum se întâmplă la noi - ani de zile se blochează infrastructura! - sau cum se întâmplă cu aceste arii naturale protejate, repet, stabilite fără a fi consultate administraţiile publice locale. Daţi o şansă, să dăm cu toţii, legislativ, acestei ţări, pentru a se dezvolta într-un mod realist! Să nu fim noi mai catolici decât Papa, să nu fluturăm tot timpul triumfalist ce va zice Uniunea Europeană - că vor veni cu proceduri de infringement - dar încercăm măcar să rezolvăm problemele noastre de infrastructură, pentru că fără infrastructură nu putem vorbi de dezvoltare pe termen lung. Acesta este imperativul pe care trebuie să-l luăm în calcul! Nu putem să nu fim preocupaţi de realităţi la modul lucid şi, sigur, să împăcăm şi capra, şi varza, să protejăm şi ariile naturale protejate, acum declarate, dar să le şi dăm posibilitatea autorităţilor să vină cu alternative şi să reîmpădurească, să creeze zonele de protecţie naturală vegetală, acolo unde au nevoie ca dezvoltarea să se producă pe infrastructură! Vă mulţumesc tuturor. (Aplauze.)
Florin Iordache Vă mulţumesc. Şi Grupul UDMR, domnul Korodi Attila. Vă rog, aveţi trei minute.
Attila Korodi Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Proiectul de lege care este dezbătut astăzi, prin analiza noastră pe care am făcut-o în Grupul UDMR, arată că în cea mai mare parte este o supralegiferare a unor mecanisme care şi la ora actuală există, când vorbim de Reţeaua europeană de arii protejate "Natura 2000". Reţeaua europeană de arii protejate "Natura 2000" este o reţea, mai ales peisagistică, care încearcă să menţină acele activităţi umane care la ora actuală aduc prosperitate unei zone, dar în acelaşi timp să menţină şi echilibrul ecologic care a permis până acum ca biodiversitatea să rămână într-o mare parte intactă, într-o mare parte ca valoare a Europei în zona respectivă. Ceea ce facem astăzi, printr-o legiferare în legislaţia românească, nu este altceva decât o supralegiferare, pentru că mecanismul european spune foarte clar: "Da, sunt situaţii în care interesul naţional, interesul ca infrastructură, interesul de a dezvolta economic, poate să creeze o situaţie în care, prin compensare, prin ajustări conform Directivei Europene, să poată să fie făcută", ceea ce credem noi astăzi că nu se poate. Pe de altă parte, stimaţi colegi, mai este o altă problemă pe care am pus-o în dezbateri în comisiile Camerei Deputaţilor, aceea că, dacă la ora actuală, pentru câteva proiecte miniere este necesar un astfel de proiect legislativ, conform iniţiatorilor, atunci Guvernul să ne furnizeze exact lista acelor proiecte economice care pot fi vizate de proiectul de lege. Nici până la ora actuală Guvernul nu ne-a furnizat aceste informaţii! Deci, în primul rând, se poate face scoaterea din zonele de protecţia "Natura 2000" şi la ora actuală, prin Mecanismul European de Compensare. Nici la ora actuală nu există o transparenţă totală despre ce situri miniere vorbim, atunci când vorbim de dezvoltare economică. Când vorbim de infrastructură, autostrăzi şi aşa mai departe, "Natura 2000" nu este un obstacol al acestor infrastructuri. De aceea, Grupul UDMR nu va vota acest proiect de lege. (Aplauze.)
Florin Iordache Vă mulţumesc. Am terminat dezbaterile. Avem, potrivit raportului, patru amendamente admise şi şase amendamente respinse. O să vă întreb la fiecare dintre ele, dacă doriţi să le susţineţi. La titlul legii - discutăm la amendamentele admise - dacă sunt intervenţii? Nu. 2 marginal, articolul unic, dacă sunt intervenţii? Nu. La art. 10, la amendamente admise, dacă sunt intervenţii? Nu. La 4 marginal, la amendamente respinse. Este vorba de art. 56 1 . Se introduce un alineat (4). Dacă sunt intervenţii? Nu. Alte intervenţii? Nu sunt. Rămâne la votul final; are caracter ordinar. Mergem mai departe.