3 aprilie 2018 – Dezbaterea moţiunii simple intitulate "PSD calcă în picioare cea mai mare sărbătoare a românilor de pretutindeni - Centenarul Marii Uniri!", iniţiate de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, Grupului parlamentar Uniunea Salvaţi România şi Grupului parlamentar al Partidului Mişcarea Populară.

Florin Iordache Continuăm, stimaţi colegi. La punctul 3 al ordini de zi avem dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 106 deputaţi. În temeiul art. 190 din Regulament, întreb dacă vreunul dintre semnatarii moţiunii îşi retrage adeziunea la această moţiune? Nu. Pentru dezbaterea moţiunii, Biroul permanent şi Comitetul liderilor vă propun următoarele: moţiunea va fi citită de unul dintre semnatari; Guvernului îi revin 50 de minute, pe care le va utiliza la începutul şi la finalizarea dezbaterilor. Pentru dezbateri, fiecare grup parlamentar are următorul timp alocat susţinerii: PSD - 26 de minute; PNL - 11 minute; USR - 5 minute; UDMR - 4 minute; ALDE - 3 minute; PMP - 3 minute; Minorităţile naţionale - 3 minute; Deputaţi neafiliaţi - două minute. Dacă sunt observaţii? Nu. Vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot, stimaţi colegi. Domnule Vexler, haideţi să începem dezbaterile! Pregătiţi cartelele de vot. Voi supune votului dumneavoastră propunerile prezentate. Să înceapă votul. 78 de voturi pentru, 3 colegi care nu şi-au exprimat votul. Propunerile au fost aprobate. Îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de şedinţă numele deputaţilor înscrişi pentru dezbateri. Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Bogdan Gheorghiu pentru a citi moţiunea simplă. Vă rog, domnule deputat.

Bogdan Gheorghiu Mulţumesc, domnule preşedinte. Moţiune simplă, adresată ministrului culturii şi identităţii naţionale. Titlul moţiunii - "PSD calcă în picioare cea mai mare sărbătoare a românilor de pretutindeni - Centenarul Marii Uniri!" Domnule preşedinte, Stimaţi colegi deputaţi, Domnule ministru George Vladimir Ivaşcu, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor, împreună cu Grupul parlamentar al Partidului Mişcarea Populară şi cu Grupul parlamentar al Uniunii Salvaţi România constată situaţia gravă în care se află domeniul cultural românesc, cu doar câteva luni înainte de celebrarea Centenarului Marii Uniri de la 1918. Prezenta moţiune este despre trezirea, în ultimul ceas, la realitate a ministrului culturii şi a guvernanţilor actuali să facă ceva pentru ca românii să poate celebra Centenarul Marii Uniri, aşa cum se cuvine. Prezenta moţiune aduce în atenţie apărarea intereselor sectorului cultural, ale instituţiilor din domeniu şi oamenilor implicaţi şi, în acelaşi timp, subliniază necesitatea urgentă a soluţionării problemelor cu care se confruntă acest mediu sub actuala guvernare. În acest context, deputaţii opoziţiei consideră necesară o dezbatere publică, având ca temă găsirea de soluţii pentru reconsiderarea unui plan naţional dedicat Centenarului Marii Uniri. Stimate domnule ministru George Ivaşcu, Când aţi fost numit în această funcţie, ne-am pus cu toţii speranţa că vă veţi implica în mod real pentru ca domeniul cultural să nu mai fie veşnica Cenuşăreasă. Dar am constatat, cu tristeţe şi cu îngrijorare, că experienţa dumneavoastră de director de teatru, bine-cunoscută şi recunoscută de altfel, nu o puteţi demonstra şi în activitatea ministerului. Remarcăm că toate acţiunile şi declaraţiile dumneavoastră nu au făcut altceva decât să demonstreze incoerenţa actului de guvernare într-o problemă prioritară, precum organizarea manifestărilor Centenarului. În acelaşi timp, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a intrat într-o epocă a lipsei de transparenţă, a blocajului instituţional, a lipsei dialogului cu Parlamentul şi a lipsei de strategie de dezvoltare. Concret - să dăm şi un exemplu concret - Comisia pentru cultură din Camera Deputaţilor a făcut demersurile pentru a vă invita la audieri, încă de la începutul lunii februarie, pentru a discuta despre manifestările, acţiunile şi proiectele de aniversare a Centenarului României şi a Primului Război Mondial, promovate şi desfăşurate de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. Ce aţi făcut dumneavoastră, domnule ministru? Nu aţi dat curs nici acelei invitaţii, dar nici altor alte trei. Reţineţi! Încă 3 invitaţii şi solicitări ulterioare au venit din partea Comisiei pentru cultură. Deşi art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor prevede clar faptul că în situaţia în care miniştrii sunt invitaţi cu cel puţin 24 de ore înainte la lucrările comisiei "prezenţa lor devine obligatorie", dumneavoastră, domnule Ivaşcu, nu aţi catadicsit să răspundeţi oficial măcar uneia dintre invitaţii. Ba mai mult, în data de 13 martie a.c., când ar fi trebuit sa fiţi prezent în faţa membrilor Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, am sunat din nou la cabinetul dumneavoastră, noi, cei de la comisie, pentru o confirmare a prezenţei, deoarece, cum am mai spus, toate invitaţiile transmise din partea membrilor Comisiei pentru cultură au fost ignorate. Ni s-a transmis că motivul pentru care dumneavoastră nu veţi putea fi prezent în Parlament este acela că veţi participa la Târgul Internaţional de Carte de la Leipzig. Ulterior, cu stupoare am aflat, chiar de pe site-ul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, faptul că mesajul ministrului culturii, la Leipzig, a fost transmis de secretarul de stat Alexandru Oprean. Aşadar, nu v-aţi prezentat nici la Comisia pentru cultură din Camera Deputaţilor şi nici la Târgul Internaţional de Carte de la Leipzig. Vă caracterizează absenţa, domnule ministru, absenţa din tot ceea ce înseamnă activitate, proiecte concrete şi materializate în Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. Poate aveţi lucruri mai bune de făcut şi nu vrem să vă reţinem în funcţia de ministru al culturii, tocmai în anul Centenarului. Domnule ministru Ivaşcu, Suntem la sfârşitul primului trimestru al anului 2018. Aţi explicat românilor care a fost raţiunea dumneavoastră atunci când aţi luat decizia să anulaţi hotărârea fostului ministru al culturii, tot de la PSD, domnul Romaşcanu, şi anume aceea de a invalida - şi aici, atenţie! - de a invalida cele 2.048 de proiecte. S-au invalidat, dintr-un foc, 2.048 de proiecte depuse şi propuse de administraţiile publice locale, primării, consilii judeţene şi muzee, care au fost analizate şi selectate de Departamentul Centenar! Răspunsul a fost halucinant - pentru că există probleme de evaluare şi probleme legale, aţi spus dumneavoastră! Păi, dacă este aşa, domnule ministru Ivaşcu, poate ne spuneţi şi dacă aţi informat instituţiile statului în legătură cu suspiciunile dumneavoastră. Insinuaţi că aceste proiecte sunt folosite pentru "sifonarea banului public"? Sau că sunt proiecte "cu dedicaţie"? Cum şi când mai aveţi timp să hotărâţi, în perioada următoare, care sunt proiectele viabile pentru aniversarea Centenarului? Sau le faceţi din pix? Cred că ştiţi că proiectele pe această temă trebuie să urmeze o procedură de licitaţie, care poate dura mai multe luni. Sau, dacă a trebuit să treacă un an, pentru ca, în sfârşit, un responsabil al Guvernului Dragnea III - că la Guvernul Dragnea III am ajuns - să recunoască faptul că în acest moment nu există criterii de evaluare a proiectelor, teme bine conturate, obiective coerente sau reprezentative şi, prin urmare, nu există vreo listă finală a proiectelor finanţabile privind sărbătorirea Centenarului Marii Uniri. Vă rog să recunoaşteţi şi să spuneţi publicului, domnule ministru Ivaşcu! Realitatea crudă, acum, şi care nu poate fi contestată, este că România are zero proiecte aprobate, zero proiecte finanţate şi zero proiecte implementate la nivel naţional pentru celebrarea Centenarului, iar timpul zboară şi Centenarul Marii Uniri nu mai poate aştepta încă 100 de ani, până vă rezolvaţi problemele interne. Oare chiar înţelegeţi ce responsabilităţi vă asumaţi ca ministru al culturii în anul Centenarului Marii Uniri? Regretabil este faptul că, în anul Centenarului Marii Uniri, luptele interne din PSD şi desele schimbări în rândul miniştrilor culturii şi în rândul secretarilor de stat ai Departamentului Centenar au pus cruce pregătirilor proiectelor de ţară dedicate celor 100 de ani de la făurirea statului unitar modern. Actualii guvernanţi nu reuşesc să facă diferenţa dintre anul Centenarului şi Ziua Centenarului Marii Uniri. La trei luni de zile de la aprobarea bugetului de stat şi de la adoptarea, în Camera Deputaţilor, a Legii Monumentului Unităţii Naţionale de la Alba Iulia, ministrul culturii nu a fost în stare să semneze contractul de execuţie! Cine răspunde pentru acest lucru grav? Înţelegem că în PSD sunt lupte interne pentru "ciolan", dar nu putem accepta ca Centenarul Marii Uniri să fie sacrificat. Guvernul PSD-ALDE este complet depăşit de importanţa acestui moment unic. Triumfalista Comisie interministerială a Centenarului a reuşit performanţa de a se întâlni o singură dată în ultimele 3 luni, deşi ar fi trebuit să se întâlnească săptămânal pentru a lua decizii. PSD-ALDE foloseşte această somptuoasă comisie pentru a bloca, de fapt, luarea deciziilor. Suntem convinşi că veţi selecta din nou ceva proiecte. Probabil veţi muta axul unirii de pe direcţia Arad-Iaşi-Alba Iulia-Bucureşti, pe axa PSD, care, obligatoriu, începe de la Teleorman şi se termină la Olguţa Vasilescu via Marian Oprişan, adică pe noua axă de putere din PSD. Vă atragem atenţia, pentru înţelegerea dumneavoastră, că proiectele rămân doar proiecte pe hârtie, dacă nu există timpul necesar pentru realizarea lor. Ştiţi foarte bine că în procedurile de achiziţie publică există şi contestaţii! Domnule ministru, Este de neacceptat să faceţi de râs România la 100 de ani. Nimeni, dar nimeni nu vă va ierta pentru asta! Vă mai sugerăm, domnule ministru, să faceţi un exerciţiu de imaginaţie. Cum ar arăta platoul din faţa Catedralei Încoronării de la Alba Iulia, în anul Centenarului Marii Uniri, cu o groapă imensă, locul în care ar fi trebuit ridicat Monumentul Unităţii Naţionale de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale? Vă puteţi închipui aşa ceva? Sau poate acolo trebuie proiectată o hologramă, în format 3D, simbolizând cum ar fi trebuit să fie construit monumentul de ministerul pe care îl conduceţi? Nu dinamitaţi anul Centenarului Marii Uniri! Lăsaţi, momentan, teatrul! Între timp aţi ajuns ministru! Stimaţi colegi, Opoziţia a atras atenţia, încă de la începutul anului 2017, asupra faptului că schimbarea, de mai multe ori, a unei structuri menite să pregătească şi să implementeze programe culturale, cu ocazia împlinirii a o sută de ani de la Marea Unire din 1918, are drept scop doar crearea de noi posturi şi poziţii administrative pentru clientela PSD şi nimic mai mult. Şi ne referim la Departamentul Centenar. Presa naţională a reflectat în mod corect, de altfel, angajarea unui număr de 21 de persoane, fără vreo legătură cu domeniul managementului cultural, aceştia provenind de la societăţi de pază şi protecţie, de la confecţionare mobilă şi articole de fierărie, de la firme de construcţie sau service-uri auto - iată, ridicăm şi munca din service-urile auto la rang de artă! - un fapt care spune totul despre expertiza celor chemaţi să pună în valoare istoria naţională cu un asemenea prilej important. Astăzi, din păcate, schimbarea unui secretar de stat paraşutat de la cabinetul senatorului PSD Niculae Bădălău şi reorganizarea, nu ştim, pentru a câta oară, a Departamentului Centenar, ne duce cu gândul mai mult la o reglare de conturi în PSD şi mai puţin la găsirea cu adevărat a unor soluţii pentru rezolvarea situaţiei existente. PNL a avut dreptate în clipa în care a tras mai multe semnale de alarmă cu privire la direcţia greşită în care este îndreptat proiectul Centenarului şi, mai ales, asupra incompetenţei şi obtuzităţii politice a celor care au condus în numele PSD destinele culturii române în ultimul an. Domnule ministru al culturii şi identităţii naţionale, Am observat că pe site-ul oficial al instituţiei, pe care nu putem spune că o conduceţi, există spre consultare publică, Proiectul de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 5/2017 privind stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administraţiei publice centrale cu privire la Centenarul României. Ce spune acest act normativ? Spune că sumele rămase neutilizate la sfârşitul anului bugetar, pentru acţiunile, proiectele şi manifestările finanţate, potrivit art. 8, se restituie la bugetul de stat, cu excepţia celor utilizate de instituţiile finanţate din venituri proprii şi de instituţiile publice finanţate din bugetele locale. Spune că sumele rămase neutilizate la sfârşitul anului bugetar de instituţiile finanţate din venituri proprii şi de instituţiile publice finanţate din bugetele locale se reportează şi rămân la dispoziţia acestora, urmând a fi utilizate cu aceeaşi destinaţie, în anii următori, până la finalizarea obiectivelor de investiţii, proiectelor şi acţiunilor, până cel târziu la sfârşitul anului 2020. Sumele rămase neutilizate după finalizarea obiectivelor de investiţie, proiectelor şi acţiunilor se restituie la bugetul de stat, cel târziu până la sfârşitul anului 2020. Concret, ce înţelegem? Dumneavoastră amânaţi celebrarea Centenarului până în anul 2021! Si acum înţelegem de ce doriţi amânarea sărbătoririi acestui eveniment, pentru că doriţi să sărbătoriţi Centenarul în mai 2021, probabil atunci când se vor împlini o sută de ani de la înfiinţarea PCR-ului?! Înţelegem eforturile pe care le faceţi pentru legitimarea partidului din care faceţi parte, PSD, dar nu vă bateţi joc de patrioţii români. Dacă nu vă interesează, pe dumneavoastră şi pe colegii de coaliţie din PSD-ALDE, de marea sărbătoare a tuturor românilor de pretutindeni, şi anume, celebrarea Centenarului, atunci, vă rugăm insistent, daţi-ne pace şi lăsaţi la cârma instituţiei Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale un om care trăieşte şi simte româneşte! Scăpaţi-ne de situaţia jenantă în care se află ţara noastră, aceea de a nu fi în stare să organizeze, aşa cum se cuvine, un eveniment cu o vizibilitate internaţională semnificativă, aşa cum este celebrarea Centenarului Marii Uniri. Stimaţi colegi de la PSD şi ALDE, Aţi promis că domeniul culturii va fi o prioritate. Dar ce constatăm? Constatăm faptul că Guvernul ignoră cu bună ştiinţă importanţa strategică a culturii, aşa cum este statuată în orice ţară europeană, şi, în acelaşi timp, uită faptul ca îmbunătăţirea sistemului cultural este de datoria oricărui guvern responsabil. Preocuparea slabă a responsabililor din zona guvernamentală, vizavi de pregătirea Centenarului, accentuează îngrijorarea românilor în ceea ce priveşte sărbătorirea, aşa cum se cuvine, a evenimentului istoric petrecut la 1 decembrie 1918. Ar fi normal ca celebrarea importantului eveniment al istoriei şi a figurilor sale emblematice să reprezinte o prioritate pentru Guvern, mai ales în actualul context geopolitic, economic şi social în care se regăseşte ţara noastră. Trebuie să înţelegeţi că, dacă doriţi să ajutaţi România, într-un moment simbolic al naţiunii române, anul Centenarului, trebuie să-i oferim o şansă! Nu consideraţi că PSD-ALDE ar trebui ca, în acest an important pentru România, să-şi concentreze toată atenţia pentru celebrarea, aşa cum se cuvine, a Centenarului, prin organizarea şi desfăşurarea unor evenimente şi festivităţi corespunzătoare? Că Guvernul ar trebui să fie în întregime Departamentul Centenar, pentru a cataliza acţiunea la nivel naţional, pentru marcarea secolului de la Marea Unire? Aniversarea Marii Uniri ar trebuie să fie o preocupare majoră a coaliţiei aflate la putere, aşa cum este evidenţiată şi în programul dumneavoastră de guvernare, de altfel. Este revoltător că, din cauza unor politici culturale deficitare, România poate rata un moment politic de o importanţă extremă, acela de integrare a propriei istorii în marea istorie europeană. Deputaţii PNL, PMP şi USR, semnatari ai acestei moţiuni, îşi arată îngrijorarea profundă faţă de incapacitatea Guvernului de a administra buna desfăşurare a sărbătorii de la 1 decembrie, îngrijorare manifestată sistematic şi de profesionişti din domeniul muzeal, de asociaţii din domeniu, de istorici, dar şi de oameni de cultură. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Prin această moţiune simplă, vă solicităm exprimarea votului de neîncredere faţă de responsabilitatea Guvernului actual în ceea ce priveşte dezastrul din cultura românească, în anul aniversării Centenarului şi, de asemenea, în tot ceea ce ţine de regresul care s-a înregistrat la nivelul întregului sistem, de la instalarea puterii PSD-ALDE. Vă mulţumesc.

Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Îl invit, în continuare, la cuvânt, pe domnul ministru al culturii, George Ivaşcu. Domnule ministru, aveţi cuvântul. Vă rog.

Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru. Începem dezbaterile. Din partea Grupului PSD, doamna deputat Beatrice Tudor. Vă rog, doamnă deputat.

Beatrice Tudor Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule ministru George Ivaşcu, Stimaţi colegi, Înainte să discutăm despre textul propriu-zis al moţiunii, sunt câteva lucruri care trebuie spuse, pentru ca nu cumva să lăsăm politica să stea în calea adevărului. Primul mesaj pe care vreau să-l transmit ferm şi răspicat este acesta - atât eu, cât şi întreg Grupul PSD din Camera Deputaţilor regretăm că Centenarul a ajuns subiect de dezbatere partizană în Parlament şi că a devenit un subiect politic folosind, pentru a servi, acelaşi narativ folosit de opoziţie: PSD este rău şi opoziţia este bună. Este ironic faptul că un subiect care ar trebui să ne unească pe toţi românii este folosit să ne divizeze politic. Este, de asemenea, o iresponsabilitate din partea celor care se pretează la aceste jocuri, pentru că acestea sunt jocuri politice şi nu trebuie să ne ferim în a le spune pe nume. Da, regretăm faptul că trebuie să facem din Centenar un spectacol politic, în loc de un spectacol al românismului. Al doilea mesaj pe care vreau să-l transmit ferm este că, pentru noi, Partidul Social Democrat, aniversarea Centenarului reprezintă o miză reală şi importantă, pentru că stă la baza politicii naţionale pe care încercăm să o implementăm. Noi, PSD, suntem partidul care nu ne-am sfiit niciodată să spunem că suntem români în România şi pentru românii din România trebuie să facem politică, pentru ei trebuie să propunem idei şi legi şi pentru ei trebuie să acţionăm. Noi nu am spus niciodată că ţara sau poporul nostru este neguvernabil şi că avem nevoie de o Înaltă Poartă. Noi niciodată nu ne-am dus cu pâra la educatorii din Vest, cărora le-am descris în cuvinte grele o situaţie care nu are nimic de-a face cu realitatea. Noi niciodată nu ne-am subminat ţara şi nu i-am subminat pe români. De aceea, noi nu am folosit Centenarul nici ca armă politică, nici ca pretext politic, aşa cum văd că a început să fie la modă. Noi ne-am văzut de treaba pentru care românii ne-au votat. Al treilea mesaj pe care vreau să-l transmit se adresează mai puţin politicienilor actuali, cât guvernării tehnocrate. Ruşine Guvernului tehnocrat, pentru că a folosit Centenarul în scopuri comerciale. În documentarea acestei luări de poziţie, am dat peste această informaţie din anul 2016. Guvernul Cioloş a folosit contextul Centenarului pentru scopuri financiare. Sigur, nu persoanele, dar aceasta este doar o problemă de nuanţă. Premierul Dacian Cioloş a declarat la lansarea emisiunii de titluri de stat pentru populaţie "Fidelis Centenar" că, "... dincolo de acest context aniversar al Centenarului, această acţiune are şi o componentă economică foarte clară. Este o investiţie sigură, o investiţie garantată de stat, unde dobânda şi câştigul pentru capital reprezintă venituri neimpozabile...". Se vede, aşadar, unde stătea grija premierului Cioloş, de la acea vreme - la dobânda şi la câştigul neimpozabil pentru capital şi mai puţin la modul în care se foloseau simbolurile naţionale în scopuri de marketing. Pentru curioşi, la finalul Programului "Fidelis Centenar", tot premierul Cioloş ne anunţa că peste 20.000 de români au cumpărat titluri de stat în valoare de 735 de milioane de lei, adică peste 150 de milioane de euro. Nu este un rezultat deloc rău, nu ştim ce o fi vândut aceste produse, fie conceptul Centenarului, fie încrederea românilor în Cabinetul Cioloş - cert este că un produs financiar cu termenul Centenar a fost comercializat, şi încă cu vârf şi îndesat.... Spune asta doar pentru a sublinia că lui George Ivaşcu, ministru de doar două luni, i se reproşează că nu are un plan despre modul de gestionare a Centenarului, tocmai de nişte formaţiuni politice care au girat un guvern care avea un plan, extrem de bine pus la punct, de a folosi Centenarul pentru diferite interese economice şi financiare, nu la fel de bine pus la punct ca planul de achiziţionare a "Cuminţeniei Pământului", un proiect guvernamental tehnocrat eşuat, care ţine mai mult de istoria artei decât de istoria României şi care a devenit stindardul guvernării tehnocrate. Dar să revenim acum la moţiunea noastră, căci avem şi aici multe de spus. Primul lucru care merită menţionat este că vorbim de prima moţiune simplă din istoria postdecembristă a Parlamentului, care se vrea o moţiune de cenzură. Doar asta se poate înţelege din îndemnul iniţiatorilor, de la finalul moţiunii, care solicită un vot de neîncredere faţă de responsabilitatea Guvernului actual. Nu este rău pentru o găselniţă de comunicare politică, dar v-am mai rugat, stimaţi colegi, să nu confundaţi editorialele cu moţiunile. Acum vedem că s-a ajuns la confundarea moţiunilor simple cu cele de cenzură, ceea ce este totuşi mai grav. Avem însă speranţa că până la finalul acestei legislaturi veţi învăţa exact care este diferenţa între o moţiune simplă şi una de cenzură. Apoi, înţelegem, de la începutul moţiunii, că doriţi o dezbatere publică, având ca temă găsirea de soluţii pentru reconsiderarea unui plan naţional dedicat Centenarului Marii Uniri. Ideea nu este rea, iar noi, deputaţii PSD, suntem mereu deschişi dialogului. Dar chiar credeţi că invitaţia la dialog este ceea ce rămâne reţinut după câteva pagini de invective politice şi acuzaţii? Spun asta doar pentru a arăta că, pentru ca dialogul să aibă succes, el trebuie purtat cu bună-credinţă, iar această bună-credinţă trebuie să fie evidentă încă de la invitaţie. Adevărul adevărat este că textul moţiunii nu abundă de foarte multă bună-credinţă, dar cred că este vorba doar despre o deficienţă de stil, nu despre o intenţie politică a dumneavoastră. Apoi, vine întreaga chestiune: cine, ce a făcut pentru Centenar... iar aici lucrurile trebuie puse în contextul lor istoric. În iulie 2016, în cadrul aparatului de lucru al Guvernului Cioloş, s-a înfiinţat Departamentul Centenar, structură fără personalitate juridică, în subordinea prim-ministrului, finanţată de la bugetul de stat, prin bugetul SGG. Departamentului i s-a stabilit ca obiectiv coordonarea, la nivel naţional, a pregătirii, a organizării şi a desfăşurării manifestărilor, acţiunilor şi proiectelor de aniversare a Centenarului României. Cu acest prilej, s-a făcut şi o pagină de internet, uşor propagandistică, faţă de viitoarele intenţii politice ale tehnocraţilor. Să citez doar punctul 8 al Documentului programatic de pe această pagină de internet, intitulat "Dimensiunea România 200" - "... este o temă de dezbatere organizată în medii instituţionalizate, dar şi în medii nereglementate, platforme sociale, care vizează obţinerea unui volum relevant de informaţii cu privire la ceea ce trebuie să fie reunit sub deviza noului proiect de ţară; dimensiunea este legată organic de cea axată pe tinerele generaţii. Organizarea unei astfel de dezbateri naţionale poate pleca de la premisele de discuţie lansate în spaţiul public de autorităţi şi personalităţi relevante, vizând consolidarea democratică a societăţii, în jurul unor obiective naţionale care derivă din necesitatea imperioasă a desăvârşirii modernităţii româneşti...". "România 200" scrie în documentul programatic de pe centenar.gov.ro, iniţiat de Cioloş, "România 100 se numeşte Proiectul politic al lui Dacian Cioloş", iar toate indiciile conduc spre ideea că fostul premier şi acoliţii săi încearcă utilizarea Centenarului în scopuri politice. Să vă mai ofer câteva argumente în acest sens. Ţineţi minte titlurile stat cu sintagma Centenar, menţionate mai devreme! Iată ce spunea Dacian Cioloş, cu ocazia lansării titlurilor de stat "Fidelis Centenar" la Palatul Victoria, titluri a căror scadenţă este la 18 iulie 2018, la aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire: "... În curând, în câteva săptămâni, urmează să adoptăm şi să trimitem Parlamentului o lege a Centenarului, care să încadreze atât instituţii, cât şi proiecte care vor fi dedicate Centenarului, proiecte de infrastructură, proiecte legate de educaţie, de sănătate." Nu avem cunoştinţă de vreo lege a Centenarului depusă, alta decât cea propusă anul trecut de Guvernul PSD, lege care a fost atacată la Curtea Constituţională de PNL, din motive strict politice, Curtea Constituţională respingând sesizarea doar 3 zile mai târziu. Şi pentru că tot am vorbit despre Legea Centenarului a lui Dacian Cioloş, să mai amintesc că, potrivit declaraţiilor publice, din această lege urma să facă parte şi Proiectul Autostrăzii Piteşti-Sibiu. Doar ca o curiozitate, dacă PSD propunea acelaşi lucru, nu cumva spuneaţi că ne pierdem vremea cu proiecte care nu au legătură cu manifestările şi cu acţiunile dedicate acestui mare eveniment naţional, aşa cum arătaţi în moţiunea pe care o dezbatem acum? În ceea ce priveşte gestionarea proiectelor care ar urma să fie finanţate, iarăşi nu este clară critica. A făcut bine sau nu a făcut bine ministrul Ivaşcu, atunci când s-a comportat riguros şi scrupulos în ceea ce priveşte banul public? Pentru că noi credem că tocmai asta se doreşte de la un ministru, dar poate am înţeles noi greşit. Când reprezentanţii opoziţiei dau de cineva care este meticulos cu banul public, tot nu sunt mulţumiţi şi îi dedică o moţiune simplă, dovadă că singura raţiune din spatele acestor moţiuni este tot dorinţa de publicitate şi pofta de marketing politic. Dar politica nu se face doar prin comunicare, iar comunicarea nu înseamnă orice, oricând, oricum. În cele din urmă, o întrebare de logică elementară pentru iniţiatori. Dacă elementul principal al criticii dumneavoastră este că s-a pierdut timp în organizarea manifestărilor dedicate Centenarului, nu este logic că, dacă ministrul Ivaşcu ar da curs invitaţiei dumneavoastră şi ar părăsi ministerul, ar surveni şi mai multe amânări şi s-ar pierde şi mai mult timp? Adică să înţelegem că aţi depus o moţiune simplă, mânaţi de îngrijorarea reală şi de bună-credinţă, în ceea ce priveşte întârzierile Centenarului, iar soluţia pe care o propuneţi conduce la şi mai multe întârzieri. În acest caz, de ce aţi mai propus moţiunea? Stimaţi colegi, Nu ne propunem nici să mistificăm adevărul, nici să ascundem lucrurile evidente. Sunt întârzieri în ceea ce priveşte desfăşurarea Centenarului. Acest lucru a fost recunoscut chiar de premierul Viorica Dăncilă, în cadrul şedinţei de Guvern din data de 21 martie, atunci când a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă care reglementează cadrul legal şi de finanţare al manifestărilor dedicate Centenarului. Speranţa şi angajamentului prim-ministrului au fost exprimate în sensul în care întârzierile să fie recuperate şi ne-a îndemnat pe toţi să nu mai privim spre trecut, ci spre viitor, şi să facem tot ceea ce depinde de noi, pentru a ne asigura că românii se vor bucura de un eveniment atât de important cum este Centenarul. În acest context, lansez şi eu un apel pentru o abordare nepartizană a Centenarului şi pentru o conlucrare politică de bună-credinţă, care să ne permită să rezolvăm toate situaţiile care necesită atenţia noastră. Am speranţa că toate forţele politice reprezentate în Parlament îşi doresc un Centenar reuşit şi că nu se vor sabota politic doar pentru a câştiga puncte politice în campaniile electorale din anul următor. Având în vedere toate cele spuse, Grupul PSD din Camera Deputaţilor va vota împotriva moţiunii simple. (Aplauze.) Vă mulţumesc.

Florin Iordache Vă mulţumesc, doamnă deputat. În continuare, Grupul PNL. Domnul deputat Gigel Ştirbu.

Gigel-Sorinel Ştirbu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Domnule ministru, Doamnelor şi domnilor, Dragi colegi deputaţi, Vă rog să mă credeţi că am rămas puţin uimit când l-am auzit pe domnul ministru vorbind despre Ion I.C. Brătianu, despre Iuliu Maniu şi despre mulţi oameni politici din perioada interbelică. Dar, domnule ministru, mulţi dintre ei au murit în puşcărie, omorâţi de înaintaşii dumneavoastră! (Aplauze.) Totodată, domnule ministru, aş vrea să-i spun colegei dumneavoastră, care spunea mai devreme că sunteţi riguros şi scrupulos în ceea ce priveşte banul public, înseamnă că predecesorul dumneavoastră avea alte gânduri? Era de la dumneavoastră din partid... vă mulţumesc! Dar nu despre asta am venit să vorbim, domnule ministru. Am venit să vorbim despre subiectul acestei moţiuni simple. Opoziţia, prin depunerea acestei moţiuni simple, a vrut să tragă un semnal de alarmă, atât dumneavoastră sau cel puţin celui care conduce Ministerul Culturii, pentru că şi aşa am văzut că aţi delegat atribuţiile unui alt domn din minister, sau să tragem un semnal de alarmă Guvernului României şi celui care este premierul de facto al acestui Guvern, domnul Liviu Dragnea. Ne aflăm, domnule ministru, în a patra lună, în anul în care trebuia să sărbătorim 100 de ani de când România există ca entitate statală, sub acest frumos steag şi nume. Şi noi ce facem? Trebuie să depunem o moţiune simplă, ca să vă avem în faţa noastră, domnule ministru. Pentru că la invitaţiile noastre şi la invitaţia colegei dumneavoastră, care a vorbit înaintea mea, nu aţi binevoit să răspundeţi, să fiţi prezent în faţa Comisiilor pentru cultură, domnule ministru. Ca atare, acesta este un act democratic, nu este un act împotriva unui om, este un act împotriva unui guvern. Şi, domnule ministru, pe logica pe care funcţionează actuala majoritate guvernamentală, s-ar putea ca peste 4 luni, pentru că deja două luni au trecut, să avem un alt ministru. Şi atunci, nu avem dreptul, noi, opoziţie parlamentară, noi, români, să ştim ce se întâmplă cu această mare sărbătoare a românilor de pretutindeni? Sau atunci acel ministru va veni şi va spune: "... eu nu sunt... Mafalda, nu sunt supraom, să fac în două luni ce n-au făcut alţii în doi ani..." - aceeaşi majoritate parlamentară, pentru că, domnule ministru, să mă iertaţi, dar, în logica asta, dacă aţi călcat pe bec, şi nu alocaţi, la Teleorman, la Videle, să nu dau nume de judeţ, banii necesari pentru sărbătorirea Centenarului, s-ar putea ca în decembrie, la Alba Iulia, altul să fie ministrul culturii. Domnule ministru, Acum 100 de ani şi mai bine, oamenii politici intelectuali, mari patrioţi români, au renunţat la orgolii, la cariere personale, la valori în care credeau şi la averi personale, pentru a face un singur lucru, acela de a îndeplini visul tuturor, Marea Unire de la 1918. În urma comportamentului dumneavoastră, ca reprezentant al actualei majorităţi parlamentare, pe logica pe care funcţionaţi, în dimensiunea politică în care existaţi, domnule ministru, s-ar fi putut ca, acum 100 de ani, oamenii respectivi, dacă ar fi avut acelaşi comportament, astăzi să asistăm la acest vis... să fi rămas un simplu vis? Astăzi, dumneavoastră nu aţi fi stat pe acel jilţ! Astăzi, noi, toţi cei de aici, am fi fost împărţiţi în diferite zări! Pe această logică, domnule ministru, credeţi că avem dreptul, noi, opoziţia parlamentară, să tragem un semnal de alarmă? Domnule ministru George Ivaşcu, Ca orice ocupant al acelui fotoliu, sunt convins că vă doriţi sau v-aţi dorit să rămâneţi în istoria acestei noţiuni. Din punctul meu de vedere, domnule ministru, aţi reuşit. Aţi reuşit, cel puţin din două punte de vedere! Primul - aţi reuşit să aduceţi, la nivelul mentalului public, faptul că Centenarul este facultativ. Şi al doilea - sunteţi primul ministru al culturii care beneficiază de o moţiune simplă, după 1990 încoace. După 1990 încoace, niciodată, la adresa ministrului culturii, nu s-a depus vreo moţiune simplă! Ar trebui să fie un semn de întrebare pentru dumneavoastră. Şi pentru că vreau să-i dau dreptul altui coleg, să vă spună şi el gândurile, foarte pe scurt vă mai spun un singur lucru, domnule ministru. Imaginaţi-vă, ca să înţelegeţi dimensiunea fotoliului pe care îl ocupaţi, dimensiunea atitudinii pe care ar trebui să o aveţi, domnule ministru, imaginaţi-vă că sunteţi actor şi jucaţi în faţa a 20 de milioane de spectatori. Pe această scenă însă nu aveţi, domnule ministru, dreptul să aveţi trac, pentru că veţi fi penibil. Şi pentru că prin prisma profesiei dumneavoastră, domnule ministru, cunoaşteţi foarte bine operele lui Caragiale, vă daţi seama ce v-ar fi spus, în astfel de momente, nenea Iancu? "E groasă rău, nenea Jorj!" Mulţumesc. (Aplauze.)

Florin Iordache În continuare, Grupul parlamentar al USR. Doamna deputat Cristina-Ionela Iurişniţi. Aveţi 5 minute, doamnă deputat.

Cristina-Ionela Iurişniţi Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate domnule ministru, în mod firesc, la mai puţin de două luni de la învestirea noului Guvern, o moţiune simplă împotriva ministrului culturii nu ar fi trebuit să fie o prioritate. Iată că totuşi, astăzi, prin acest act de retragere a încrederii acordate la învestire, partidele de opoziţie vă solicită să vă daţi demisia. Iată şi motivele pentru care USR consideră că nu mai puteţi conduce Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale în anul crucial al Centenarului. Domnule ministru, La începutul mandatului pe care l-aţi început, în cadrul audierii la şedinţa Comisiilor pentru cultură, reunite, aţi promis că veţi păstra un dialog deschis şi continuu cu Parlamentul. Aţi fost invitat de patru ori să răspundeţi întrebărilor membrilor comisiei şi nu aţi făcut-o. De asemenea, aţi refuzat să vă prezentaţi în faţa Comisiei pentru Centenar, pentru a prezenta statu-quo -ului proiectelor menite să sărbătorească acest moment important din istoria României, şi nu doar atât. Domnule ministru, Aţi sfidat Parlamentul, atunci când, în cadrul ultimei şedinţe a Comisiei pentru Centenar, aţi prezentat aşa-zisele cele mai importante proiecte menite să sărbătorească Centenarul, excluzând un monument care, dincolo de controversa estetică, este de mult aşteptat de locuitorii din Alba Iulia. De ce nu comunicaţi, domnule ministru? De ce trebuie să chemăm tot Parlamentul să vă asculte, pentru a răspunde întrebărilor legitime ale parlamentarilor? Sunt o mulţime de întrebări, la care, până acum, nu v-aţi obosit să răspundeţi. Ce v-a împiedicat să semnaţi acel contract pentru monumentul de la Alba Iulia, pentru a înlătura orice suspiciune de rea-credinţă? De ce a trebuit să avem prezentat un plan pentru Centenar, abia la sfârşitul lunii martie? Iată că avem, în sfârşit, o listă cu proiectele aprobate pentru finanţare. Lista în sine nu ne ajută însă cu nimic pentru a înţelege logica, criteriile şi obiectivele urmărite în procesul de selecţie a proiectelor câştigătoare. În lipsa unor explicaţii, rămânem cu întrebările. Care este legătura cu sărbătorirea Centenarului, a finanţării procesului de pregătire a tinerilor diplomaţi, de Ministerul Afacerilor Externe? De altfel, MAE deţine un număr de 8 proiecte din 43 aprobate, în condiţiile în care este ordonator principal de credite şi are propriul buget de activităţi. Alte ministere, precum şi alte instituţii centrale, cum este ICR, sunt şi ele finanţate, în timp ce muzeele şi instituţiile din teritoriu cu greu îşi găsesc loc printre acestea. Să mai spunem şi că Teatrul Naţional "Lucian Blaga" de la Cluj-Napoca, Corul Naţional de Cameră Madrigal "Marin Constantin" şi Centrul Naţional de Artă "Tinerimea Română" sunt cam singurele instituţii din această listă care produc conţinut cultural efectiv şi că lipsesc, cu desăvârşire, instituţiile independente, ONG-urile, operatorii culturali de la firul ierbii, care să dea dinamism şi să atragă public nou şi tânăr pentru aniversarea Centenarului? Dacă ar fi doar aceste nemulţumiri enumerate mai sus, v-aţi face vinovat doar pe jumătate. Ce este cel mai dureros este că, prin lipsa dumneavoastră de acţiune de astăzi, împiedicaţi proiecte de o mare perspectivă pentru România. Vi le enumerăm acum. Este vorba despre Dosarul "Roşia Montană", de la UNESCO. Institutul Naţional al Patrimoniului şi-a făcut treaba, clarificând obiecţiile ridicate de această instituţie. Dumneavoastră de ce nu comunicaţi mai departe răspunsurile la aceste obiecţii, pentru a putea să demarăm procesul de încadrare a sitului de la Roşia Montană, în patrimoniul universal? Care este colaborarea dumneavoastră cu municipalitatea Timişoara, în vederea pregătirii statutului de Capitală Culturală în 2021? La Timişoara lucrurile se mişcă foarte greu. Ştiaţi asta, domnule ministru? Dacă nu, vă spunem noi! Ce vă împiedică să numiţi un comisar din partea ministerului, pentru a se ocupa de această sarcină, aşa cum a fost desemnat un comisar din partea ministerului, pentru Sibiu 2007? Este grav că prin parteneriate suspecte doriţi să externalizaţi către Academia România competenţe care revin direct Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale. Care este fundamentul acestei mişcări, domnule ministru? Aşteptăm explicaţiile dumneavoastră! Ce înseamnă Senatul culturii? În loc să stăvilim creşterea birocraţiei, o înflorim! De ce? Avem nevoie de răspunsuri la aceste chestiuni, care nu se explică şi nu sunt justificate. Dacă tot sunteţi aşa de ocupat, spuneţi-ne şi nouă, ce se întâmplă, de nu aţi venit la comisie? Aţi spus că trebuie să mergeţi la Târgul de Carte de la Leipzig, unde v-aţi pierdut, domnule ministru, că nu aţi reuşit să ajungeţi nici acolo şi nici la comisie? România a fost invitată de onoare şi nu aţi fost prezent. Ştiaţi că anul acesta este Anul European pentru Patrimoniu, domnule ministru? Care este poziţia dumneavoastră vizavi de iniţiativa recentă a PSD de a scoate din sfera penală intervenţiile, fără autorizaţie, asupra clădirilor monument istoric? Aşteptăm nişte răspunsuri! Şi reamintim că nici la Plovdiv nu aţi fost, unde Memorialul de la Sighet a primit de la comisarul european pentru cultură marca de "Patrimoniu European". Sunteţi absent peste tot: absent în Parlament, absent la Leipzig, absent la Plovdiv, absent în comisie. Nu în ultimul rând, vă rugăm să ne spuneţi cum stăm cu pregătirea Sezonului cultural România-Franţa? Se desfăşoară începând de la 1 decembrie 2018, dar totuşi nu ştim nimic despre ce se va întâmpla, ce fonduri se vor aloca, ce evenimente se vor petrece? Dacă este firesc ca opoziţia să fie nemulţumită de activitatea dumneavoastră, vă aducem totuşi la cunoştinţă că, în cadrul ultimei şedinţe a Centenarului, cei mai mulţi şi cei mai duri critici ai dumneavoastră au fost din partea PSD. Păcat că senatorii nu sunt în sală. Astfel, domnul Romaşcanu şi doamna Andronescu ar fi confirmat cele spuse. Am văzut cu toţii multe, în ultimul an, dar să te certe colegii din PSD, să-ţi arate obrazul, chiar nu am văzut! Aşteptăm nişte răspunsuri clare şi eficiente! Mulţumesc.

Florin Iordache Vă mulţumesc. Grupul ALDE. Domnul deputat Varujan Vosganian. Aveţi 3 minute, domnule deputat. Vă rog. Suficient!

Varujan Vosganian Stimaţi colegi iniţiatori, oriunde vă aflaţi, Vă rog eu, economisiţi-ne timpul, data viitoare! Nu mai faceţi moţiuni în dorul lelii! (Vociferări.) Vă rog eu foarte mult! (Aplauze.) Spunea o colegă - dacă senatorii ar fi în sală - dar deputaţii unde sunt? Sunt cu senatorii, probabil! Deci haideţi... şi culmea care este? Noi facem o moţiune, să-l certăm pe ministrul culturii de ce este absent. Asta-i chiar că-i bună! Adică noi, absenţii deputaţi, îl chemăm pe ministru, să-l întrebăm de ce este absent. (Vociferări.) Nu pe toţi, domnule Roman. Dumneavoastră sunteţi în sală şi vreau să elogiez faptul că pot privi drept în ochii dumneavoastră albaştri! (Vociferări.) Dar, într-adevăr, această moţiune are semnificaţia ei, o invitaţie adresată tuturor miniştrilor, de a participa la şedinţele comisiilor, acolo unde sunt invitaţi. Sunt sigur că domnul ministru vă va explica de ce a lipsit, dar este un avertisment ca miniştrii să fie prezenţi atunci când sunt invitaţi. Încă ceva. Stimate coleg, care l-aţi invocat pe Ion Brătianu, Eu cred că sigur, din perspectiva PSD, s-ar putea suspecta anumite traume din trecut, dar să ştiţi că şi eu am fost curios să ştiu ce fotografii sunt pe pereţii PSD şi singura dată când am vizitat sediul PSD, în faimoasa noapte a alegerilor din 2009, primul lucru pe care l-am făcut a fost să merg să văd cine este pe pereţii PSD. Şi l-am găsit pe Titel Petrescu, l-am găsit pe Emil Racoviţă şi alţi reprezentanţi ai Partidului Social Democrat Român, dintre care unii chiar au fost victime ale închisorilor comuniste. (Vociferări.) De aceea, în discuţia asta privind închisorile comuniste, fiecare a avut ofranda sa. Dar atunci când îi invocaţi pe Brătieni, stimaţi colegi care vă revendicaţi din Brătieni, dumneavoastră aveţi chiar o responsabilitate în plus, ca atunci când vorbiţi despre victimele abuzurilor făcute de Procuratură, înfrăţită cu serviciile de informaţii, vă mărturisesc chiar aveţi o mare problemă în invocarea Brătienilor. Aşa că, data viitoare, când mai faceţi astfel de admonestări, gândiţi-vă, în primul rând, la ce responsabilitate aveţi dumneavoastră în condamnarea abuzurilor şi în proclamarea drepturilor fundamentale, atunci când faceţi astfel de afirmaţii. Am să închei, spunând că am avut, în mai multe rânduri - o să recomand şi colegilor care au semnat moţiunea - să aibă întâlniri cu domnul ministru, cu creionul în mână... există o ordonanţă de urgenţă care se referă la Centenar, există câteva proiecte în Programul de guvernare, care vor începe, domnul ministru are dreptate când spune că celebrarea Centenarului nu este mărginită la un singur an, ci va dura mai multă vreme şi poate că o să sărbătorim Centenarul şi atunci când vom finaliza Operele de la Iaşi, de la Craiova şi de la Cluj, sau atunci când vom finaliza alte obiective pe care le vom porni în Centenar. Dar un lucru este cert şi apare tot mai clar! Ca să sărbătorim Centenarul, prima condiţie este să fim la înălţimea idealurilor care au fost proclamate atunci! Şi, dacă vreţi cu adevărat să sărbătorim, sărbătoarea nu începe cu statuile de la Arad şi de la Alba Iulia, ci începe cu monumentele sufleteşti care se clădesc în piepturile noastre! Mulţumesc! (Aplauze.)

Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Grupul PMP. Domnul deputat Marius Paşcan. Şi dumneavoastră aveţi tot 3 minute, domnule deputat.

Emil-Marius Paşcan Mulţumesc, domnule preşedinte. Distinşi colegi, Domnule ministru, evrika, chiar existaţi! Am crezut că sunteţi o nălucire, vreo plăsmuire, vreo fantomă, vreo prezenţă de tip miraj, câtă vreme v-am invitat de atâtea ori în Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor; de asemenea, aţi fost invitat, în mod repetat, în Comisia specială comună pentru celebrarea Centenarului, a celor două Camere, şi nu v-aţi prezentat, şi nu v-aţi prezentat, fiind ascuns şi absent nemotivat. Sigur că retorica este interesantă, a unor antevorbitori, dar noi trebuie să punctăm în mod concret faptul că cei care au venit la comisiile noastre, şi la cea pentru cultură şi la comisia specială, ca reprezentanţi ai domnului ministrul Ivaşcu, nu au fost capabili să răspunsă unor întrebări elementare. Ba, am avut ocazia, la ultima întâlnire din Comisia pentru Centenar, cu un consilier al domnului ministru, să constatăm că este paralel cu procedurile elementare administrative, de promovare şi de susţinere a unor proiecte. Aşadar, aici este vorba despre rea-voinţă şi rea-credinţă. Înţeleg că aţi găsit o cale să declaraţi incompetentă echipa anterioară a ministerului, a colegului dumneavoastră Lucian Romaşcanu, să puneţi sub semnul întrebării cele 2.048 de proiecte, aţi început să retrimiteţi, birocratizând procedurile, noi fişe tehnice, deşi acelea au fost după criteriile stabilite de antecesorul dumneavoastră, şi astăzi asistăm la această bătaie de joc. V-am văzut în chip patetic, prezentând aici, la modul fastuos, realizările şi ce ar trebui să facem la nivelul ţării, la nivelul Ministerului Culturii, ce ar trebui dumneavoastră să faceţi. Aţi identificat o grămadă de probleme, de parcă acesta v-ar fi rolul actoricesc şi demagogic de a ne prezenta probleme pe care nu sunteţi capabil să le rezolvaţi! Domnule ministru, Eu cred că nici colegii dumneavoastră nu v-au pus în acea funcţie şi nu v-au mandatat cu încrederea lor, pentru a face elogiu şi a evoca problemele pe care nu sunteţi capabil să le rezolvaţi. Acele probleme au fost şi pe agenda anteriorilor miniştri, şi a colegului dumneavoastră Romaşcanu, la fel de revoltat, credeţi-mă, în discuţiile personale, în care mi-a spus că nu înţelege la ce situaţie s-a ajuns, de reglare de conturi în interiorul PSD, astfel încât victima principală să fie tocmai manifestările subsecvente Centenarului. Sigur că aici putem filosofa, putem avea o retorică interesantă, putem aborda din orice unghi am dori, acele manifestări, dar noi, ce am făcut în primul rând, şi ce aţi făcut dumneavoastră, este să dăm flit, să respingem în bloc manifestările pe care tot ministerul dumneavoastră le-a selectat, ale administraţiilor publice locale, ale organizaţiilor neguvernamentale şi să spunem că ele nu sunt relevante, nu sunt elocvente, că nu sunt bine făcute, deşi s-au cheltuit bani pentru elaborarea proiectelor respective. Despre acest lucru este vorba şi nu încercaţi să disimulaţi. A trecut primul trimestru. Nu ştim nimic despre acele monumente, nu ştim nimic despre acele proiecte şi am primit din partea dumneavoastră, la Comisia pentru Centenar, o punere în temă de principii şi de strategii pe care să le urmăm, atenţie!, atunci când va începe al doilea trimestru din acest an. Dar cu manifestările care au fost planificate pentru primul trimestru şi cele care ar trebui să se desfăşoare acum şi pe care le reevaluaţi, dar nu ştim ce este cu ele, ce se va întâmpla, domnule ministru? Sigur că altminteri putem să avem orice fel de abordare şi poziţie, dar ceea ce trebuie să înţelegem cu toţii - şi am mai spus de la acest microfon - este că manifestările Centenarului, semnificaţia şi evocarea lor, şi tot ceea ce punem în scenă, chiar cu titlu actoricesc, la nivelul ţării, declarativ, pompos, bombastic, pentru că suntem români şi ne mândrim cu asta, trebuie să ne asumăm transpartinic. Depinde de fiecare dintre noi acest lucru şi nu trebuie să-i facem proşti pe cei din administraţiile publice sau pe cei de la nivel local care au gândit anumite proiecte. Sunt priorităţile lor! Le aprobaţi sau nu? Sau tot recentralizăm şi toate proiectele vor fi duse la minister şi va stabili ministerul prin ce firme, şi cu cine, şi cum, centralizat, cheltuim banii respectivi?

Florin Iordache Vă rog să concluzionaţi!

Emil-Marius Paşcan Îmi pare rău, domnule ministru, pentru că, printr-un act de bună-credinţă al tuturor, al nostru, am consimţit să majorăm semnificativ bugetul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale! Aveţi suficienţi bani să susţineţi şi manifestările locale, de asemenea să le susţineţi şi pe cele centrale! Cum doriţi, cheltuiţi banii cu cine vreţi, cu firmele de casă din arealul politic, cu clientela de partid, dar lăsaţi manifestările să se întâmple! Nu căutaţi scuze şi pretexte pentru a vă deroba de această responsabilitate! Sunteţi pus într-o funcţie executivă...

Florin Iordache Vă mulţumesc, domnule coleg.

Emil-Marius Paşcan ... şi înainte de toate să ne daţi şi nouă socoteală când vă chemăm! Mulţumesc.

Florin Iordache În continuare, Grupul minorităţilor naţionale. Domnul deputat Ovidiu Ganţ. Vă rog, domnule deputat.

Ovidiu Victor Ganţ Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte. Stimate colege, Stimaţi colegi, Stimate domnule ministru, Noi dorim să vă aducem în atenţie un aspect care este strict legat de Centenar, dar şi de denumirea, mai nou, a ministerului dumneavoastră, care conţine sintagma "identitate naţională" şi care, dincolo de fervoarea manifestărilor preconizate, credem că este chiar mai important, şi anume, conservarea, prezervarea patrimoniului cultural naţional, un aspect neglijat în mandatele predecesorilor dumneavoastră, care, din acest punct de vedere, au fost sublime, dar au lipsit cu desăvârşire. Noi credem că este important să finanţezi un festival de muzică uşoară la Braşov, dar credem că banii respectivi ar fi putut fi direcţionaţi, pentru ca, într-un parteneriat cu Biserica Ortodoxă, să fie renovat Muzeul de la Biserica "Sfântul Nicolae" din Şcheii Braşovului, unde Diaconul Coresi publica primele texte în limba română, cu sprijinul şi în sensul Reformei luterane, promovate de saşii braşoveni. În egală măsură, credem că banii respectivi ar fi fost utili pentru promovarea Casei lui Iuliu Maniu de la Bădăcin, în parteneriat cu Biserica greco-catolică, pentru a sublinia rolul acestei biserici, dar şi al fruntaşilor Partidului Naţional Român din Transilvania, atunci când s-a pus problema Marii Uniri, în care Iuliu Maniu a jucat un rol central. Deci credem că acestui aspect îi trebuie acordată o mare importanţă, cu atât mai mult cu cât este vorba despre patrimoniul naţional, generat de români, populaţia majoritară, dar şi de minorităţile naţionale, care, atunci când şi-au exprimat adeziunea, spre exemplu în ianuarie 1919, saşii transilvăneni la Mediaş, de a face parte din Regatul României, aşteaptă, în mod justificat, un sprijin al statului, atunci când este vorba de a păstra şi de a feri de vicisitudinile naturii monumente arhitectonice din secolul al XII-lea, al XIII-lea, al XIV-lea, care decad astăzi, în Transilvania, din neglijenţă şi din dezinteres, unele dintre ele fiind parte a Patrimoniului Mondial UNESCO sau monumente de Clasă A, la fel cum în Vest aşteaptă şi alte biserici, sinagogi, geamii, să fie refăcute. De aceea, rugămintea noastră, domnule ministru, este următoarea. Ne-am dori, în primul rând, să creşteţi capacitatea instituţională a ministerului dumneavoastră. Noi ne dorim un dialog sincer, dar nu este posibil ca la o întrebare parlamentară pe care v-am adresat-o, la instituţie mă refer, nu dumneavoastră personal, în noiembrie anul trecut, să nu fi primit răspuns nici până astăzi, deşi ea priveşte atragerea de fonduri europene pentru refacerea unor astfel de biserici fortificate. Nu este posibil, este o ofensă la adresa Parlamentului şi vă rog pe dumneavoastră, ca ministru, să nu mai giraţi asemenea atitudini, iar atunci când parlamentarii vi se adresează să răspundeţi în termenul legal solicitărilor acestora. În aceeaşi măsură, vreau să vă rog să încercaţi să reduceţi birocraţia. Diferitele comitete şi comisii, existente la nivelul sau pe lângă Ministerul Culturii, întârzie avizele pe care trebuie să le dea şi, în consecinţă, pun în pericol absorbţia fondurilor europene, tocmai pentru aceste proiecte de maximă importanţă. Atât timp cât nu avem bani de la bugetul de stat, este singura soluţie, alături de, sigur, finanţări din ţările de care suntem apropiaţi ca limbă şi cultură, pentru a păstra intacte aceste importante monumente. De aceea, este inadmisibil ca un simplu aviz, de la nu ştiu ce comisie de nu ştiu ce natură, să dureze luni de zile, iar solicitantul să nu aibă vreo informaţie referitoare la aceasta. Şi, în fine, domnule ministru, o ultimă propunere, eventual, din partea noastră. Poate că ar fi frumos ca anul în care sărbătorim acest Centenar să însemne şi un început, în sensul că poate suntem în stare, toate forţele politice din România, să ajungem la o înţelegere transpartinică, pentru un plan multianual, să zicem 10, prin care, indiferent ce guverne se succed în această ţară, să fie asigurată o sumă clară, constantă şi semnificativă, în bugetul naţional, pentru aceste obiective care ţin de patrimoniul nostru naţional, al tuturor. Vă mulţumesc frumos! (Aplauze.)

Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat. Începem cea de-a doua serie a vorbitorilor. Grupul PSD. Domnul deputat Gheorghe-Dinu Socotar. Mai aveţi 14 minute.

Gheorghe-Dinu Socotar Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule ministru, Doamnelor şi domnilor, Stimaţi colegi, Suntem în faţa unei proceduri parlamentare pe care Constituţia României o pune la dispoziţia membrilor Parlamentului, procedură folosită de regulă de opoziţia parlamentară. Moţiunea simplă, aşa cum este definită de Constituţie şi de literatura de specialitate, oferă posibilitatea semnatarilor ei să-şi exprime poziţia, atitudinea, doleanţele sau revendicările, într-o anumită problemă de politică internă sau externă, pe care o supun dezbaterii şi votului Camerei sesizate, Camera Deputaţilor în cazul nostru, aspect subliniat de antevorbitorii mei. Ea este o armă politică şi ar fi bine să fie folosită ca atare, pentru a semnala derapaje, pentru a corecta erorile de parcurs ale guvernanţilor. Este a şaptea moţiune simplă din această legislatură şi în egală măsură din mandatul meu de parlamentar. Am constatat că, în loc de ceea ce ar trebui să fie în jocul şi în echilibrul democratic, aceste moţiuni sunt de fapt nişte platforme, care amestecă jumătăţi de adevăr cu lozinci populiste şi politicianiste, cu unicul scop de a acapara, măcar pentru o secundă, opinia publică, atenţia mass-mediei, a presei, pentru un efemer moment de celebritate. Din nefericire, nici documentul pe care îl dezbatem astăzi nu face excepţie de la aceste practici. Încă de la începutul textului moţiunii, stimaţii noştri colegi din opoziţie afirmă: "Prezenta moţiune aduce în atenţie apărarea intereselor sectorului cultural, ale instituţiilor din domeniu şi oamenilor implicaţi şi, în acelaşi timp, subliniază necesitatea urgentă a soluţionării problemelor cu care se confruntă acest mediu, sub actuala guvernare." Vă rog să remarcaţi sintagma "sub actuala guvernare." Stimaţi colegi, Dacă tot vorbeam despre jumătăţi de adevăr, amestecate cu lozinci populiste, nu poate fi un exemplu mai bun pentru a ilustra această tehnică de manipulare, decât această sintagmă de la sfârşitul frazei citate, "sub actuala guvernare." Trecând peste aspectul că este de-a dreptul ridicol să încerci să pui presupusele nerealizări ale unui domeniu în sarcina unui guvern sau pe umerii unui ministru care este în funcţie de circa două luni, vă întreb, stimaţi colegi, care a fost Guvernul postdecembrist care a tratat cultura ca pe o prioritate naţională? Asta în mod real, şi nu numai declarativ. De fapt, daţi-mi voie să reformulez. Care a fost Guvernul care, în ultimii 28 de ani, chiar dacă nu a considerat cultura drept o prioritate naţională, a tratat-o măcar la nivelul celorlalte ministere? Întrebările sunt, desigur, retorice, dar cert este un lucru. Timp de 28 de ani, cultura a fost o Cenuşăreasă a tuturor guvernelor, indiferent de configuraţia lor politică, în care s-au regăsit şi reprezentanţii puterii de azi, dar şi ai opoziţiei politice de azi. Tocmai de aceea resping categoric intenţia semnatarilor moţiunii, de a transfera întreaga responsabilitate pentru nerealizările de trei decenii dintr-un domeniu, pe umerii unui ministru aflat în funcţie de două luni. Şi la fel de nedreaptă este această insinuare referitoare la actuala guvernare, chiar dacă ne referim la întreaga perioadă a guvernării din majoritatea PSD-ALDE, care are un an şi 3 luni. Şi dacă tot am afirmat că cultura a fost o Cenuşăreasă a guvernelor, haideţi să aruncăm o privire şi asupra modului în care a tratat opoziţia acest domeniu foarte important, al culturii naţionale. Stimaţi colegi, În cele 8 legislaturi postcomuniste, ajungem astăzi la moţiunea simplă cu numărul de ordine 118 şi vă rog să constatăm împreună un fapt remarcabil, subliniat şi de antevorbitori, că este prima moţiune pe cultură, în timp ce domenii precum educaţia, economia, agricultura, sănătatea au avut, de regulă, una, două, câteodată chiar 3 moţiuni simple, per legislatură. Cam atât ar fi de spus şi despre aplecarea şi despre interesul opoziţiei, oricare a fost ea, asupra culturii naţionale. Doamnelor şi domnilor, Stimaţi colegi, Dacă tot am amintit de guvernarea PSD-ALDE din actuala legislatură, haideţi să recunoaştem că această majoritate a adoptat un Program de guvernare cu 21 de măsuri de îmbunătăţire a activităţii în acest domeniu. Dar lucrul cel mai important este angajamentul ferm al Guvernului pentru o creştere anuală de 50% a bugetului pentru investiţiile în domeniul cultural, astfel încât acest buget să ajungă, în anul 2020, la o valoare care să satisfacă, într-o manieră rezonabilă, necesităţile domeniului. Nu putem să nu amintim şi de creşterea spectaculoasă a bugetului Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, pe anul 2018, o creştere de aproape 65%, care, în cifre absolute, înseamnă 107 milioane de euro, creştere legată, sigur, şi de activităţile dedicate Centenarului Marii Uniri. Asta apropo de textul şi de criticile din moţiune. Sunt convins că domnul ministru George Ivaşcu a răspuns sau va răspunde punctual problemelor ridicate de opoziţie. Eu aş dori să mai amintesc de un singur aspect punctual, dar care mi se pare relevant vizavi de textul, de atitudinea şi de tonul general, incorect şi fals, al moţiunii, atunci când face referiri la posibilele nerealizări ale unor acţiuni din ansamblul de evenimente dedicate marii sărbători a Centenarului. Ca parte a acestor acţiuni, Guvernul României a emis Ordonanţa de urgenţă nr. 67/2017, devenită Legea nr. 15/2018, prin care stabileşte ca o cotă-parte din finanţările acordate Centrului Naţional al Cinematografiei pentru producţia de film românesc, să respecte o anumită arie tematică, caz în care, bineînţeles, în cazul concret al anilor 2017-2018, este tema Marii Uniri din decembrie 1918. Este evident că şansa ca aceste producţii cinematografice să ajungă în cinematografe în anul 2018 este foarte mică. După aprecierea mea, un eventual film artistic de valoare, dedicat acestor evenimente, lasă în mentalul colectiv o amprentă mult mai mare decât zeci de conferinţe, adunări sau serbări şi, de aceea, o asemenea creaţie, care ar fi rezultatul acestei intervenţii legislative, acestei ordonanţe, este bine-venită şi în anii ce vin, post 2018. Dar lansarea acestor creaţii s-ar fi putut rula în 2018, aş cum ar fi fost normal şi ideal. De ce nu se poate face acest lucru? Pentru că, pentru a realiza această lansare, ar fi trebuit ca ordonanţa să apară cel târziu în anul 2016, în timpul Guvernului tehnocrat, sau, poate, şi mai devreme. Situaţia este una strict punctuală şi am ales-o doar pentru simplul motiv, pentru că de la acest microfon am susţinut adoptarea acelei ordonanţe. În schimb, este o situaţie reprezentativă pentru ansamblul de măsuri care alcătuiesc amplul program de manifestări din anul Centenar, care, dacă sunt întârziate, sunt şi din cauza faptului că 2017, anul preluării guvernării de majoritatea PSD-ALDE, a constituit un moment tardiv pentru elaborarea şi pentru lansarea multor proiecte dintre cele care sunt incluse în acest pachet şi ar fi trebuit ca acestea să fie lansate în 2016, sau, aşa cum am subliniat, chiar mai devreme. Aş încheia cu o invitaţie pentru colegii semnatari ai moţiunii, dar şi pentru toţi colegii mei parlamentari. Haideţi să ajutăm, să ne implicăm şi să ne bucurăm de manifestările şi de evenimentele dedicate Centenarului Marii Uniri, să apreciem că, în sfârşit, cultura se bucură de un buget consistent şi să nu mai acceptăm ca, după terminarea serbărilor, când luminile spectacolelor se vor stinge, cultura să redevină, în anii care vin, o cenuşăreasă pentru Guvernele României. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Procedură, domnul Varujan Pambuccian. Un minut, vă rog. Şi apoi domnul Roman.

Varujan Pambuccian Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Este un drept la replică pe care îl cer în numele unui om care nu-şi poate lua dreptul la replică, pe numele său Caragiale Ion Luca. În opera acestui domn, nu există nicăieri sintagma citată aici "E groasă rău!". Există, este drept, sintagme construite mult mai interesant, cum ar fi - "La un semn, uşile din fund se deschid: supeul!" sau "Şi v-am adus ceva ca cadou. Şi scoate, şi scoate şi scoate." Şi dacă tot trebuie să cităm din oameni mari pe care i-a avut cultura română - poate că omul acesta a fost unul dintre cei mai mari - să nu încercăm să punem în opera lor frazele banale din capul nostru. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Cel de-al doilea vorbitor al Grupului PNL, domnul deputat Florin-Claudiu Roman. Vă rog, domnule deputat.

Florin-Claudiu Roman Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor colegi, Vă mulţumesc că daţi dovadă de românism şi aţi rămas în sală, acum când se discută un subiect atât de important pentru români. Şi prima concluzie este că, dacă s-ar fi votat astăzi moţiunea, la ce număr eu în sală, domnul Vladimir Ivaşcu ar fi fost istorie. Doamnelor şi domnilor colegi, Domnule Dragnea, Vă salut din faţa televizorului, pentru că nu ne-aţi onorat cu prezenţa la discutarea acestei moţiuni. Vreau să vă spun că unii spuneau astăzi, colegi cârcotaşi, că am văzut, după discursul domnului ministru, un teatru ieftin. Nu sunt de acord cu asta, eu zic că am văzut o piesă bună, jucată de domnul ministru, cu un actor bun. Numai că, domnule Ivaşcu, noi avem nevoie de un ministru! Din păcate, trebuie să spunem că este ca la anunţul de mică publicitate - pierdut ministru al culturii?! Eu nu vreau să vă declarăm nul, dar vreau să spuneţi dacă oferim sau nu recompensă, dacă sunteţi în stare sau nu să ridicaţi un monument al Unirii la Alba Iulia? Domnule Ivaşcu, dacă eraţi ministru, ceea ce nu sunteţi, astăzi aţi fi venit la această tribună, aţi fi pus contractul pe masă şi aţi fi spus - "Dragilor din opoziţie, nu aveţi dreptate!" Dar în loc să vă faceţi treaba, să veniţi cu un contract semnat, aţi venit cu lamentări, penibile, iertaţi-mă, pe alocuri. Când vă ascultam pe dumneavoastră, parcă îl vedeam pe PSD-istul care vine după dumneavoastră şi parcă îl văd că o să folosească aceleaşi lamentări. Domnule ministru, Ca deputat de Alba, născut în Alba Iulia, vă spun cu toată dragostea, nu fiţi un început de politruc! Aţi minţit astăzi. Aţi spus că autorităţile sunt de vină, pentru că nu au venit cu proiecte. Domnule ministru, v-aţi uitat pe ce le-aţi cerut? Dacă nu v-aţi uitat, vă spun eu. Colegul dumneavoastră, Romaşcanu, le-a cerut proiecte şi idei de proiecte! Nu mai aruncaţi vina pe oameni care cu adevărat îşi fac treaba! Şi, în timp ce dumneavoastră pierdeţi vremea şi ne anunţaţi triumfalist că aţi avut o mare realizare, aţi venit cu acea ordonanţă de urgenţă privind finanţarea evenimentelor, vă spun eu, este din ianuarie, din 29, lăsată de Romaşcanu! Aceasta este marea realizare a dumneavoastră. O altă mare realizare este că aţi retras 2.048 de proiecte şi nu aţi pus nimic la loc. Nu pot să cred că toate au fost eronate. Nu pot să cred că aţi mai introdus o dată pumnalul în pieptul românilor din Basarabia, anulând, la pachet, cele 67 de proiecte dedicate Unirii Basarabiei cu Ţara-mamă! Domnule ministru, Sunt dispus să stau lângă dumneavoastră, să discut cu dumneavoastră, aşa cum am stat şi cu domnul ministru Romaşcanu, să-l fac să înţeleagă! Din păcate, când a început să înţeleagă, l-aţi dat afară! Sper să nu aveţi aceeaşi soartă! Vă spun însă, în încheiere, cu toată prietenia, vin peste dumneavoastră, domnule ministru, să muncim împreună, dacă dumneavoastră nu vreţi să facem altă treabă! Vă mulţumesc.

Florin Iordache Da. S-au încheiat dezbaterile. Vă rog, domnule ministru.

Florin Iordache Vă mulţumesc. Au fost încheiate dezbaterile. Votul final, mâine, şi la votul final vom avea şi votul pe această moţiune simplă. Vă mulţumesc. O seară bună! Ne vedem mâine dimineaţă, la ora 8,30, la declaraţii politice. Şedinţa s-a încheiat la ora 19,10.