28 martie 2018 – Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului şi Centenarul Marii Uniri (Pl-x 466/2016/2017). ( rămasă pentru votul final )

Petru Gabriel Vlase 3. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului şi Centenarul Marii Uniri. Comisia? Domnul preşedinte Ştirbu.

Gigel-Sorinel Ştirbu Mulţumesc, domnule preşedinte. Raport comun asupra cererii de reexaminare a Legii privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului şi Centenarul Marii Uniri. În conformitate cu prevederile art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au fost sesizate, ca urmare a cererii Preşedintelui României, cu cererea de reexaminare asupra Legii privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului şi Centenarul Marii Uniri, transmisă cu PL-x 466/2016/2017. Această lege, adoptată de Parlamentul României cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată, a fost transmisă spre promulgare Preşedintelui României la data de 13 mai 2017. În data de 24 octombrie 2017, în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituţia României, republicată, Preşedintele României a formulat o cerere de reexaminare a actului normativ trimis la promulgare, invocând următoarele considerente. Din perspectiva referinţei la Războiul pentru Întregirea Neamului, a fost supus atenţiei Parlamentului titlul legii. Astfel, faţă de obiectul de reglementare al legii transmise la promulgare, s-a considerat că indicarea intervalului 1916-1918 nu se circumscrie cu acurateţe faptelor de arme şi sacrificiului uman consemnate, de altfel, în documente, lucrări ştiinţifice, monumente, memoriale şi inscripţii, care atestă că acestea au continuat până în anul 1919. Art. 6 alin. (3) din Legea privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului 1916-1918 şi Centenarul Marii Uniri prevede faptul că Guvernul României va selecta activităţile care vor primi cofinanţare şi va decide cuantumul acesteia. Având în vedere că această normă vizează resursele financiare necesare derulării activităţilor legate de Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului şi al Marii Uniri, s-a apreciat că acest text ar trebui să cuprindă criterii minimale de selecţie a acestora, în acest mod fiind exclus arbitrariul cu privire la obiectivitatea alocărilor bugetare. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a admis cererea de reexaminare trimisă de Preşedintele României şi a adoptat Legea privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului 1916-1918 şi Centenarul Marii Uniri, în şedinţa din data de 6 decembrie 2017. În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au dezbătut Legea privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului 1916-1918 şi Centenarul Marii Uniri în şedinţa din 12 decembrie 2017, fiind prezenţi un număr de 23 de deputaţi, din numărul total de 25 de membri. În conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, a participat la dezbateri secretarul de stat din cadrul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale. În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au hotărât, cu majoritate de voturi, să admită cererea de reexaminare trimisă de Preşedintele României. Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a procedat la reexaminarea legii, votând în unanimitate adoptarea cererii de reexaminare trimisă de preşedintele României. În urma dezbaterilor, cele două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, admiterea cererii de reexaminare trimisă de Preşedintele României. În conformitate cu prevederile art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Legea privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului 1916-1918 şi Centenarul Marii Uniri face parte din categoria legilor ordinare. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Dezbateri? Domnul Roman.

Florin-Claudiu Roman Bună dimineaţa şi la mulţi ani de ziua Basarabiei! Stimaţi colegi, A fost nevoie de 200 de zile ca această solicitare de reexaminare să intre în discuţia noastră. Dacă aşa vor sta lucrurile şi în ceea ce priveşte partea guvernamentală - şi se pare că lucrurile stau chiar mai rău -, nu vom avea o mare sărbătoare a Centenarului Marii Uniri, pentru că un ministru îşi dă la gioale cu alt ministru, luptele interne din PSD înseamnă "Proiectele astea sunt bune, celelalte nu sunt bune!", domnul Romaşcanu mai avea puţin şi se lua la păruit cu domnul ministru Ivaşcu, domnul Ivaşcu îl acuza că anumite proiecte au fost date pe axa politică a fostei tabere din PSD, acum banii se dau după noua axă de putere din interiorul Partidului Social Democrat şi în acest timp avem 2.048 de proiecte blocate. Avem şi un ministru care minte şi care vine şi spune: "Domnule, am dat proiectele înapoi, pentru că nu aveau notă de fundamentare". Serios?! Păi, asta aţi cerut, domnule ministru, aţi cerut proiecte! Stimaţi colegi, Este momentul - şi mă refer la cei din majoritatea guvernamentală - treziţi-l pe omul acesta! Nu ştiu dacă înţelege în ce a intrat, nu ştiu dacă înţelege că Anul Centenarului şi Ziua Centenarului sunt lucruri total diferite! El are impresia că îşi bea o cafeluţă, merge, face o scenă de teatru şi a plecat acasă! Vă rog frumos, stimaţi colegi din majoritatea parlamentară, treziţi-l pe omul ăsta! El nu înţelege că Anul Centenarului se sărbătoreşte zi de zi! Dacă vrem treaba asta! Dacă nu, o să rămână în istoria României ca ministrul care a îngropat cea mai mare sărbătoare şi poate va înţelege şi domnul Ivaşcu că nu mai putem aştepta 100 de ani, până se trezeşte Domnia Sa! Vă mulţumesc.

Petru Gabriel Vlase Domnul Bacalbaşa.

Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa Este foarte bine că, în materie de aniversare a Centenarului, lucrurile avansează. Ceea ce regret este că Centenarul a devenit o ocazie ca membri ai opoziţiei să se dea în bărci, atacând partidul sau mai exact alianţa de guvernământ, şi cred că atitudinea reală faţă de Centenar este legată de aniversarea a 100 de ani de la unirea cu Basarabia, sau mai exact de recuperare a Basarabiei răpite, când preşedintele acestei ţări, sigur, neromân etnic, dar reprezentând România, nu ne-a onorat. Sigur că toate aceste partide din opoziţie sunt din partidul popular, adică "Deutschland, Deuschland über alles", este opţiunea lor, dar a folosi Centenarul ca mijloc de a ataca o alianţă de guvernământ care a făcut totul ca să recupereze o Românie care iese de sub influenţa hegemonului Uniunii Europene, mi se pare profund incorect! Aşa că vom merge mai departe şi să n-aibă grijă: noi suntem România! (Aplauze.)

Petru Gabriel Vlase Domnul Benga.

Tudor - Vlad Benga Mulţumesc frumos. Nu aveam de gând să intervin, dar mă obligă domnul Bacalbaşa. Domnule, problema este că numai vorbiţi şi nu faceţi nimic! Aceasta este problema! Faptul că preşedintele nu este etnic român nu-l face mai puţin cetăţean, faptul că numai vorbiţi şi numai faceţi proclamări grandioase de aici şi organizarea Anului Centenar este un dezastru, este o realitate factuală! Şi nu ne dăm noi, opoziţia, în bărci, doar ne facem datoria să sesizăm în ce hal de incompetenţă a ajuns până şi sărbătoarea aceasta, la nivel de organizare! (Aplauze.)

Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Dacă sunt intervenţii la articole? Nu sunt. Vot final.