Ben-Oni Ardelean Trecem la lista deputaţilor înscrişi pentru a prezenta interpelări în şedinţa din 26 martie 2018. Din partea minorităţilor, domnul deputat Giureci-Slobodan Ghera? Nu este. Aşadar, se depun în scris 3 interpelări. Din partea PNL, domnul deputat Constantin Şovăială? Nu este. O interpelare depusă. Tot din partea PNL, domnul deputat Florin-Claudiu Roman? Patru interpelări depuse. Din partea USR, doamna deputat Lavinia-Corina Cosma? Nu este. O interpelare. Domnul deputat Sergiu Cosmin Vlad, din partea USR? Vă rog, domnule deputat. În sfârşit avem o interpelare. Vă rog.
Sergiu Cosmin Vlad Bună ziua! Interpelarea este adresată ministrului afacerilor interne, doamnei ministru Carmen Daniela Dan. Obiectul interpelării - "Organizarea alegerilor parţiale." Stimată doamnă ministru, Având în vedere existenţa unor unităţi administrativ-teritoriale unde postul de primar este vacant în prezent, vă rog să îmi răspundeţi la următoarele întrebări: 1. Câte unităţi administrativ-teritoriale se găsesc în această situaţie, având funcţia de primar vacantă, şi care sunt acestea? 2. Dacă ministerul pe care îl conduceţi are în vederea organizarea de alegeri parţiale în aceste localităţi? 3. Dacă da, la ce dată estimaţi că vor fi organizate aceste alegeri parţiale? Vă rog să dispuneţi ca răspunsul dumneavoastră să fie trimis în scris. Mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc, domnule deputat. Din partea USR, domnul deputat Cornel Zainea? Nu este. Trei interpelări depuse. Din partea deputaţilor neafiliaţi, domnul deputat Victor-Viorel Ponta? Interpelarea este semnată împreună cu domnul deputat Alin Vasile Văcaru. Nu sunt în sală. Interpelarea este depusă în scris. Din partea PMP, domnul deputat Constantin Codreanu? Vă rog, domnule deputat.
Constantin Codreanu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea mea este adresată doamnei Sorina Pintea, ministrul sănătăţii. Obiectul interpelării - "Facilitarea accesului medicilor basarabeni în câmpul muncii din România." Stimată doamnă ministru, Dorim să vă aducem la cunoştinţă situaţia care a fost semnalată Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării de către medicii basarabeni care doresc să se angajeze în câmpul muncii, în România, dar întâmpină dificultăţi pe parcursul procesului de obţinere a dreptului de exercitare a practicii medicale pe teritoriul României. Conform normelor de recunoaştere a diplomelor, a certificatelor şi a titlurilor de medic specialist prevăzute de Nomenclatorul de specialităţi medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală, aprobat prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1508/2008, titlurile oficiale de calificare ca medic specialist, eliberate de statele terţe, altele decât Australia, Canada, Israel, Noua Zeelandă şi Statele Unite ale Americii, sunt recunoscute drept certificate de medic specialist, eliberate de Ministerul Sănătăţii pentru specialitatea respectivă, în vederea facilitării dreptului de exercitare a practicii medicale pe o perioadă nedeterminată sau a practicii medicale temporare sau ocazionale, pe teritoriul României, a titularilor acestora. În măsura în care acestea îndeplinesc condiţiile enumerate în art. 1 lit. a) şi lit. c), în art. 3 1 alin. (1) lit. a), în cadrul Articolului unic al H.G. nr. 764 din 11 octombrie 2017, ei continuă totuşi să se confrunte cu o serie de probleme de ordin birocratic, cum ar fi perioada foarte îndelungată de recunoaştere a titlului, de 90 de zile de la data înregistrării dosarului complet la Ministerul Sănătăţii. Ţinând cont de cele menţionate mai sus, vă rog respectuos să ne transmiteţi următoarele: 1. Care este numărul medicilor basarabeni care au aplicat, iar dintre aceştia care este numărul celor care au trecut de procedura de recunoaştere a diplomelor, a certificatelor şi a titlurilor de medic specialist, în urma facilitării acestei proceduri prevăzute de H.G. nr. 764, de la data intrării în vigoare a normelor? 2. Care sunt motivele introducerii unui termen atât de îndelungat, de 90 de zile, pentru soluţionarea cererii de recunoaştere a titlului, conform art. 5 alin. (1), dat fiind faptul că decizia este luată în baza depunerii dosarului complet, cu documentele necesare enumerate în art. 1 lit. a) şi lit. c)? Vă rog să transmiteţi răspunsul în scris şi oral. Mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc, domnule deputat. Din partea deputaţilor neafiliaţi, doamna deputat Oana Bîzgan? Nu este. O interpelare depusă. Din partea Grupului PNL, domnul deputat George Ionescu? Nu este. O interpelare depusă. Din partea Grupului PMP, domnul deputat Emil-Marius Paşcan. Vă rog, domnule deputat. Menţionez că sunt 5 interpelări, veţi citi o interpelare.
Emil-Marius Paşcan Bună seara! Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Distinşi colegi, Interpelarea mea este adresată doamnei prim-ministru Vasilica-Viorica Dăncilă şi se intitulează "Declaraţii contradictorii sau mincinoase, la nivel înalt, din partea reprezentanţilor României şi Ungariei." Doamnă prim-ministru, În spaţiul public au apărut mai multe declaraţii controversate, în urma vizitei la Bucureşti, din 5 februarie 2018, a ministrului de externe ungar, Szijjarto Peter, privind exploatarea gazului natural din Marea Neagră şi, ulterior, exportul acestuia exclusiv către Ungaria. Pe această temă, am adresat o interpelare ministrului de externe, Teodor-Viorel Meleşcanu, solicitându-i să explice ce înţelegeri s-au parafat cu ocazia vizitei respective, privitoare la exploatarea zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră. În răspunsul la interpelarea mea, ministrul de externe, Teodor Meleşcanu, mă informează următoarele: "(...) Vizita ministrului ungar de externe la Bucureşti a prilejuit doar o trecere în revistă al stadiului actual al cooperării bilaterale, fără elemente majore de noutate sau asumarea de noi angajamente, subiectele discutate fiind cele abordate în mod tradiţional, respectiv, relaţii economice sectoriale, securitate energetică, dezvoltarea proiectelor de infrastructură, precum şi Legea educaţiei din Ucraina, subiect ridicat de partea ungară (...)." "Discuţiile" - atenţie! - "au avut loc în cadrul unui dejun de lucru, fără formatul clasic al unei vizite la acest nivel." Curios, însă, că ministrul de externe ungar, Szijjarto Peter, s-a aflat în data de 22 martie 2018 într-o vizită diplomatică la Târgu Mureş şi l-a contrazis, fără rezerve, pe ministrul Teodor Meleşcanu, afirmând că în intervalul de timp 2022-2037, dacă vor începe exploatările de gaz la Platforma din Marea Neagră, Ungaria are primă opţiune de a prelua producţia, Transgaz şi FGSZ din Ungaria au anunţat o ofertă pentru realizarea unui interconector de gaz româno-maghiar, dinspre România spre Ungaria, pentru perioada 2022-2037. Această licitaţie a fost anunţată, bazându-se pe calculul potrivit căruia terenul gazifer din Marea Neagră va fi exploatat de Consorţiul americano-austriac Exxon Mobil şi OMV. Două companii ungare s-au plasat deja pe primele locuri în această oferă şi au angajat întreaga capacitate a interconectorului care, anual, reprezintă 4,4 milioane de metri cubi de gaz. Aceasta înseamnă că, dacă exploatarea începe în 2022, aşa cum este planificat, iar dacă producţia este livrată la nord de Ungaria, întreaga capacitate ar urma să fie rezervată de companiile ungureşti. Este cu atât mai curios cu cât, la două zile după întâlnirea din 5 februarie dintre miniştrii de externe român şi ungar, cu participarea lui Liviu Dragnea şi a lui Călin Popescu-Tăriceanu, Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a negat existenţa vreunei înţelegeri semnate în acest sens, invocând directivele europene care împiedică clauzele de destinaţie. Însă, în data de 9 februarie, premierul maghiar, Viktor Orbán, a întărit spusele ministrului de externe de la Budapesta, afirmând că Ungaria îşi va spori securitatea energetică cu gaz românesc extras din Marea Neagră, punând capăt monopolului gazului rusesc. Aşadar, doamnă prim-ministru, consider că este cazul să ne lămuriţi care dintre cele două părţi, română şi maghiară, minte mai bine sau ascunde adevărul în privinţa exploatării zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră, şi cum explicaţi aceste declaraţii contradictorii şi controversate? Totodată, vă solicit să mă informaţi care este strategia oficială a României în privinţa exploatării şi valorificării zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră? Vă mulţumesc. Solicit răspuns oral şi în scris. Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.
Ben-Oni Ardelean Vă mulţumesc. Domnul deputat Cătălin Cristache, PMP? Nu este. Domnul deputat Ionuţ Simionca, PMP? Vă rog.
Ionuţ Simionca Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului Lucian Şova, ministrul transportului. Obiectul interpelării - "Stadiul derulării Proiectului varianta ocolitoare a municipiului Bistriţa." Stimate domnule ministru, În conformitate cu art. 112 din Constituţia României, "Guvernul şi fiecare dintre membrii săi au obligaţia să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputaţi sau de senatori." De asemenea, potrivit art. 170 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, răspunsurile la întrebările scrise adresate membrilor Guvernului se transmit deputatului în cel mult 15 zile. În prealabil, precizez că în anul 2009, CNADNR, instituţie aflată în subordinea dumneavoastră, a încheiat cu Proiectantul IPTANA S.A. contractul POST/2009/2/1/001/002, având ca obiect "Asistenţa tehnică pentru elaborarea studiului de fezabilitate, a proiectului tehnic, a detaliilor de execuţie şi a documentaţiei de atribuire pentru variantele de ocolire Bistriţa, Gheorgheni şi Miercurea Ciuc." Proiectantul a întocmit studii de traseu pentru două variante alternative de ocolire a municipiului Bistriţa şi anume, Varianta Sud şi Varianta Nord. Consultantul a realizat şi a înaintat la CNADNR Nota de fundamentare a celor două alternative de traseu, iar în urma acestora CTE CNADNR a avizat Varianta Sud. Prin prezenta interpelare, vă solicit să îmi comunicaţi, în copie, Notele de fundamentare emise de Proiectantul IPTANA S.A. pentru ambele variante de traseu şi avizul motivat emis de CNADNR, prin care s-a avizat Varianta Sud a traseului de ocolire a municipiului Bistriţa. Să reiteraţi, în răspunsul pe care mi-l veţi transmite, conţinutul exact al acestor documente. Vă rog să îmi transmiteţi răspunsul şi documentele solicitate la Biroul Parlamentar, deputat Ionuţ Simionca, Strada Gheorghe Şincai nr. 2, municipiul Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud, dar şi oral. Cu deosebită stimă, deputat Ionuţ Simionca, Bistriţa-Năsăud. Mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc, domnule deputat. Din partea PSD, domnul deputat Nicolae Georgescu? Nu este. Din partea PSD, doamna deputat Camelia Gavrilă? Nu este. O interpelare. Doamna deputat Beatrice Tudor, din partea PSD? Nu este. Două interpelări. Doamna deputat Luminiţa-Maria Jivan? O interpelare. Nu este. Domnul deputat Cristian Buican, din partea PNL? Două interpelări. Nu este. Domnul deputat Ioan Cupşa, din partea PNL? Nu este. Din partea minorităţilor, doamna deputat Mariana-Venera Popescu? O interpelare. Vă rog.
Mariana-Venera Popescu Interpelarea este adresată doamnei Vasilica-Viorica Dăncilă, prim-ministrul României. Obiectul interpelării - "Transpunerea reglementărilor specifice profesiei de fizioterapeut, la nivelul Legii nr. 153/2017." Stimată doamnă prim-ministru, Cu autoritatea de care dispuneţi, vă rog să-mi comunicaţi răspunsul cu privire la următoarele întrebări. Care au fost considerentele pentru care, la nivelul Legii nr. 153/2017, nu a fost utilizată denumirea unică de fizioterapeut şi nu au fost introduse în aceeaşi grilă de salarizare toate specializările prevăzute la art. 11 din Legea nr. 229/2016? Care au fost motivele pentru care, la nivelul Legii nr. 153/2017, nu a fost încadrată profesia de fizioterapeut pe grila de salarizare pentru personalul de specialitate medico-sanitar, respectiv, Anexa nr. 2, Capitolul I pct. 2 lit. a), salarii de bază pentru personalul de specialitate medico-sanitar? Care sunt măsurile care se au în vedere a fi adoptate de Ministerul Sănătăţii, în scopul susţinerii şi sprijinirii exercitării profesiei de fizioterapeut, în cadrul sistemului sanitar naţional? Vă solicit răspunsul în scris. Vă mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc, doamnă deputat. Dau cuvântul, în continuare, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnului deputat Sorin-Dan Moldovan. Nu este. Din partea PMP, domnul deputat Eugen Tomac? Nu este. Patru interpelări depuse. Din partea ALDE, domnul deputat Dumitru Lovin? Vă rog, domnule deputat. Aveţi şase interpelări. Vă rog, citiţi una dintre ele.
Dumitru Lovin Interpelarea este adresată doamnei Vasilica-Viorica Dăncilă, prim-ministrul României. Deputat Dumitru Lovin, ALDE, Vâlcea. Obiectul interpelării - "Reducerea termenelor de rezolvare a contestaţiilor." Doamnă prim-ministru, În ultimii ani, pentru firmele care participă la licitaţii publice a devenit o obişnuinţă să conteste rezultatele procedurilor, în situaţia în care alţi ofertanţi câştigă. Astfel, foarte multe investiţii în infrastructură s-au blocat sau chiar s-a ajuns în situaţia să se fazeze proiecte sau să se piardă sume importante de la Uniunea Europeană. În aceste condiţii, am salutat anunţul făcut de dumneavoastră recent şi anume că, în ceea ce priveşte achiziţiile publice, una dintre primele măsuri pe care le veţi lua va viza reducerea termenelor de rezolvare a contestaţiilor. Numai că, în cazul în cazul în care astfel de litigii ajung şi se tranşează în instanţă, nici chiar Guvernul României nu poate să mai intervină. În acest context, vă rog să îmi comunicaţi care sunt măsurile concrete la care vă gândiţi, pentru a reduce termenele de rezolvare a contestaţiilor, şi când ar urma să intre în vigoare, în aşa fel încât pe viitor, investiţii importante pentru ţara noastră să nu se mai blocheze din aceste motive, aşa cum s-a întâmplat până acum. De asemenea, vă rog să îmi comunicaţi ce schimbări legislative ar fi necesare pentru ca lucrurile să intre în normalitate. Stimată doamnă prim-ministru, vă rog să precizaţi punctul de vedere cu privire la situaţia prezentată mai sus şi, cu autoritatea de care dispuneţi, să găsiţi cele mai bune soluţii de rezolvare. Solicit răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Adrian-Claudiu Prisnel? Nu este. O interpelare. Domnul deputat Năsui, tot din partea USR? Nu este. Şase interpelări depuse. Din partea Grupului USR, domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu? Trei interpelări depuse. Nu este. Domnul deputat Barna, USR, o interpelare depusă. Nu este. Domnul deputat Dan-Răzvan Rădulescu, din partea USR, două interpelări depuse. Tot din partea USR, domnul deputat Silviu Dehelean? Două interpelări depuse. Nu este. Din partea PNL, domnul deputat Romeo Florin Nicoară, o interpelare. Nu este. Din partea ALDE, domnul deputat Ştefan-Alexandru Băişanu? Nu este. A depus trei interpelări. Din partea PSD, doamna deputat Georgeta-Carmen Holban, o interpelare. Nu este. Doamna deputat Andreea Cosma, din partea Grupului PSD, o interpelare. Nu este. Tot fin partea PSD, domnul deputat Neculai Iftimie, două interpelări. Nu este. Din partea PSD, domnul deputat Marius Sorin-Ovidiu Bota, o interpelare depusă. Nu este. Domnul deputat Laurenţiu Nistor, din partea PSD, o interpelare. Nu este. Domnul deputat Corneliu Ştefan, din partea PSD, o interpelare. Nu este. Doamna deputat Mihaela Huncă, din partea PSD, o interpelare. Vă rog, doamnă deputat, vă aşteptăm.
Mihaela Huncă Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea este adresată domnului Valentin Popa, ministrul educaţiei naţionale. Obiectul interpelării - "Introducerea la examenul de bacalaureat a probei practice la disciplina Educaţie fizică şi sport, pentru liceele vocaţionale, respectiv, liceele cu program sportiv". Stimate domnule ministru, Având în vedere că în Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, la art. 77, privind susţinerea examenului naţional de bacalaureat pentru filiera vocaţională, se prevede probă practică sau scrisă, după caz, specifică profilului ori specializării, vă întreb de ce la liceele cu program sportiv nu se organizează proba de educaţie fizică şi sport? Vă rog să îmi comunicaţi dacă aveţi în vedere să modificaţi metodologia de organizare a probelor de bacalaureat pentru filiera vocaţională, pentru liceele cu program sportiv, astfel încât disciplina Educaţie fizică şi sport să devină probă practică, specifică profilului ori specializării. În opinia mea, nu este corect, atât pentru elevi, cât şi pentru profesori, să se pregătească timp de 4 ani la Educaţie fizică şi sport, astfel încât să atingă un anumit nivel de performanţă, dar să nu poată susţine proba practică la Educaţie fizică şi sport sau proba scrisă la disciplina Pregătire sportivă teoretică, la examenul de bacalaureat. În urma aspectelor prezentate, vă solicit să-mi prezentaţi punctul dumneavoastră de vedere referitor la această problemă, precum şi termenul la care preconizaţi că veţi modifica metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat pentru liceele vocaţionale, respectiv, pentru liceele cu program sportiv, astfel încât elevii să susţină la examenul de bacalaureat proba de Educaţie fizică şi sport. Solicit răspunsul în scris. Vă mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, doamnă deputat. Din partea PSD, doamna deputat Tamara-Dorina Ciofu? Vă rog, doamnă deputat.
Tamara-Dorina Ciofu Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea este adresată domnului Paul Stănescu, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, doamnei Lia Olguţa Vasilescu, ministrul muncii şi justiţiei sociale, şi domnului Valentin Popa, ministrul educaţiei naţionale. Obiectul interpelării - "Înfiinţarea şi amenajarea de after-school-uri locale pentru obţinerea unei calificări profesionale de copiii cu probleme sociale şi de persoanele cu dizabilităţi." La nivel naţional sunt cel puţin 37.000 de copii cu dizabilităţi intelectuale şi psihice, dintre care cel puţin jumătate sunt înscrişi în învăţământul special, iar restul sunt şcolarizaţi în învăţământul de bază, în sistemul privat, acasă, ori nu sunt incluşi în nicio formă de educaţie. Totodată, peste 20% din copiii din mediul rural nu termină nici 8 clase şi abandonează şcoala, de cele mai multe ori la solicitarea părinţilor sau reprezentanţilor legali. Având în vedere cele două aspecte prezentate, vă propun, pe de o parte, să colaborăm pentru identificarea şi pentru alocarea fondurilor în scopul amenajării şi construirii de unităţi de învăţământ de tip after-school, în care să se asigure ore practice pentru învăţarea unei meserii. Astfel, vor fi mai uşor integraţi copiii care provin din comunităţi vulnerabile, iar într-o perioadă scurtă pot obţine o calificare şi vor putea activa pe piaţa muncii şi nu vor deveni asistaţi social. Pe de altă parte, consider că este important să includem şi persoanele cu dizabilităţi minore, care pot desfăşura diferite activităţi în centre de tip şcoală de meserii, dedicate fiecărui tip de handicap. În acest fel, vom creşte nivelul de accesibilitate a acestor oameni pe piaţa muncii şi îi vom introduce în viaţa socială şi în circuitul economic pe plan local. De aceea, apreciez că trebuie adoptată o viziune care să depăşească nivelul de excludere socială a copiilor care abandonează şcoala, precum şi a persoanelor cu dizabilităţi de orice formă, în ceea ce priveşte dezvoltarea profesională. Aceşti cetăţeni trebuie să devină activi din punct de vedere social şi economic. Rolul acestor centre de tip after-school pentru deprinderea unei calificări este acela de integrare în comunitate a fiecărei persoane, indiferent de natura problemelor sociale sau medicale pe care le întâmpină. În acest sens, sprijinul autorităţilor centrale şi locale trebuie orientat spre crearea unui cadrul legal, care să le dea posibilitatea de a apela la astfel de centre locale, în care să beneficieze de asistenţă şi de orientare şi de formare profesională, în funcţie de aptitudinile şi de calificările pe care le au, şi de necesarul de forţă de muncă din fiecare regiune. Solicit răspuns scris. Mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc, doamnă deputat. Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Dumitru Mihalescul? Nu este. O interpelare. Doamna deputat Tudoriţa Lungu, din partea PNL? Nu este. O interpelare. Doamna deputat Antoneta Ioniţă, din partea PNL? O interpelare. Vă rog.
Antoneta Ioniţă Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea este adresată domnului Eugen Orlando Teodorovici, ministrul finanţelor publice. Subiectul interpelării - "Demersuri iniţiate pentru finanţarea Spitalului Regional în zona Brăila-Galaţi." Stimate domnule ministru, În Programul de guvernare al PSD, în zona Brăila-Galaţi este prevăzut a se construi un spital regional de urgenţă. Având în vedere faptul că în data de 13 martie 2018 am primit un răspuns din partea Ministerului Sănătăţii care apreciază necesitatea identificării, în regim de urgenţă, a unor soluţii de finanţare pentru construcţia acestui obiectiv, astfel încât să fie asigurat cadrul legal necesar îndeplinirii măsurii în termenul asumat în Programul de guvernare, doresc să vă întreb ce demersuri aţi iniţiat, până în prezent, în vederea asigurării finanţării acestui spital regional? Solicit răspuns în scris. Cu stimă, deputat al PNL, Antoneta Ioniţă.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, doamnă deputat. Dau cuvântul, în continuare, cuvântul, din partea PSD, doamnei deputat Simona Bucura-Oprescu. Nu este. Din partea PNL, domnul Andrei Daniel Gheorghe? Vă rog, domnule deputat.
Andrei Daniel Gheorghe Mulţumesc, domnule preşedinte. Am vreo cinci interpelări, către cercetare, către sănătate, dar acum voi da citire unei interpelări adresate doamnei Carmen Daniela Dan, ministrul afacerilor interne, o interpelare care a fost de actualitate acum două săptămâni şi poate reveni oricând, în forţă, în actualitate. Este vorba de o gravă încălcare a legii respectiv, municipiul Sfântu Gheorghe a fost pavoazat cu steagurile Ungariei. Doamnă ministru, municipiul Sfântu Gheorghe a fost pavoazat, în cursul zilei de marţi, 13 martie 2018, cu steaguri roşu-alb şi verzi, în după-amiaza aceleiaşi zile urmând să aibă loc vernisajul unei expoziţii comemorative, organizate de Institutul Balassi - Centrul Cultural Maghiar. Solicit respectarea prevederilor Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de autorităţile şi instituţiile publice! Potrivit art. 7 din legea nr. 75/1994, "Drapelele altor state se pot arbora pe teritoriul României numai împreună cu drapelul naţional şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale, pe clădiri oficiale şi în locuri publice stabilite cu respectarea prevederilor prezentei legi". Doamnă ministru, Vă rog să somaţi conducerea Primăriei Sfântu Gheorghe, să respecte legea! Acum şi pe viitor sunt convins că există riscul apariţiei unor astfel de abuzuri din partea acestei instituţii. Îmi doresc ca pe viitor să luaţi toate măsurile necesare pentru ca astfel de incidente să nu se mai repete pe teritoriul României. Solicit răspuns verbal şi scris. Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc, domnule deputat. Din partea PNL, domnul deputat Sorin-Ioan Bumb, o interpelare. Nu este. Domnul deputat Marilen-Gabriel Pirtea, din partea PNL, o interpelare. Nu este. Domnul deputat Gigel Ştirbu, PNL, o interpelare. Nu este. Doamna deputat Florica Cherecheş, din partea PNL, o interpelare. Nu este. Domnul deputat Tudor-Vlad Benga, din partea USR? Nu este. O interpelare. Domnul deputat Tudor Rareş Pop, din partea USR, trei interpelări. Nu este. Domnul deputat Vlad-Emanuel Duruş, din partea USR. Vă rog, domnule deputat. Vă ascultăm cu mare interes!
Vlad-Emanuel Duruş Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea este adresată doamnei Graţiela Leocadia Gavrilescu, ministrul mediului. Stimată doamnă ministru, Supun atenţiei dumneavoastră situaţia de la Barajul Runcu, judeţul Maramureş, judeţ pe care îl reprezint în Parlament. Acest baraj reprezintă o investiţie extrem de importantă în ceea ce priveşte satisfacerea necesarului de apă potabilă în zona de nord a judeţului, pentru toate localităţile din aval, şi acoperirea unor cerinţe suplimentare de apă pentru zona Baia Mare - Baia Sprie. În privinţa municipiului Baia Mare, situat la confluenţa râului Firiza cu râul Săsar, cerinţele de apă potabilă şi industrială au fost şi sunt în prezent asigurate din resursele de apă ale râului Firiza, regularizat prin acumulări şi derivaţii, lucrări care fac parte din Planul general de amenajare pentru folosinţa complexă a bazinelor Firiza-Săsar. Planul cuprindea lucrări la sistemul hidrotehnic Baia Mare, dat în exploatare în anul 1965, şi sistemul hidrotehnic Runcu-Firiza, al cărui scop era suplimentarea cerinţelor de apă potabilă din zonă, prin regularizarea şi derivarea debitelor râului Mara în acumularea Firiza. În etapa a doua, sistemul avea prevăzută construirea barajului Runcu, pe râul Mara, investiţie care ar trebui să fie finalizată în anul 2020. La momentul actual, gradul de execuţie a proiectului barajul Runcu este de 75%, valoarea acumulată a investiţiei, până la sfârşitul anului 2017, fiind de 304.262.000 lei, cu TVA inclus, iar necesarul de finanţare pentru terminarea proiectului la termenul propus ar fi de aproximativ 155 de milioane de lei, adică o medie de peste 50 de milioane de lei în intervalul 2018-2020. Or, doamnă ministru, în ultimii 7 ani, ministerul a alocat 70,4 milioane de lei. Rezultă, la un calcul, că în ritmul acesta lucrările vor fi finalizate în 16 ani. Consecinţa continuării politicii de subfinanţare anuală a investiţiei ar duce la deteriorarea lucrărilor executate şi la creşterea costurilor de execuţie. Administraţia Naţională "Apele Române", Administraţia Bazinală "Someş-Tisa" au cerut alocarea, pentru 2018, a sumei de 50 de milioane de lei. Însă până la această dată nu se cunosc fondurile cuprinde în alocaţia bugetară pe 2018. Având în vedere cele expuse, vă rog, doamnă ministru, să priviţi cu maximă seriozitate către această investiţie şi să alocaţi în 2018 sumele cuprinse în fundamentarea bugetară. Vă solicit, doamnă ministru, să-mi prezentaţi Planul Multianual de finanţare a Lucrărilor de la barajul Runcu şi strategia prin care veţi recupera întârzierile la lucrări, acumulate în ultimii 7 ani. De asemenea, vă rog să îmi prezentaţi în linii mari care este programul Guvernului de limitare a pierderilor de apă potabilă în industrie, în agricultură şi în consumul casnic? Vă mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc, domnule deputat. Din partea USR, doamna deputat Cristina-Mădălina Prună? Nu este. Două interpelări. Din partea PMP, domnul deputat Adrian-Mihăiţă Todoran, o interpelare. Nu este. Aşadar, acestea fiind spuse, încheiem aici şedinţa dedicată interpelărilor şi întrebărilor, din data de 26 martie 2018. Vă doresc o seară excepţională! Şedinţa s-a încheiat la ora 17,57.