Marilen - Gabriel Pirtea Pirtea, domnule preşedinte de şedinţă! Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi deputaţi, Domnule ministru Valentin Popa, Doamnelor şi domnilor, Prezenta moţiune nu este despre lupta politică. Această moţiune nu este despre câtă putere şi susţinere are un partid în Parlament. Nu este nici măcar despre apariţiile în media a partidelor politice. Dragi colegi, Această moţiune a venit ca răspuns la nepăsarea cu care este tratată şcoala românească. Există cel puţin două fapte care îi îngrijorează pe toţi angajaţii din educaţie, şi nu numai: întârzierile la plata salariilor şi lipsa banilor, care pot duce la demisii, comasări şi închideri de şcoli. De două luni de zile, salariile profesorilor întârzie la plată. Ştiţi foarte bine din ce cauză s-a întâmplat acest lucru - aţi descentralizat sistemul plăţii, prin mai multă centralizare; acum nu se mai pot da banii prin autorităţile locale, ci direct, prin minister. În luna ianuarie, profesorii au aşteptat salariile în data de 5, dar au venit după ziua de 15, iar luna trecută, din cauza încurcăturilor fiscale şi a blocării Programului contabil EduSal, lefurile au fost procesate iar după data de 15. Sunt categorii de profesori care vor aştepta banii şi după două săptămâni. Aţi umilit profesorii fără jenă! Le-aţi arătat "cine este jupânul"! În acelaşi timp, există mari suspiciuni că banii pentru plata salariilor se vor termina după primele nouă luni din an. Adică, din toamnă, plata salariilor va fi pusă în pericol. Am primit tot mai multe semnale de la cadrele didactice că, din acest motiv, în inspectorate se caută soluţii disperate de a reduce costurile în fiecare şcoală, prin comasări de clase, restructurări de posturi, generalizarea învăţământului simultan şi chiar desfiinţarea de şcoli. Stimaţi colegi de la PSD şi ALDE, Aţi promis că educaţia va fi o prioritate. O să vă demonstrăm că nu este aşa! Trebuie să înţelegeţi că, dacă doriţi să ajutăm România, într-un moment simbolic al naţiunii române - Anul Centenarului -, trebuie să-i oferim o şansă, prin educaţie. Soluţia nu este să reduci cheltuielile, ci să creşti finanţarea pentru şcoli şi să soliciţi calitate în actul educaţional. Astfel, trebuie să angajăm mai mulţi profesori, nu să comasaţi clase, în care să fie cuprinşi chiar şi 40 de elevi! Trebuie să desfiinţăm învăţământul simultan, nu să-l generalizaţi! Trebuie să angajăm şi să plătim mai bine paznicii şi personalul auxiliar nedidactic, pentru creşterea siguranţei în şcoli, nu să desfiinţaţi posturile acestora! Iată încă o dovadă că în România învăţământul nu este gratuit, aşa cum prevede Constituţia. Comisia Europeană confirmă că în proporţie de 40% din cheltuielile cu educaţia, în România, sunt suportate din buzunarele părinţilor. Părinţii aduc de acasă aproape 15 miliarde de lei anual, timp în care statul alocă 3% din PIB pentru educaţie, bani insuficienţi pentru reparaţii, cretă, manuale, căldură sau transport. De altfel, chiar fostul ministru al educaţiei, domnul Liviu Pop, afirma - ştiţi replica-i celebră -"Statul asigură o parte de gratuitate, părinţii asigură cealaltă parte de gratuitate". Dar, ce facem cu copiii părinţilor fără resurse? Dar cu copiii fără părinţi, doamnelor şi domnilor, aflaţi, vremelnic, la guvernare? Să fim realişti! Am ajuns cu toţii la un moment în care nu mai avem voie să permitem continuarea acestei politici educaţionale, fără niciun viitor. Dacă aveţi curiozitatea să vorbiţi cu oamenii din sistem, cu dascălii dedicaţi, nu cu cei care vânează posturi şi poziţii, veţi vedea că ei sunt dezamăgiţi nu de ministru, ci mult mai dezamăgiţi sunt de modul în care PSD-ul tratează şcoala românească. Primii vinovaţi, în ochii dascălilor, şi a societăţii, în ansamblu, sunt chiar cei pentru care aceste poziţii ministeriale sunt simple pătrăţele pe o tablă de şah. Pe aceste pătrăţele se plasează pioni, de regulă persoane fidele liderului suprem, dispuse să treacă peste orice linie roşie, pentru a-i face pe plac acestuia. Stimaţi colegi, Este foarte clar, pentru tot românul, că PSD nu a respectat cerinţa legală de a aloca 6% din PIB pentru educaţie. PSD se întreţine din taxele plătite de contribuabili, de români, susţinând funcţionarea a 28 de ministere, cu peste 130 de secretari de stat, dar şi a unei lungi liste de agenţii guvernamentale, practic cea mai stufoasă reţea de funcţionari publici, din cele 28 de ţări membre ale Uniunii Europene. Nu ne este frică să spunem: educaţia nu primeşte bani, pentru că acest portofoliu nu este atractiv pentru greii partidului, cei care se bat pe ministerele spre care se scurge cea mai mare parte a bugetului public. Iată prin ce se exprimă punctual caracteristicile critice ale stării educaţiei româneşti astăzi. Analfabetismul şi absenteismul ridicat, dificultăţile de învăţare, motivaţia redusă pentru activităţile şcolare, sunt doar câţiva dintre factorii menţionaţi cu cea mai mare frecvenţă în documente şi studii educaţionale, invocate în analizele instituţiilor cu activitate specializată în acest domeniu. Salarizarea total nestimulativă şi bătaia de joc la adresa cadrelor didactice pune adeseori presiune pe umerii acelor oameni care ar trebui să formeze caracterele viitorului. În lipsa unei soluţii, unii apelează la meditaţii şi încearcă să se descurce cum pot, alţii, foarte mulţi, pleacă din sistem. Aşa se face că, în anul 2015, din 20.570 de candidaţi la titularizare, doar 7.649 au obţinut media 7. Aproape 5.400 din numărul total de candidaţi au obţinut note între 1 şi 4,99. Şi asta nu se întâmplă numai din cauza salariului mic, ci mai ales din cauza viziunii inexistente, dincolo de interesele meschine de partid, exprimate în politizarea conducerii şcolilor. Dragi colegi, Iată o altă problemă care va avea grave consecinţe pe termen mediu şi lung: "manualul unic, adoptat prin lege", pentru fiecare disciplină, evident, editat de o singură editură, de stat. Acesta va uniformiza actul didactic, va inhiba gândirea alternativă şi gândirea critică şi va aduce un manual slab din punct de vedere educaţional, iar preţul va fi stabilit din pixul ministrului. Un astfel de manual unic ne condamnă mai degrabă la închiderea minţii, decât la colaborare şi asigurarea unui viitor pentru români. Într-o lume globală, modernă şi dinamică, apelarea la sintagme de genul "aşa era pe vremea mea şi era bine", reflectă o gândire anacronică, retrogradă, dar mai ales neprofesionistă. În locul introducerii unui manual unic, "osificat", "prăfuit" şi care uniformizează, PNL vă propune: Trebuie să păstrăm dreptul profesorilor de a alege manualul şi modul de predare. Profesorul trebuie să fie cel mai important în actul didactic, şi nu manualul. Dragi colegi, Ne pleacă profesorii, şi nu unul-doi, pleacă cu miile! Iar tinerii absolvenţi merituoşi de învăţământ superior nu se înghesuie să vină la catedră. Domnule ministru, Masteratul didactic va fi aplicat, sau veţi încălca şi dumneavoastră Legea educaţiei naţionale? Dacă nu veţi înţelege că o "şcoală de formare a profesorilor" este vitală pentru supravieţuirea învăţământului românesc, priviţi statisticile şi o să vedeţi dimensiunea dezastrului anunţat! Domnule ministru, În mandatul dumneavoastră se vor închide şcoli? Vor exista clase comasate în care să se înghesuie şi 40 de elevi? Veţi generaliza învăţământul simultan, pentru a reduce cheltuielile? Aşa cum vă cunosc eu, ca rector, nu veţi face asta. Rămâne de văzut, ca ministru, ce veţi face?! Să ştiţi că modificarea costului standard per elev a fost operată prin O.U.G. nr. 90/2017, ceea ce va duce la închiderea de şcoli şi presupune comasări pompieristice făcute din pix, sau, mai grav, din "şoaptele" partidului. Nu toate şcolile se pot încadra în această finanţare. Ce veţi face cu multele şcoli din mediul rural, din sate izolate, care au câteva zeci de elevi? E clar că alocarea aceasta nu le poate asigura funcţionarea. Le desfiinţaţi? Şi dacă transportul elevilor în comune apropiate nu se poate asigura, din lipsă de microbuze sau din cauza terenului accidentat, ce se va întâmpla cu acei elevi? Îi abandonaţi? Le închideţi şi preferaţi să lăsaţi elevi neşcolarizaţi, deşi Constituţia României garantează dreptul la educaţie? Vă reamintesc că este vorba de aproape 1.000 de şcoli în această situaţie. Toată această tărăşenie se traduce în pierderi de locuri de muncă, blocarea unor posturi în şcoli, pensionări forţate, comasări de clase, neplata sporurilor legale - o serie de cheltuieli decise fără nicio analiză riguroasă sau fără a avea o idee despre impactul acestor măsuri şi utilitatea lor. Domnule ministru, Veţi continua procesul de centralizare şi politizare a sistemului educaţional? Sub guvernarea PSD, a devenit discutabilă inclusiv utilitatea inspectoratelor şcolare. Putem, cu siguranţă, discuta despre restructurarea tuturor inspectoratelor, pentru a pune în poziţii strategice oameni cu viziune, aptitudini şi cunoştinţe relevante. Ceea ce nu putem face însă, este să acceptam alba-neagra în inspectorate, să acceptăm ţinerea în şah a inspectorilor, sub ameninţarea cu schimbarea, dacă nu execută ordine şi directive de partid. În ce ţară civilizată aţi mai văzut să organizezi un concurs serios pentru inspectori şcolari generali, iar apoi să vină partidul şi să îi "decapiteze", să îi schimbe cu oameni fideli şefilor din partid, într-un dispreţ total faţă de tot ceea ce înseamnă competenţă şi meritocraţie?! După care vine un alt ministru, al aceluiaşi partid, sensibil la presiunea publică a PNL, şi schimbă schimbarea făcută de predecesorul său, sperăm nu doar pentru un exerciţiu de rotire şi fidelizare a cadrelor. Managementul educaţional ar trebui să fie aşezat pe baze raţionale, impersonale, să curgă în mod coerent, organic dinspre minister înspre inspectorate şi, de aici, înspre directorii de unităţi şcolare, fără slugărnicia şi despotismul cu care acestea se desfăşoară în prezent. Realitatea ce transpare din rezultatele la testele internaţionale: România ocupă locul 48 din 72 ţări participante, iar rata şomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani este peste 20%. Ce viitor vor avea aceşti tineri, într-o lume tot mai globalizată şi competitivă?! Un alt record - care nu ne face deloc cinste - este locul doi, în Uniunea Europeană, la obezitate infantilă. În anul de graţie 2018, aniversarea a 100 de ani de România Mare ne găseşte încă sperând la un sistem educaţional care să ofere şanse egale pentru toată lumea, pentru viitorul nostru, al tuturor. Peste 2.000 de şcoli au încă toaleta în curte, conform declaraţiei ministrului educaţiei, din ianuarie 2018. Tot acel ministru mai zicea că doar Programul de guvernare al PSD-ALDE poate rezolva această problemă, şi nu într-un cincinal, mult mai repede, în 3 ani. Revoltător! Stimaţi colegi, Iată care sunt rezultatele aplicării Programului de guvernare al PSD-ALDE asupra învăţământului preuniversitar românesc. Sistemul de învăţământ românesc este discriminatoriu, sărăcit şi, de multe ori, încremenit în metehnele trecutului şi profund dependent de politic. Copiii noştri nu sunt vinovaţi cu nimic şi nu merită să se irosească într-un sistem care, în loc să-i înveţe să zboare, le frânge aripile. Se vorbeşte despre nevoia de învăţământ profesional şi tehnic de calitate, dar atelierele şcolilor pun la dispoziţie elevilor instrumente de lucru utilizate acum câteva zeci de ani, ce nu mai au nicio legătură cu producţia modernă. Noul Program de guvernare, propus de PSD-ALDE la începutul anului 2018, a eliminat măsura prin care Guvernul îşi propunea să sprijine, prin programe de calificare, tinerii ce nu au reuşit să promoveze examenul de bacalaureat. Astfel, sute de mii de tineri sunt lăsaţi să se descurce pe cont propriu, după ce şcoala a eşuat să le ofere acele competenţe fundamentale necesare. PSD se pregăteşte să închidă din nou şcoli, dar, în schimb, a eliminat, din actualul Program de guvernare, măsura ce prevedea asigurarea de microbuze şcolare pentru transportul elevilor din comunităţile în care nu vor mai exista unităţi de învăţământ. Elevii cu cerinţe educaţionale speciale sunt, de asemenea, lăsaţi de izbelişte, în continuare. Programul "Şcoală după şcoală", atât de necesar pentru mulţi elevi şi familiile lor, nu are nicio finanţare, funcţionând doar izolat, din banii părinţilor. Rata de părăsire timpurie a şcolii este în creştere, România fiind departe de a-şi atinge ţintele pe care şi le-a propus, prin Strategia "Europa 2020". Planurile-cadru sunt învechite, iar orice încercare de schimbare se blochează în "a reforma, dar să nu se schimbe nimic", neştiind că această "revoluţie", pe care ne-o dorim, întârzie să apară. Ca şi când nu ar fi fost suficient, în 2018, Guvernul PSD pune sub semnul întrebării însăşi legalitatea examenului de bacalaureat. Explicaţiile publice ale celor răspunzători pentru organizarea acestui examen nu sunt convingătoare pentru întrebările legitime: "Se respectă sau nu Legea educaţiei? Se aplică art. 77 şi art. 78, în spiritul şi litera legii?". Nu există absolvenţi de liceu în luna februarie, doamnelor şi domnilor de la PSD! Stimaţi colegi, Ca să demonstrăm bune intenţii pentru dezvoltarea educaţiei şi să eliminăm tendinţele de subjugare a ei, în formă continuată, avem nevoie cel puţin de: Nu uitaţi, dragi colegi, că sunt mulţi copii români care au nevoie de şcoală în limba română şi care nu trăiesc în România! Unii dintre ei se află în această situaţie din conjuncturi istorice pe care le cunoaştem cu toţii, dar alţii datorită Guvernelor PSD, în diferitele lui avataruri. Oferiţi-le ceea ce Constituţia le garantează - învăţământ în limba română! Dragi colegi, În anul Centenarului Marii Uniri, discutăm despre educaţie, discutăm despre viitorul României! Dar educaţia începe astăzi! Este despre prezent, despre ceea ce facem azi pentru a avea un viitor mai bun. Un popor care astăzi se educă, mâine va inova, iar inovarea aduce progres, iar progresul va genera prosperitate, o viaţă mai bună pentru noi toţi, un viitor pentru copiii noştri, aici, în România. Stimate domnule ministru, Partidul nu poate "fi în toate". Dumneavoastră aţi depus un jurământ şi v-aţi asumat că veţi contribui la creşterea calităţii şcolii româneşti, v-aţi asumat respectarea Constituţiei României şi a Legii educaţiei naţionale. Partidul Naţional Liberal vă solicită să aduceţi garanţii că: Dragi colegi, Dacă aveţi cumva aceste probleme în circumscripţiile dumneavoastră, nu ezitaţi să daţi o bilă neagră ministerului. Domnul Dragnea nu vă va lua fotoliile şi nici nu vă va închide cabinetele parlamentare. Votaţi moţiunea, dacă vă respectaţi profesorii, dacă doriţi binele propriilor copii! Mulţumesc. (Aplauze.)
Florin Iordache Vă mulţumesc. În continuare, îl invit la tribună pe domnul ministru al învăţământului, domnul Valentin Popa. Vă rog, domnule ministru.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru. (Aplauze.) Începem dezbaterile. În continuare, o invit din partea Grupului PSD, pe doamna deputat Huncă Mihaela. Vă rog, doamnă deputat.
Mihaela Huncă Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate colege, Stimaţi colegi, Stimaţi invitaţi, Permiteţi-mi, mai întâi, să-mi exprim o nedumerire. Cu tot respectul pentru PNL, vă spun că nu am înţeles deloc raţiunea politică de a înainta o astfel de moţiune pe educaţie, exact în momentul în care au intrat în vigoare unele dintre cele mai consistente majorări de salarii pe care le-au primit cadrele didactice. La fel aţi făcut şi cu moţiunea împotriva Ministerului Muncii, exact atunci când creşteau salariile bugetarilor. Pe această logică, ne aşteptăm să depuneţi o moţiune pe Legea pensiilor, chiar de 1 iulie, când va creşte din nou punctul de pensie. Vreau să vă spun că am citit cu mare atenţie Moţiunea simplă a Grupului PNL, adresată Ministerului Educaţiei Naţionale, şi am constatat că în listă - în lista de susţinere - se află 10 semnături care, din punct de vedere moral, nu ar fi trebuit să se afle pe acest document. Sunt 10 semnatari care s-au aflat în această sală, în anul 2010, şi au susţinut, prin votul şi atitudinea lor politică, tăierea cu 25% a salariilor personalului din învăţământ, decisă în timpul guvernării Boc. Mai grav decât atât mi se pare faptul că una dintre aceste semnături aparţine chiar liderului Grupului PNL, care deschide lista semnatarilor moţiunii. Mie îmi vine greu să înţeleg această piruetă politică. Îmi vine greu să înţeleg cum cei 10 PDL-işti care au votat pentru tăierea salariilor profesorilor vin astăzi să reproşeze unui Guvern PSD, care tocmai a majorat salariile dascălilor cu 20%, că, citez - "Salarizarea total nestimulativă şi bătaia de joc la adresa cadrelor didactice pun adeseori presiune pe umerii acelor oameni care ar trebui să formeze caracterele viitorului". Dar cât de stimulativă era salarizarea profesorilor, stimaţi colegi liberali, foşti PDL-işti, când aţi tăiat cu 25% salariile deja foarte mici ale celor pe care îi deplângeţi astăzi? Să ştiţi că ce aţi făcut atunci, când aţi tăiat salariile cu 25%, tuturor bugetarilor, şi implicit tuturor cadrelor didactice, nu se uită, chiar dacă v-aţi schimbat sigla de partid. Vă spun eu care este realitatea. Salariile din educaţie sunt încă departe de nivelul profesorilor din Uniunea Europeană. Dar vă reamintesc, totodată, că un Guvern PSD a dat înapoi ceea ce aţi tăiat dumneavoastră. Şi tot PSD a majorat semnificativ aceste salarii, după venirea sa la guvernare, după alegerile din 2016. Vă informez, stimaţi deputaţi, foşti PDL-işti, care aţi semnat moţiunea, că, din momentul preluării guvernării de coaliţia PSD-ALDE, salariile cadrelor didactice au crescut, pe net, cu 44%. Este vorba de majorarea de 15% din ianuarie 2017, la care PNL s-a opus, în Parlament; de majorarea de 4,3% de la începutul acestui an şi de majorarea de 20%, care tocmai a intrat în vigoare, în urmă cu câteva zile, la 1 martie. Stimaţi colegi liberali, foşti PDL-işti, Mai este un aspect din moţiune care mi-a atras atenţia în mod deosebit. Citez: "Există suspiciuni că banii pentru plata salariilor se vor termina după primele 9 luni". De ce m-a surprins această afirmaţie? Dincolo de faptul că este o minciună şi o dezinformare grosolană, m-a surprins asemănarea acestei afirmaţii cu o altă declaraţie venită din partea PNL, în luna septembrie, anul trecut. Citez: "Pensiile care sunt promise acum multor oameni şi care, din nefericire, nu pot fi susţinute, se pare, dincolo de luna noiembrie...". Declaraţia îi aparţine doamnei deputat Raluca Turcan, liderul Grupului PNL din Camera Deputaţilor. Aşadar, ce avem comun în aceste două declaraţii? În primul rând, speculaţia. În septembrie, PNL spunea că "se pare că nu vor mai fi bani de pensii"; iar acum, în martie, PNL spune că "există suspiciuni că nu vor mai fi bani de salarii pentru dascăli". Care este realitatea de fapt? Pensiile au crescut şi vor continua să crească. CASS a fost eliminat pentru toate pensiile şi sunt scutite de impozit pensiile sub 2.000 de lei. La fel, cu salariile profesorilor. Am arătat că tocmai au crescut cu 20% pe net, de la 1 martie, şi cu 44%, tot pe net, de la începutul acestei guvernări. Este absolut jenant ca un partid istoric - aşa cum spuneţi că este PNL - să se joace cu astfel de dezinformări şi să se facă atât de rău de râs în faţa realităţii. Altă chestiune din moţiune, care se încadrează în categoria "Dacă tăceai, filozof rămâneai!". Spuneţi că PSD a politizat sistemul de educaţie din România. Tocmai dumneavoastră spuneţi acest lucru! Tocmai dumneavoastră, stimaţi foşti PDL-işti, care, atunci când aţi fost la guvernare, aţi dat afară, abuziv, mii de directori de şcoală şi inspectori şcolari, pentru a-i înlocui cu "pilele" de partid. Am ajuns atunci în situaţia absolut jenantă să avem doi directori pe acelaşi post, cel de la PDL şi cel care luase postul prin concurs şi care şi-a recâştigat funcţia în instanţa de judecată. Eu eram inspector şcolar în acea vreme şi ştiu bine ce s-a întâmplat. Guvernarea PDL mi-a desfăcut abuziv contractul de management pentru postul pe care îl câştigasem prin concurs. Am câştigat în instanţă, un an mai târziu. Iar ca mine au fost mii de cadre didactice, cu diverse funcţii câştigate prin concurs. Este de-a dreptul revoltător ca dumneavoastră, doamnă Raluca Turcan, dumneavoastră, doamnă Roberta Anastase, ca dumneavoastră, domnule Cezar Preda, dumneavoastră, domnule Gheorghe Tinel, şi toţi ceilalţi foşti PDL-işti de atunci, să ne vorbiţi nouă de politizarea sistemului de educaţie! Şi mai revoltător este că o faceţi tocmai acum, când sistemul de educaţie a ajuns la un grad de depolitizare, când peste 83% dintre funcţiile de conducere din şcoli şi din inspectorate au fost ocupate prin concurs. Nu voi intra acum în toate acuzaţiile hazardate din moţiune. Vreau doar să vă arăt cum vă contraziceţi singuri, chiar în textul moţiunii. În aceeaşi pagină, în două paragrafe consecutive, faceţi următoarele două afirmaţii. Pe de o parte, spuneţi că manualul unic este un dezastru şi că îngrijorează familiile şi întregul sistem de învăţământ, iar pe de altă parte, un paragraf mai jos, spuneţi că în ultimii 5 ani nu a existat toamnă în care elevii să înceapă şcoala cu toate manualele pe bancă. Trec peste faptul că în ultimii 5 ani am avut şi un ministru al educaţiei susţinut chiar de dumneavoastră, Grupul PNL, ministrul din Guvernul Cioloş. Ceea ce cred însă că este semnificativ aici este faptul că admiteţi chiar dumneavoastră că modul în care sunt realizate manualele în actualul sistem este total deficitar. Dar în acelaşi timp ne spuneţi că nu este bine să-l schimbăm. Deci este rău acum, dar să nu se schimbe nimic. Aceasta e propunerea dumneavoastră. Nu mai intru în detalii. Vreau să subliniez doar două lucruri în legătură cu manualele şcolare. În primul rând, vă informez că vor fi de fapt 3 manuale, pentru care se vor cumpăra drepturile de autor. Deci nu au un manual unic, ci 3 manuale, iar profesorii vor avea libertatea să aleagă între cele mai bune dintre acestea. În al doilea rând, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, în textul moţiunii, de la început lucrurile nu au funcţionat bine în ceea ce priveşte actualul sistem de editare al manualelor. Deci nu este o problemă care ţine de un guvern anume, ci de sistemul însuşi. În aceste condiţii, ecuaţia este foarte simplă. Dacă în septembrie elevii vor începe şcoala cu toate manualele pe bănci, atunci înseamnă că decizia Guvernului a fost cea corectă. Iar eu sunt convinsă că aşa se va întâmpla! Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat. În continuare, din partea Grupului PNL, doamna deputat Florica Cherecheş. Vă rog, doamnă deputat.
Florica Cherecheş Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Stimate domnule ministru, Învăţământul nu a fost într-un impas mai mare ca anul acesta. Şi când spun aceasta nu fac o declaraţie politică, ci o constatare tristă. Şcoala, în foarte multe situaţii, a încetat să mai fie o instituţie care formează caractere şi care creează profesionişti. În loc să fie corelată cu cerinţele pieţei muncii, să aibă o finalitate concretă, şcoala devine adesea o risipă de bani şi resurse umane, o iluzie frumoasă servită tinerei generaţii, care se va transforma, la finalul studiilor, într-o cruntă dezamăgire. Tot mai mulţi tineri aleg în mod conştient să nu-şi continue studiile, deoarece diploma de absolvire nu le certifică nişte competenţe şi cunoştinţe, ci doar faptul că s-au plimbat printr-o şcoală. Dumneavoastră, prin politicile PSD, impuse în ultimii 20 de ani, cât aţi avut sub gestiune acest minister, aţi transformat o parte din diplome în simple cartoane colorate. Păcat! Toţi miniştrii aflaţi temporar la conducerea acestui minister au ales să ignore apelul disperat al agenţilor economici, care au semnalat mereu că nu găsesc meseriaşi şi tehnicieni pe care să-i angajeze. Astăzi România caută forţă de muncă în Vietnam, Filipine, Nepal sau Sri Lanka. Astăzi am pierdut singurul atu pe care îl aveam acum 10 ani - forţa de muncă bine calificată. În tot acest timp, rata abandonului şcolar ne situează pe un loc fruntaş în Europa. Din păcate, mulţi abandonează nu doar şcoala, dar şi ţara, pentru că avem peste 3,4 milioane de români plecaţi la muncă în străinătate sau stabiliţi definitiv acolo, cu tot cu familii, ceea ce plasează România pe a doua poziţie într-un top mondial al migraţiei, după Siria, ţară măcinată de un război civil. O forţă de muncă calificată înseamnă produse de înaltă calitate, salarii mai mari pentru angajaţi, o colectare mai ridicată a taxelor şi impozitelor, şi duce la dezvoltarea comunităţilor. Realitatea însă este una catastrofală. Avem comunităţi întregi care supravieţuiesc cu ajutoare sociale, angajatori disperaţi, în căutare de forţă de muncă calificată, şi comunităţi îmbătrânite. Am căutat cu mare interes, în Programul de guvernare, să descopăr puţină preocupare pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic, pentru că, la nivel declarativ, toţi liderii partidului au spus că este foarte important. Am găsit doar câteva enunţuri generale, lozinci, nimic concret, nicio ţintă asumată, nicio alocare bugetară. Rezultatele la evaluările naţionale din ultimii ani indică probleme referitoare la calitatea scăzută a educaţiei în învăţământul gimnazial, orientarea profesională aproape inexistentă a elevilor din gimnaziu şi slaba pregătire a elevilor care urmează învăţământul profesional, susţinută de o lipsă de motivare a parcurgerii acestei rute. Nu ştiu ce este statul paralel pe care îl tot invocaţi în ultima vreme, dar îmi închipui că este acea lume minunată în care dumneavoastră trăiţi, ignorând realitatea, desconsiderând şi alungând din ţară întreprinzătorii, care trebuie să facă faţă sutelor de modificări ale Codului fiscal şi care aleargă înnebuniţi după meseriaşi, pentru că vor să producă şi să vă trimită bani la buget. De 5 ani, de când sunt în Comisia pentru învăţământ, am tot insistat să faceţi ceva pentru dezvoltarea învăţământului profesional. Dar, din păcate, întrebările, audierile, declaraţiile, amendamentele sau iniţiativele legislative depuse s-au lovit de acelaşi zid al indiferenţei şi al nepăsării. Suntem în situaţia incredibilă de a vorbi elogios despre învăţământul profesional dual, dar blocaţi orice iniţiativă legislativă în acest sens. Avem Ordonanţa nr. 94 din 2014, care de 3 ani zace fără suflare în sertarul Comisiei pentru învăţământ din Senat. Tot acolo este şi Ordonanţa nr. 81 din 2016. Anul 2017, declarat "Anul învăţământului profesional şi tehnic", a strălucit prin absenţa oricăror evenimente care să promoveze acest tip de învăţământ. Ba mai mult, ştiţi că elevii din învăţământul profesional şi tehnic nu au şi nu au avut niciodată manuale pentru modulele de specialitate? Iată de ce, domnule ministru, este nevoie să oferiţi trasee educaţionale flexibile, evaluări vocaţionale, şi să luaţi urgent măsuri pentru promovarea şi dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic în România. Vă dăm şi soluţii. Iată-le! Promovaţi învăţământul profesional şi tehnic prin caravane ale meseriilor, mai ales în mediul rural; Alocaţi resurse pentru a creşte masiv capacitatea de a oferi elevilor de gimnaziu consiliere pentru orientarea în carieră; Realizaţi corelarea necesarului de forţă de muncă pe judeţe, cu specializările din şcolile profesionale; Creşteţi masiv cifra de şcolarizare în învăţământul profesional atât de afectat de dezastrul produs de desfiinţarea de către ministrul Ecaterina Andronescu a şcolilor profesionale, în 2009. Aveam atunci 115.000 de elevi cuprinşi în această formă de învăţământ, iar după 3 ani, la reînfiinţare, doar puţin peste 12.000. Iar acum spuneţi că avem 30.000 în clasa a IX-a. Mult sub cererea reală; Sprijiniţi încheierea de parteneriate între unităţile şcolare şi agenţii economici şi stimulaţi agenţii economici parteneri prin facilităţi fiscale; Majoraţi finanţarea învăţământului profesional şi tehnic, a costului standard pentru aceşti elevi; Susţineţi internatele cu cazare şi masă gratuită pentru elevii din învăţământul dual; Investiţi în pregătirea profesională continuă a cadrelor didactice care predau în acest tip de învăţământ. Nu aţi realizat mare lucru din Programul de guvernare, dar aţi reuşit pe deplin să ne dovediţi lipsa totală de acţiune şi viziune în ceea ce priveşte educaţia. Pentru asta, românii nu vă vor ierta. Iar generaţiile viitoare nici atât. (Aplauze.)
Florin Iordache Mulţumesc, doamnă deputat. În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Cristina Iurişniţi, Grupul USR. Aveţi 5 minute, doamnă deputat.
Cristina-Ionela Iurişniţi Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule ministru, Stimaţi colegi deputaţi, După mai bine de un an de când coaliţia de guvernare PSD-ALDE a preluat puterea, sistemul educaţional din România este în continuare Cenuşăreasa de serviciu a societăţii, subfinanţarea sistemului fiind cronică, prin continua nerespectare a legii. După mai bine de un an de guvernare haotică, cu schimbări intempestive, decizii nefondate, strategii lipsite de orice predictibilitate pe termen mediu şi lung, pentru a consolida un sistem care se află la baza tuturor societăţilor prospere şi avansate, învăţământul românesc se află într-o continuă stare de asediu, date fiind politicile iresponsabile, ilegale şi extrem de periculoase pentru dimensiunea europeană a şcolii româneşti. În acelaşi timp, niciunul dintre cei trei miniştri care s-au succedat, în cele 14 luni, la conducerea Ministerului Educaţiei, nu a reuşit să pună în aplicare Programul de guvernare şi să prezinte un plan de acţiune coerent, eficient şi predictibil pentru mandatul pe care şi l-a asumat. Domnule ministru, Dacă privim retrospectiv, pentru că trebuie să privim retrospectiv, nu ce veţi face de-acum înainte, actul de guvernare întreprins în domeniul educaţiei, vom observa o profundă lipsă de viziune, acţiuni întreprinse doar de dragul acţiunii şi, cel mai grav, o încălcare constantă a principiilor legalităţii, transparenţei şi al interesului superior al copilului, şi mai ales o îndepărtare de la valorile democratice europene, fundamentale consolidării statului de drept din România. Vorbind despre transparenţă, vă reamintesc că aţi început mandatul, domnule ministru, prin susţinerea plagiatului. Nu vă mai amintesc acel mesaj celebru pe care l-aţi dat, despre legea care nu prevede exact unde se pun ghilimelele. Şi printr-o manipulare politică - o listă de susţinători pentru învestirea dumneavoastră ca ministru, unii rectori negând faptul că şi-au exprimat susţinerea, ulterior. În acest sens, aduc atenţiei dumneavoastră un singur exemplu. "Nu l-am susţinut şi nu-l voi susţine pe domnul Popa. Dacă vor continua aşa, va fi un dezastru. În direcţia aia ne îndreptăm cu tot ce face PSD. N-am semnat şi nici nu se punea problema să o fac. Eu nu-l susţin pe domnul Popa" - a declarat Ioan-Aurel Pop, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai pentru "Adevărul". În continuare, voi face o scurtă diagnoză, enumerând doar câteva dintre ultimele măsuri care au agravat criza din învăţământ, care suferă de peste 20 de ani de prea multe schimbări dictate de interese politice. Legea manualului şi editura unică. În ultimul an, domnule ministru, atât dumneavoastră, cât şi colegii dumneavoastră aţi atacat constant principiul concurenţei şi al pieţei libere a editurilor din România, prin impunerea abuzivă a unei legi a manualului, care nu face altceva decât să releve incompetenţa şi lipsa capacităţii Ministerului Educaţiei de a avea un calendar finalizat cu cel puţin un an înainte de a organiza licitaţii eficiente, transparente şi corecte. Aţi încercat să induceţi opinia publică în eroare, prin utilizarea sintagmei "mafia manualelor", blamând editurile şi atacând piaţa concurenţială. Dar de ce nu le spuneţi cetăţenilor de bună-credinţă că aproape 90% din contestaţiile făcute de edituri, cauzele întârzierii manualelor pe băncile şcolii, au fost soluţionate de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, în favoarea editurilor? Mizaţi pe înfiinţarea societăţii pe acţiuni a Editurii Didactice şi Pedagogice, însă Legea manualului, care a intrat deja în circuit la Camera Deputaţilor, nu are alt scop decât să monopolizeze informaţia, alterând calitatea actului educaţional, prin uniformizare şi imposibilitatea oferirii unei palete largi de manuale, raportate la specificul şi nivelul de dezvoltare cognitiv şi psiho-emoţional al elevilor. Într-adevăr, săptămâna trecută a apărut pe site-ul Ministerului un mesaj prin care se prevedea că vor fi trei variante la manual. Acest lucru l-am susţinut printr-o declaraţie politică, la începutul lunii octombrie, şi, în întâlnirea pe care am avut-o, prin prezenţa directoarei Editurii Didactice şi Pedagogice, s-a agreat această flexibilitate. Deci vă felicit măcar pentru un minim pas de flexibilitate. Dar vă întreb, în continuare: cum se va reuşi să se editeze 255 de titluri, să se tipărească 4,3 milioane de manuale necesare în sistem, de o singură editură care deţine doar 5% din piaţa manualelor? Este evident că în septembrie copiii de clasa a VI-a nu vor avea manualele pe bănci. Şi va urma Compendiul nr. 2. Uniunea Editorilor Europeni a tras un semnal de alarmă, încă de anul trecut, printr-un mesaj de delimitare şi condamnare a acestei iniţiative abuzive. În Comisia pentru învăţământ, USR a votat împotriva înfiinţării editurii unice. Comasarea unităţilor de învăţământ. În sistem, profesorii susţin că urmează să comasaţi un număr de şcoli din România, pe motivul nesustenabilităţii financiare. Aţi explicat deja motivele. Ceea ce este cu adevărat grav este că nu aţi reuşit nici până astăzi să veniţi cu un răspuns la întrebarea: ce vom face cu elevii care nu vor mai avea pe raza localităţii lor o unitate şcolară? Cum se va asigura legalitatea acestei măsuri, în contextul în care Constituţia, la art. 32, vorbeşte despre accesul neîngrădit la educaţie, al copiilor? Educaţia este un drept al fiecărui copil, domnule ministru...
Florin Iordache Concluzionaţi, doamnă deputat.
Cristina-Ionela Iurişniţi ... nu o afacere pe care dumneavoastră s-o puteţi evalua ca fiind profitabilă sau nu.
Florin Iordache Concluzionaţi, v-am rugat.
Cristina-Ionela Iurişniţi Bacalaureatul ilegal - o premieră naţională în România. Ştim foarte bine că în perioada 12-22 februarie s-au derulat probele de competenţe lingvistice şi digitale. Fără o bază legală. (Vociferări.) Nu în baza acelui ordin de ministru, ci ar fi trebuit în baza art. 77 şi 78. Pentru că ştim foarte bine, nu avem de-a face cu absolvenţi, ci sunt nişte elevi care nu au situaţia şcolară încheiată.
Florin Iordache Vă mulţumesc.
Cristina-Ionela Iurişniţi Doresc totuşi să prezint concluzia. În concluzie, soluţia pe care USR o propune este aceasta. Clientelismul politic nu are ce căuta în sistemul de învăţământ. Educaţia nu trebuie să aibă culoare politică. Nu totul trebuie să fie unic şi controlat. USR vă cere să asiguraţi de urgenţă următoarele:
Florin Iordache Vă mulţumesc, doamnă deputat.
Cristina-Ionela Iurişniţi ... secolului XXI. Vrem să avem o ţară educată şi europeană din care să nu ne mai dorim să emigrăm. Mulţumesc. (Aplauze.)
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Dar chiar nu ne putem încadra în timp? Domnul deputat Szabó Ödön, vă rog. Aveţi 4 minute, domnule deputat.
Ödön Szabó Stimate domnule preşedinte, Stimate domnule ministru, Stimaţi colegi, Daţi-mi voie să spun că o discuţie, o dezbatere despre învăţământ este bine-venită. Nu cred că ea trebuie, în schimb, să realizeze o polemică doar politică. Dintr-un motiv foarte simplu, pentru că, într-adevăr, sunt probleme în învăţământ, dar aceste probleme nu au fost create doar în ultimii ani, doar în ultimul an, şi, cu atât mai mult, nu în ultima lună, de când domnul ministru deţine această funcţie. Deci problemele nu sunt de o lună, ca să realizăm un asemenea repertoriu de probleme pe care să le punem în cârca unui singur om. Cu toate acestea, trebuie să spun că sunt câteva chestiuni pe care aş dori să vi le aduc în faţă şi care pot fi rezolvate destul de uşor, nu neapărat toate la nivelul modificării legislaţiei, dintr-un motiv foarte simplu. O problemă enormă este că întotdeauna încercăm să schimbăm legislaţia. Niciodată nu am lăsat să existe cel puţin un ciclu sau două cicluri electorale în care să nu ne atingem de o lege a educaţiei naţionale. Nici Legea nr. 1 nu şi-a produs efectele până în momentul de faţă, cu toate articolele care au fost adoptate. Sunt măsuri care au fost suspendate, sunt măsuri care nu au fost aplicate niciodată şi sunt măsuri care, deşi sunt în vigoare, sau anumite aspecte sunt în vigoare, nici măcar acum nu sunt puse în aplicare. Să vă dau doar un singur exemplu. De al treilea an consecutiv realizăm bugetarea Centrului pentru perfecţionare continuă în limbile minorităţilor. Bugetul există, dar nu este pusă în aplicare această măsură prevăzută încă din 2011 în lege. Dar hai să vă dau două sau trei probleme pe care eu cred că împreună putem să le rezolvăm. Costul standard. Nu putem să spunem că acest cost standard este acoperitor, şi acoperă întreaga gamă de probleme, şi este diversificat, atâta timp cât... Să vă dau doar două exemple. Costul standard per elev într-un colegiu naţional, la Satu Mare, Colegiul "Kölcsey Ferenc", unde sunt peste 1.000 de copii, nu acoperă decât în proporţie de 80% sau 90% cheltuielile. Dintr-un motiv foarte simplu: majoritatea profesorilor sunt gradul didactic I, majoritatea profesorilor au peste 50 de ani, şi o bună parte dintre copii locuiesc în internatul şcolii respective, subfinanţat de sistem. Şi deşi sunt 1.000 de copii, cu efective maxime în clasă, nu se acoperă întregul cost al acestei şcoli. Şi trebuie să regândim şi să lucrăm împreună pentru a flexibiliza şi pentru a gândi ca într-adevăr costul standard să acopere necesităţile. Numărul de elevi - nu putem gândi un pat al lui Procust. Pentru că trebuie să spun, mai ales în zona minoritară, există cazuri în care pentru o întreagă regiune sau pentru întreg judeţul există o singură şcoală. Nu există altă şcoală! În acest context, să vă dau exemplul din judeţul Cluj, la Gherla, unde pentru 55 de copii de clasa a IX-a a fost aprobată doar o singură clasă de a IX-a. Nu cred că este normal. Deci trebuie să avem o colaborare în acest sens. Programul PNDL prevede construirea de şcoli. Şi nu s-a coroborat Programul PNDL cu normativele Ministerului Educaţiei. Vă dau din nou un caz concret. În judeţul Sălaj, la Pericei, primarul nu a semnat încă acest contract, pentru că va avea o şcoală nouă, dar i-au fost tăiate costurile pentru dotare şi acestea acoperă doar pentru 10% necesarul din normativul Ministerului Educaţiei. Deci cele două ministere nu au coroborat cele două acte normative. Cu toate acestea, eu cred că este prematur să discutăm că nu putem rezolva împreună aceste probleme.
Florin Iordache Vă...
Ödön Szabó Şi există un decalaj - şi cu acesta o să închei - enorm şi care începe să crească din ce în ce mai mult, între mediul rural şi mediul urban. În mediul rural, majoritatea - sau în bună parte - sunt profesori care sunt suplinitori, pentru că se tot pleacă din acest mediu şi nu sunt atractive aceste zone. Şi există un decalaj enorm sau începe să existe un decalaj enorm între şansele unui copil născut într-o sărăcie extremă din zona rurală şi un copil născut în reşedinţă de judeţ, de exemplu. Cu toate acestea, eu cred că trebuie să conlucrăm. Şi vă felicit, domnule ministru, pentru Legea educaţiei. Şi inclusiv pentru propunerea pe care aţi realizat-o acum, că modificând partea iniţială, veţi finanţa cele trei manuale şi se va da posibilitatea ca toate cele trei manuale să fie tipărite. Eu cred că printr-un asemenea dialog vor fi rezolvate şi celelalte probleme. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc, domnule coleg. În continuare, Grupul parlamentar ALDE, domnul Ştefan-Alexandru Băişanu. Vă rog, aveţi 3 minute, domnule deputat. Vă rog să vă încadraţi în timp.
Ştefan-Alexandru Băişanu Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Domnule ministru, Aş vrea să încep spunându-vă că nu voi vorbi despre actualul ministru al învăţământului, despre domnul profesor Popa Valentin, pentru că suntem colegi în aceeaşi universitate - Universitatea "Ştefan cel Mare", Suceava -, iar contestatarii de astăzi ar putea spune că sunt subiectiv. Am să-i rog, în schimb, pe cei care au făcut această moţiune simplă, să-mi permită să fac vorbire despre ministrul Funeriu, care a început trimiterea învăţământului românesc în colaps. Şi o să-l rog pe actualul ministru să facă trei lucruri pe care le-a făcut prost PDL-ul şi ministrul lor de atunci, şi îi garantez actualului domn ministru că va ajunge în categoria miniştrilor care au făcut bine învăţământului românesc, şi nu cel mai mare rău. Colapsul învăţământului românesc a plecat din momentul în care domnul Funeriu, prin Legea din 2011, a spus: "Vom finanţa învăţământul pe sistemul per capita, per elev". Domnilor, învăţământul românesc nu este o iesle, nu se vorbeşte de furajare, nu se vorbeşte de umplerea unei iesle sau de umplerea unei găleţi, ci se doreşte aprinderea unei flăcări. Cu 33 de milioane de lei vechi/an/elev nu vom reuşi niciodată să ţinem învăţământul românesc pe linia de plutire. Se dau mai mulţi bani pe an pentru deţinuţi şi imigranţi. Şi, iată, vedem că răul a fost făcut atunci, de cei care astăzi se plâng că lucrurile nu merg bine în învăţământ. O a doua problemă e aceea că elevii de gimnaziu au foarte multe ore şi foarte, foarte multe informaţii. Îi îndopăm cu informaţii şi nu le mai lăsăm timp să gândească. Nu mai înţeleg care este viitorul lor. Nu le explică nimeni pe ce drum să o ia. Şi ultima, domnule ministru, cu permisiunea dumneavoastră şi a colegilor din PSD, e următoarea. În Primăria Suceava, un angajat astăzi pe funcţia de poliţist local, doar cu liceul, cu zero vechime, primeşte salariul cel mai mic - 27 de milioane de lei vechi, net, în mână. Un profesor cu 20 de ani vechime, din învăţământul românesc, cu gradul I luat, primeşte 25 de milioane de lei vechi, bani în mână. O diferenţă de la 27 la 25, pentru acela doar cu liceul, poliţist local şi fără nicio zi de muncă, şi un profesor cu 20 de ani de vechime, cu facultate, cu gradul I luat, de două milioane de lei. Nu mi se pare normal. Trebuie să găsiţi, domnule ministru, soluţii pentru a rezolva aceste probleme majore. Şi acum, pentru a încheia, am să-i dau şi doamnei deputat Huncă, de la PSD, un sfat. Am observat, cei de la USR şi de la PNL, când vorbesc de Alianţa PSD-ALDE, lovesc şi în PSD şi în ALDE. Dumneavoastră, unii din PSD, când vorbiţi de marile realizări ale acestui Guvern, vorbiţi doar de PSD. Haideţi să vedem. Suntem împreună la bine şi la rău sau, când e bine, e vorba numai de PSD şi, când e rău, e vorba şi de unii şi de alţii? Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. În continuare... da... în continuare, domnul deputat Robert Turcescu, din partea Grupului PMP. Aveţi 3 minute, domnule deputat.
Robert-Nicolae Turcescu Năstase, Pop şi Popa. Nu e vreun trio formidabil, e o tripletă în faţa căreia ajungi să scuipi în sân când te gândeşti că toţi trei, Doamne, şi, toţi trei, s-au perindat în doar un an de zile la conducerea Ministerului Educaţiei. Şi abia ce am păşit, atenţie, în anul doi al Guvernării PSD-iste, stuchi-o-ar mâţele, ferească Sfântul să o ţină în ritmul acesta, că la aşa rotaţie a cadrelor, tare mi-e teamă că după Pop şi Popa urmează unul sau mai mulţi proto-popi la conducerea pe ultimul drum a rămăşiţelor educaţiei naţionale. Ce au făcut Năstase, Pop şi Popa? Nimic din Programul de guvernare pasat cu copy-paste de la unul la altul, ca un cartof fierbinte pe care numai minţile încinse în campania electorală l-ar fi putut coace. Aţi promis manuale, salarii, construcţii de şcoli şi grădiniţe, marea cu sarea pentru învăţământul românesc. De un an de zile schimbaţi miniştri şi măcelăriţi ce a mai rămas de măcelărit din Legea educaţiei. Brambureala din vremea Abramburicăi pare azi o dulce amintire, când ne uităm că Năstase, Pop şi Popa nici de o brambureală nu sunt în stare. Măcar să vină cu o idee. Bună, proastă, o idee să fie. Ei n-au avut şi n-au idei, pentru că mandatul înseamnă punerea în practică a unor ordine de partid. Aşa s-a ajuns la situaţia stupidă în care directorii de şcoli care n-au promovat examenul pentru ocuparea postului să fie totuşi numiţi în funcţie. Educaţie marca PSD - cu legea în mână le arătăm elevilor că indiferent de nota pe care o obţii la un examen, dacă faci parte din partidul care trebuie, vei obţine funcţia pe care o doreşti, chiar dacă n-o meriţi. Apropo, domnule ministru, v-aţi atins de doctoratele plagiate sau nu vă lasă "Daddy" să loviţi chiar aşa de tare în inimioara statului paralel? Bine că vă ocupaţi de reînfiinţarea editurii unice, vestita Editură Pedagogică din vremea lui Ceauşescu! De fapt, domnilor, sunteţi paraleli şi la ani-lumină distanţă de ceea ce înseamnă un sistem de educaţie pentru secolul XXI. Pentru generaţii întregi de elevi şi de studenţi e un ghinion teribil că trebuie să facă şcoală sub conducerea unor miniştri care în vremea lui Spiru Haret ar fi fost buni la dat cu sapa sau, hai, fie, şi la cărat mapa, dar în niciun caz la conducerea învăţământului românesc. (Aplauze.)
Florin Iordache Vă mulţumesc. Începem cea de-a doua tură. Din partea Grupului PSD, doamna Camelia Gavrilă. Vă rog, doamnă deputat.
Camelia Gavrilă Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi colegi, Domnule ministru, Doamnă secretar de stat, Domnilor secretari de stat, Da, ne-am spune, ca Montaigne, că lumea este o şcoală pentru întrebări. Vorbim despre spiritul interogativ al fiinţei umane, despre nevoia de şcoală, de educaţie, de temeiuri ale fiinţei şi de interogaţii care ar trebui să ne însoţească pe traseul vieţii; cu atât mai mult legat de şcoală. Este firesc, din timp în timp, să avem moţiuni, care pot fi, dincolo de retorica politică, pot fi un prilej de dezbatere, dacă nu ar fi încărcate stilistic, îngroşate cu neadevăruri sau cu adevăruri parţiale, dacă nu ar apăsa, prin hiperbolizare, pe anumite probleme, dacă nu ar pune în paranteză lucruri care sunt legate tocmai de o istorie mai îndepărtată sau mai apropiată a celor care au scris moţiunea respectivă. Dincolo de toate este însă important să ne gândim că educaţia are multe probleme în faţă, că acestea înseamnă şi chestiuni de infrastructură, şi de conţinuturi, şi de inserţia absolvenţilor pe o piaţă a muncii dinamică, fluidă şi deseori imprevizibilă, şi de arhitectură curriculară, şi de absenteism şi abandon şcolar. Le cunoaştem pe toate, le cunoaşteţi şi dumneavoastră, stimaţi colegi de la PNL sau PDL, pentru că undeva, între 12 şi 14 ani, aţi guvernat, într-o formă sau alta, aţi avut ocazia să schimbaţi. Nu ştiu câte schimbări notabile s-au produs, care să aducă îmbunătăţiri sau să rezolve parţial probleme care s-au adunat şi s-au acutizat. Revenind la ceea ce se întâmplă acum, eu aş aborda constructiv ceea ce ne propunem să facem prin Guvernul PSD-ALDE, prin uniunea parlamentară pe care o avem, prin demersuri administrative, parlamentare, legislative. Vorbim de chestiuni curriculare care de fapt reprezintă esenţa învăţământului. Şi aceasta înseamnă planuri de învăţământ. Ne aflăm acum în faţa unor dezbateri şi a unei consultări publice interesante, legate de planurile-cadru pentru liceu, cu variante, cu o transparenţă totală, cu un proces decizional extrem de modern şi democratic. Planuri-cadru care oferă uneori şi un anumit conservatorism. Pe de altă parte, şi deschidere spre un curriculum diferenţiat şi un curriculum la decizia şcolii, incitant şi atractiv, de secol XXI. Şi ne aflăm şi în faţa unor decizii importante legate de manuale. Polemica pe tema manualelor este extrem de importantă. Şi ar fi fost greu, într-adevăr, ca orice pedagog - nu mai spun, de formaţie umanistă - să susţină utilitatea unui manual unic. Noi vorbim însă aici de manuale alternative. Vorbim de diversitate, în continuare. Opţiunea PSD-ALDE este pentru un traseu individualizat al studiului, al educaţiei. Vorbim de faptul că încercăm să facem o ordine în dezordinea manualelor, să începem anul şcolar cu manuale în faţa elevilor, să adăugăm şi o platformă în care resursele educaţionale deschise să se constituie, să se adune, să adăugăm şi suportul bibliografic şi, probabil, domnule ministru, şi biblioteci mai bine dotate. Ne trebuie şi acest lucru, dincolo de mediul virtual pe care îl explorează elevii noştri. Plecând din zona manualelor, să mergem spre infrastructură, pe care aţi comentat-o, stimaţi colegi. O infrastructură care este în proces de devenire, de finalizare, de realizare. 2.500 de creşe, grădiniţe, şcoli înseamnă de fapt un program de guvernare de patru ani, înseamnă un cumul de intervenţii ministeriale, fie de la nivelul Ministerului Dezvoltării, fie de la nivelul Ministerului Educaţiei sau pe programe europene. Toate acestea se realizează odată şi cu Strategia legată de infrastructura modernă, educaţională. Şi, cu siguranţă, ceea ce acum înseamnă clădiri mai puţin moderne, mai puţin reabilitate, ceea ce înseamnă absenţa autorizaţiilor sanitare de funcţionare sau avizelor ISU, toate acestea se corectează treptat. Citându-l pe Titulescu, aş spune că "idealul este o realitate în devenire". Sigur că idealurile educaţionale sunt multe. Sigur că este greu să asiguri la un nivel extrem de susţinut tot ceea ce are nevoie un elev, un student. Dar, în acelaşi timp, etapele înseamnă drumul spre acest ideal. Pentru noi, pentru Partidul Social Democrat, profesorii sunt preţioşi, sunt respectaţi, sunt valorizaţi. Iar dacă vorbim de salarizare, din 2013-2014, ne străduim să corectăm ceea ce a fost dărâmat dramatic în anii anteriori. Am refăcut salarizarea. S-au pus în aplicare hotărâri judecătoreşti ignorate. S-au mărit salariile, treptat. Acum suntem în luna martie, când va urma această semnificativă creştere. Poate nu pe cât ne dorim, cu siguranţă nu pe cât merită colegii noştri. Dar există o preocupare, există o prioritate pe care Ministerul Educaţiei o are în atenţie şi pe care Partidul Social Democrat, alături de colegii de coaliţie, o vor urmări treptat. Abordăm clişee, abordăm mituri - "pesedizare", "profesori, directori, inspectori - aserviţi", "tentativa de politizare a sistemului". Dacă dăm deoparte metafora, ne dăm seama că am parcurs, din 2015, concursuri pentru inspectori, concursuri pentru directori, participarea sindicatelor, deci o multitudine de deschideri spre societatea civilă, şi de transparenţă, încercând să aşezăm într-o matcă temeinică, serioasă, educaţia şi nenumăratele probleme ale acesteia. În esenţă, şi în final, o să vă spun cu amărăciune că am fi putut să discutăm constructiv. Am fi putut să ne focalizăm pe anumite chestiuni dilematice, într-adevăr, ale educaţiei. Dar o să termin cu ideea pe care şi Eleanor Roosevelt o avea cândva, legată de faptul că: "Fă ceea ce simţi că este bine, pentru că oricum vei fi criticat!". Asumându-ne critici, dezbateri, polemici, noi mergem mai departe, încercând să construim o educaţie de secol XXI. (Aplauze.)
Florin Iordache Vă mulţumesc. Îl invit, în continuare, la cuvânt, pe domnul deputat Florin Roman, din partea Grupului PNL. Mai aveţi 5 minute, domnule deputat.
Florin-Claudiu Roman Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Domnule ministru, V-am adus o foaie A4, un pix. Poate veţi avea decenţa şi onoarea ca până la sfârşitul acestei întâlniri din Parlament, să vă daţi demisia. Am văzut astăzi în faţa Parlamentului un politruc, un demagog şi un visător. Nici dumneavoastră nu credeţi în ceea ce spuneţi, domnule ministru. Visaţi! Şi ca să vă las să visaţi în continuare, v-am adus şi o banderolă, să v-o puneţi pe ochi şi să dormiţi, că poate e cel mai bun lucru pe care îl puteţi face pentru învăţământ . (Vociferări.) Domnule ministru, aţi distrus tot ce era bun în învăţământ, într-un termen foarte, foarte scurt. Domnule ministru, aţi scos profesorii în stradă. Când dumneavoastră visaţi, la tribună, profesorii protestau, profesorii boicotau examenele. Domnule ministru, am văzut astăzi un om fără suflet, un om pentru care copiii înseamnă cifre. Domnule ministru, aţi reuşit să supăraţi părinţii, să supăraţi copiii. Să ştiţi că acei copii suferă. Ei ştiu că nu-şi vor mai vedea colegii, din toamnă. Se întreabă cu ce au supărat-o pe doamna învăţătoare. Şi dumneavoastră veniţi şi le spuneţi poveşti. Domnule ministru, vreau să vă spun că doar în judeţul Alba, Inspectoratul Şcolar Judeţean, condus de o PSD-istă de-a dumneavoastră, demnă urmaşă a Partidului Comunist Român, a anunţat oficial că închide 44 de unităţi şcolare cu personalitate juridică şi structuri arondate. Vă mulţumim pentru cadoul pe care ni-l faceţi, celor din Alba, capitala Marii Uniri, în Anul Centenarului. În Anul Centenarului, PSD, urmaşul Partidului Comunist Român, se pregăteşte să închidă 1.000 de şcoli şi grădiniţe. În acelaşi An al Centenarului, PSD-ul, urmaşul Partidului Comunist Român, se pregăteşte să reducă 6.000 de norme. Promiteţi măriri de salarii, dar tăiaţi sporuri şi cheltuieli, fără un studiu de impact, după cum aţi tăiat "pamblici". Nu degeaba sindicatele sunt astăzi în stradă. În timp ce şcolile româneşti se închid pe bandă rulantă, spre ruşinea Guvernului PSD, Guvernul de la Budapesta finanţează înfiinţarea de şcoli în Transilvania. În Anul Centenarului, elevii săraci din familiile româneşti sunt dezrădăcinaţi, fiind maghiarizaţi forţat, cu o masă caldă sau cu o bursă. Nu-i acuz pe cei de la UDMR, foarte bine fac. Vă acuz pe dumneavoastră, că vindeţi viitorul copiilor, în Anul Centenarului. V-am auzit cât v-aţi plâns de ce-au făcut alţii. Haideţi să facem puţin recurs la memorie - şi citez din Programul dumneavoastră de guvernare - "Reducerea abandonului şcolar, inclusiv prin redeschiderea şcolilor care au fost închise în mod abuziv". Aceasta spuneaţi în Programul dumneavoastră de guvernare! Îi spun unei doamne care a vorbit înaintea mea şi care a fost membră a Partidului Naţional Liberal şi astăzi a venit la microfon să-şi facă autocritica. Nu cred că în Partidul Social Democrat nu se găsesc oameni care să vorbească despre învăţământ şi că trebuie să vină un traseist să vă spună cum este cu învăţământul! Faptele PSD sunt: subfinanţarea unităţilor de învăţământ, legiferarea în premieră a claselor peste efectiv, nerespectarea sistematică a drepturilor copiilor, mutarea salariilor de la UAT-uri, la ISJ-uri, pentru control politic, închideţi şcoli pentru interese imobiliare, cum este cazul de la Vâlcea, promiteţi microbuze care nu au şoferi şi nu au nici motorină! Improvizaţia şi cârpeala sunt principalele instrumente ale Partidului Social Democrat, urmaşul Partidului Comunist Român! Nepăsarea PSD a dus România pe un loc fruntaş în privinţa abandonului şcolar! 18,5, faţă de media europeană, de 11! În învăţământ, prin manualul unic, PSD ne întoarce la partidul unic. Citez: "Este una dintre laturile întoarcerii la comunism. Şi aiureala unui politruc bolnav la genunche", a spus Mircea Cărtărescu. Aţi închis, din 2012, peste 600 de şcoli cu personalitate juridică şi structuri arondate, a spus-o "Genunche", ministrul dumneavoastră! Acum, puneţi lacăt pe alte 1.000 de şcoli şi grădiniţe. Stimate domnule ministru, Aţi rămas corigent la educaţie şi, prin urmare, vă îndemn la onoare! O să vă înmânez o coală albă, un pix şi sper, din suflet, să arătaţi profesorilor că în fruntea ministerului se află un om care încă mai are demnitate! (Îi înmânează domnului ministru al educaţiei naţionale, Valentin Popa, o coală albă şi un pix. Vociferări.)
Florin Iordache Vă mulţumesc. Are cuvântul, în continuare, domnul ministru Popa. Vă rog, domnule ministru. Domnule ministru, v-am invitat la cuvânt! Vă rog.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru. Dezbaterile au fost finalizate. Exprimarea votului se va face în şedinţa de vot final, miercuri, 7 martie 2018. Vă mulţumesc mult. Am încheiat prima parte a dezbaterilor noastre. La revedere!