28 februarie 2018 – Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Consolidarea identităţii europene prin educaţie şi cultură - Contribuţia Comisiei Europene la reuniunea liderilor din 17 noiembrie de la Göteborg COM(2017) 673 (PH CD 11/2018). ( rămas pentru votul final )

Florin Iordache Continuăm. 5. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Consolidarea identităţii europene prin educaţie şi cultură - Contribuţia Comisiei Europene la reuniunea liderilor din 17 noiembrie de la Göteborg: este vorba de COM(2017) 673. Îl invit pe domnul preşedinte Angel Tîlvăr să prezinte proiectul de hotărâre.

Angel Tîlvăr Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Şi, la rândul meu, urez tuturor doamnelor o primăvară frumoasă!. Vă rog să-mi permiteţi să dau citire opiniei privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor vizând Consolidarea identităţii europene prin educaţie şi cultură - Contribuţia Comisiei Europene la reuniunea liderilor din 17 noiembrie de la Göteborg. În conformitate cu prevederile art. 170 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru afaceri europene, împreună cu Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport au fost sesizate pentru a examina pe fond Comunicarea Comisiei către Parlamentul European. Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru învăţământ, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, dar şi analiza realizată de către comisia noastră, noi considerăm că această opinie susţine intensificarea eforturilor de cooperare dintre statele membre, începând cu formularea unor direcţii de acţiune în ce priveşte viitorul învăţării şi continuând cu identificarea unor noi forme de cooperare în vederea înfiinţării unui spaţiu comun european al învăţării. Noi considerăm că digitalizarea, automatizarea, inteligenţa artificială sunt componente ale proceselor de învăţare impuse de evoluţia societăţii, care contribuie structural la soliditatea Pieţei comune şi, prin urmare, sunt de interes comun pentru statele membre. Constatăm că mai sunt necesare încă multe eforturi pentru a adapta sistemele educaţionale naţionale la noile cerinţe, din punctul de vedere al conţinutului programelor, îndemânărilor necesare şi al diversităţii formelor de organizare şi de pregătire, fapt ce ar beneficia de o acţiune armonizată la nivelul Uniunii. Considerăm că ambiţia Europei de a valorifica toate oportunităţile create de noile evoluţii tehnologice şi ştiinţifice trebuie să se reflecte în eforturi conjugate de a reduce disparităţile dintre statele membre, astfel încât Uniunea Europeană să prezinte coeziunea necesară unui actor global. Totodată, comisia noastră reaminteşte că educaţia moral-etică, educaţia în domeniul artelor plastice şi muzicale contribuie atât la un mediu social plăcut, tolerant şi incluziv, cât şi la stimularea creativităţii ulterioare în inginerie, şi cheamă la sporirea eforturilor de cooperare la nivelul Uniunii pentru a exploata pe deplin acest potenţial. Comisia noastră, domnule preşedinte, subliniază necesitatea sporirii capacităţii sistemelor educaţionale de a răspunde coerent şi rapid cererii de competenţe şi abilităţi noi din industrie şi agricultură, ca fiind de interes european. În aceste condiţii, domnule preşedinte, Comisia pentru afaceri europene, întrunită în şedinţa din 21.02.2018, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul proiect de opinie care să fie transmis Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, pentru finalizarea procedurii de examinare parlamentară. Totodată, propunem transmiterea observaţiilor şi recomandărilor sale Comisiei Europene, în cadrul dialogului politic informal propus de Comisia Europeană, în Comunicarea furnizând rezultate pentru Europa COM 211. Vă mulţumesc.

Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Intervenţii dacă sunt, din partea colegilor? Doamna... da, doamna Cherecheş, vă rog.

Florica Cherecheş Partidul Naţional Liberal va vota pentru adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei Europene pe tema consolidării identităţii europene prin educaţie şi cultură, care este menită să apropie învăţământul din ţara noastră de valorile Uniunii Europene şi de realităţile necesităţilor educaţionale actuale. În condiţiile dezvoltării galopante a tehnologiei, considerăm de mare importanţă necesitatea preluării noilor strategii de predare care presupun existenţa unui mediu de învăţare mixt la clasă şi prin utilizarea unor platforme digitale. De altfel, formarea de competenţe digitale în toate ciclurile de învăţământ trebuie să fie o prioritate a oricărui Guvern. Un obiectiv pe care PNL îl susţine cu tărie, alături de necesitatea însuşirii temeinice a limbilor străine. Susţinem, de asemenea, procesul de alfabetizare media, un domeniu relativ nou, dar cu efecte deja extrem de puternice asupra vieţii sociale şi politice din întreaga lume. Noile generaţii, dar nu numai ele, sunt bombardate de un flux aproape infinit de informaţii venite pe calea internetului, televiziunilor şi radiourilor, de multe ori, cu orientări propagandistice greu de detectat fără o pregătire adecvată. Perspectiva dezvoltării cât mai multor tehnici non-formale de educaţie reprezintă viitorul didacticii, care trebuie treptat să migreze din sala de curs înspre situaţii reale, concrete pentru elevi şi studenţi, îndepărtându-ne de sistemul mult prea teoretic de învăţământ de astăzi. Comunicarea apreciază, de asemenea, rolul învăţării pe tot parcursul vieţii, care răspunde evoluţiei rapide a nevoilor de competenţe. Susţinem prevederile referitoare la mobilitatea tinerilor şi studenţilor, care facilitează schimburile culturale şi întăresc identitatea naţională, şi continuarea studiilor în diverse universităţi europene. Echivalarea studiilor în cadrul Uniunii şi colaborarea cât mai strânsă între sistemele educaţionale ale Uniunii Europene reprezintă un element-cheie pentru piaţa muncii comunitare, pentru libertatea de mişcare a membrilor Uniunii şi de a munci în cadrul intracomunitar. Având în vedere toate aceste argumente, PNL va vota pentru adoptarea opiniei prezentate. Mulţumesc.

Florin Iordache Mulţumesc. Grupul PSD, doamna Camelia Gavrilă, preşedintele Comisiei pentru învăţământ. Vă rog, doamna preşedinte. Şi apoi, domnul Márton Árpád, Grupul UDMR.

Camelia Gavrilă Mulţumesc, domnule preşedinte. Partidul Social Democrat susţine şi votează, în unanimitate, prevederile acestei comunicări. E, în acelaşi timp, un prilej de reflecţie şi de reconsiderare a tuturor demersurilor necesare în spaţiul educaţional, în spaţiul pregătirii şi formării tinerilor încă din sistemul preuniversitar, continuând cu cel universitar şi cu procesul de long life learning, în spiritul valorilor europene, al deschiderii spre europenitate, spre o cetăţenie activă. E, în acelaşi timp, o deschidere şi o preocupare pentru ca dimensiunea europeană şi calitatea predării să fie în acord cu practicile europene. Şi aceasta înseamnă şi digitalizare, înseamnă şi preocupare pentru ştiinţă, pentru competenţă, pentru translarea informaţiilor în competenţe adevărate, în contexte sociale, economice care să permită inserţia absolvenţilor mai târziu. Două chestiuni sunt foarte importante, pe care le ridică această comunicare. Pe de o parte, importanţa mobilităţii studenţilor şi elevilor, a stagiilor de practică în exterior şi a stagiilor de studiu în diferite zone şi posibilitatea de a recunoaşte aceste experienţe. De asemenea, mobilitatea înseamnă şi posibilitatea de a lucra, şi de a studia, şi de a recunoaşte diplomele. Deşi Programul Bologna a fost introdus cu multă consecvenţă, încă sunt dificultăţi în recunoaşterea diplomelor universitare, în anumite ţări. Şi, de aceea, demersurile trebuie făcute şi de la nivel de minister, pentru recunoaşterea şi inserţia mai rapidă în muncă a absolvenţilor noştri, în alte ţări ale Spaţiului European. O altă chestiune este legată şi de accesul la mobilitate. Această generaţie aproape Erasmus, de care vorbim, şi care a avut posibilitatea de a cunoaşte, de a învăţa, de a participa la schimburi culturale trebuie să continue mai departe, Programele Erasmus+ să fie susţinute. Şi aş mai vrea să subliniez, ca filolog şi ca profesor, pentru că tot suntem în contextul în care dezbatem planurile, variantele de planuri-cadru pentru liceu, sublinierea pe care Comunicarea o face asupra limbilor străine, asupra învăţării limbilor străine. Deci a doua limbă străină trebuie să rămână în curriculum-ul obligatoriu. Pentru că numai în felul acesta putem vorbi şi de respectul multilingvismului şi de creşterea şanselor de comunicare şi de integrare mai departe într-un spaţiu european al diversităţii, al educaţiei. Sunt foarte multe probleme...

Florin Iordache Vă mulţumesc.

Camelia Gavrilă ... foarte complexe. Şi de aceea noi le asumăm şi cred că trebuie să le votăm cu maximă responsabilitate şi să le translăm în demersuri de politică educaţională naţională. Mulţumesc.

Florin Iordache Vă mulţumesc. Grupul USR, Cristina Iurişniţi. Domnule Márton, v-aţi retras... am înţeles. Mulţumesc.

Cristina-Ionela Iurişniţi Mulţumesc, domnule preşedinte. Într-adevăr, această comunicare aduce din nou în lumina reflectoarelor şi în agenda publică importanţa valorilor europene în politicile noastre educaţionale. Într-adevăr, ne dorim promovarea studiului limbilor străine şi, din nou, atrag şi eu atenţia, din perspectiva Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România, în legătură cu importanţa studiului limbilor străine, care trebuie să se afle în planurile-cadru. În contextul primului Summit al educaţiei europene, din 25 ianuarie 2018, care dezbate inclusiv priorităţile asumate la Summit-ul social de la Göteborg, din 17 noiembrie 2017, prin care Programul Erasmus +, mai extins şi mai cuprinzător, presupune cunoaşterea a cel puţin două limbi străine, obţinerea unor diplome internaţionale în cotutelă sau recunoaşterea şi echivalarea diplomelor în spaţiul european, trebuie neapărat să susţinem şi să atragem atenţia că filosofia planurilor-cadru trebuie să ţină cont de angajamentele asumate în plan european şi de contextul mondial actual, care propun o regândire şi o reformă a politicilor educaţionale. Pentru aceste motive, Grupul parlamentar al USR va vota pentru. Mulţumesc.

Florin Iordache Vă mulţumesc. Trecem la dezbaterea pe articole. La titlu dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat. La preambul dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat. La articolul unic dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat. Rămâne la votul final.