Florin Iordache Intrăm în ordinea de zi. 3. Prezentarea de către domnul deputat Ionel Palăr, preşedintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, a unei alocuţiuni privind înscrierea în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO a Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie. Vă rog, domnule deputat.
Ionel Palăr Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Înainte de toate, vreau să mulţumesc colegilor din Biroul permanent, pentru că au acceptat ca astăzi, chiar dacă nu este ziua de 1 Martie, să putem să discutăm despre Practicile asociate zilei de 1 Martie. Alocuţiune cu ocazia sărbătorii Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie - element înscris pe lista reprezentativă a Patrimoniului Mondial Imaterial. Stimaţi colegi, Anul acesta este pentru prima oară când marcăm Sărbătoarea Mărţişorului ca element de patrimoniu mondial. Este pentru prima dată când vorbim despre Mărţişorul înscris pe lista UNESCO. În calitate de preşedinte al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, îmi doresc ca tradiţiile noastre să fie cunoscute în întreaga lume şi consider că a arăta respect pentru datinile românilor este pentru noi, parlamentarii, o datorie morală. De aceea, vreau să ne reamintim că tradiţia de a confecţiona şi a purta un şnur împletit din două fire, unul alb şi unul roşu, ne este transmisă încă din antichitate şi este, în vremurile moderne, asociată zilei de 1 Martie. Acest şnur, pe care noi obişnuim să-l numim mărţişor, era realizat şi dăruit de femei membrilor comunităţii, care îl purtau, la început de primăvară, la gât, la încheietura mâinii, iar mai târziu, prins în piept. Denumit şi "marţ", "mărţic" sau "mărţug", era purtat, de la câteva zile până la câteva săptămâni, în funcţie de zonă. Potrivit datelor din Atlasul Etnografic al României, mărţişorul a fost răspândit pe tot teritoriul ţării, fiind atestat documentar în peste 500 de localităţi. Cercetătorii spun că mărţişorul, dincolo de rolul său de împărtăşire a bucuriei începutului de primăvară şi de dovada afecţiunii, era asimilat şi cu o funcţie protectoare, dar şi cu una socială, de solidarizare a membrilor comunităţii şi de recunoaştere a apartenenţei la un grup. Astăzi, mărţişorul este oferit de noi doamnelor şi domnişoarelor, ca semn al preţuirii pe care le-o purtăm, iar semnificaţiile rămân de natură simbolică. Albul continuă să reprezinte puritatea începutului, iar roşul va rămâne un atribut al vitalităţii, care înseamnă sănătate, frumuseţe şi iubire. Chiar dacă unele dintre motivele asociate Mărţişorului se regăsesc şi la bulgari, fraţii noştri moldoveni sau macedoneni, românii şi-au creat un stil propriu, care trebuie conservat, promovat şi protejat. Stimaţi colegi, În decembrie 2017 am participat la cea de-a 12-a Sesiune a Comitetului Interguvernamental de Salvgardare a Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO, în Republica Coreea, unde am reuşit introducerea în selecta listă a Patrimoniului Mondial Imaterial a dosarului multinaţional România, Bulgaria, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei şi Republica Moldova, privind Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie. Dosarul avea recomandare de amânare, pentru sesiunea următoare a Comitetului, pentru că Republica Moldova şi Macedonia trebuiau să mai aducă unele completări. Ca urmare a acţiunilor de lobby ale Delegaţiei parlamentare a României în cadrul sesiunii, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale şi al Delegaţiei permanente a României pe lângă UNESCO, dosarul "Practici culturale asociate zilei de 1 Martie" a fost acceptat. Vă reamintesc, anul acesta este pentru prima oară când marcăm Sărbătoarea Mărţişorului ca element de patrimoniu mondial. De asemenea, doresc să vă informez că în cadrul viitoarelor sesiuni ale Comitetului Patrimoniului Cultural Imaterial se va discuta propunerea de înscriere în Patrimoniul Mondial Imaterial a dosarului "Cămaşa cu altiţă", pe care o cunoaştem cu toţii ca fiind ia românească. Comisia îşi propune, prin acţiunile sale, să sprijine şi în viitor demersurile de înscriere a elementelor naţionale în Patrimoniul UNESCO şi să susţină măsurile de protecţie şi de conservare a monumentelor aflate pe listă. De altfel, România este printre ţările care îşi respectă angajamentele luate la nivelul UNESCO şi de aceea considerăm că ar trebui să avem o reprezentare mai bună în structurile de conducere ale acestei organizaţii. Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului şi-a propus ca prin acţiuni de diplomaţie parlamentară să promoveze imaginea României pe plan internaţional, iar pentru aceasta este nevoie de abordări interinstituţionale unitare, care să crească şansele de înscriere a elementelor de patrimoniu naţional în lista UNESCO. Stimaţi colegi, În primul an în care valoarea de patrimoniu a Sărbătorii Mărţişorului este recunoscută pe plan mondial, Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO promovează acest simbol, în vederea conservării şi perpetuării tradiţiei Zilei de 1 Martie. Pentru a marca acest moment, în numele membrilor Comisiei comune UNESCO, vă invit astăzi, 28 februarie, ora 12,30, în spaţiul din faţa sălii de plen a Camerei Deputaţilor, la expoziţia eveniment "Mărţişorul între vechi şi nou", realizată împreună cu instituţii de prestigiu pentru spiritualitatea românească, şi anume, Muzeul Satului şi Academia Română, care ne sprijină în demersul nostru de a promova valorile culturale româneşti şi bunurile noastre înscrise în lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Vă mulţumesc. Şi vă urez o primăvară frumoasă!. Şi vă rog mult ca la 12,30 să fim prezenţi în holul din faţa plenului. Încă o dată, mulţumesc frumos. (Aplauze.)
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.