Petru Gabriel Vlase 13. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru completarea art. 258 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. Vă rog, doamna Gavrilă, raport.
Camelia Gavrilă Mulţumesc, domnule preşedinte. Raportul Comisiei pentru învăţământ asupra Cererii de reexaminare a Legii pentru completarea art. 258 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. În baza prevederilor art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia noastră pentru învăţământ a primit spre dezbatere în fond Cererea de reexaminare pentru Legea de completare a art. 258 din Legea educaţiei naţionale. Legea are ca obiect de reglementare completarea art. 258 din Legea educaţiei naţionale nr. 1, în sensul interzicerii ocupării funcţiilor vacante de director şi de director adjunct în unităţile de învăţământ preuniversitar de către persoanele care au ocupat funcţia de director sau de director adjunct în unitatea de învăţământ respectivă şi care nu au participat la concursul pentru ocuparea postului ori s-au prezentat la concurs, dar nu au fost admise. Este vorba de o lege din categoria legilor organice. Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată. Istoricul acestei legi ţine de dezbateri care au avut loc succesiv, pe 7 martie 2017 şi 28 martie 2017, în Comisia pentru învăţământ, cu respingerea propunerii şi apoi menţinerea respingerii, a raportului iniţial de respingere a propunerii legislative. Spicuim din considerentele respective. Iniţiativa nu soluţionează problema creată prin organizarea concursului pentru ocuparea funcţiilor de director şi de director adjunct; restrânge aria de selecţie a persoanelor care pot fi numite în funcţiile de directori făcând chiar mai dificil de identificat soluţii pentru funcţiile rămase vacante în unităţile de învăţământ preuniversitar, generând situaţia ca în anumite unităţi să nu existe persoane care să poată fi numite pe aceste posturi sau să fie desemnate persoane fără competenţă sau experienţă managerială. Concursul respectiv - este vorba de concursul din 2016 - a fost organizat intempestiv, într-o perioadă în care toate unităţile de învăţământ aveau ca prioritate derularea unor activităţi complexe pentru începerea anului şcolar 2016-2017. Pe cale de consecinţă, perioada de depunere a dosarelor stabilită prin metodologia aprobată prin ordin de ministru a fost extrem de scurtă, nu a dat posibilitatea cadrelor didactice care au dorit să se înscrie la concurs să obţină şi să întocmească la timp toate documentele solicitate. Au fost chestiuni legate şi de platforma pe care s-au înscris şi care în anumite momente nu a funcţionat. Numirea în funcţie, în cazul existenţei unui post vacant, reprezintă o etapă distinctă - este un alt argument pe care comisia noastră l-a luat în discuţie -, ulterioară celei de concurs propriu-zise. În ambele etape, există forme de evaluare a competenţelor cadrelor didactice şi a CV-urilor acestora. În acest moment este reglementată, prin actele normative în vigoare, posibilitatea numirii prin detaşare a directorului sau directorului adjunct, prin decizia inspectorului şcolar general, dar, evident, prin discuţii în Consiliul de administraţie al Inspectoratului Şcolar şi prin avizul Consiliului de administraţie din unităţile respective. Argumentele sunt mai multe, am făcut o sinteză a acestora. În data de 9 noiembrie 2017, Preşedintele României a transmis Parlamentului solicitarea de reexaminare a legii, în sensul corelării actualelor prevederi din art. 258 alin. (7) cu cele din alin. (7 1 ), nou introdus prin legea trimisă spre promulgare. De menţionat că aceste modificări au fost operate de Senat şi au schimbat sensul iniţial al propunerii legislative, aspect semnalat şi de Preşedintele României. În urma dezbaterii din 13 februarie 2018, analizând argumentele prezentate în cererea de reexaminare, membrii comisiei au hotărât, cu 13 voturi pentru şi 7 voturi împotrivă, să ia act de observaţiile formulate de Preşedintele României, să aprobe în parte Cererea de reexaminare a Legii pentru completarea art. 258 din Legea educaţiei naţionale, în sensul unor modificări şi necorelări operate la Senat, prin care se schimbă spiritul iniţial al propunerii legislative. Comisia propune astfel, plenului Camerei Deputaţilor, respingerea Legii pentru completarea art. 258, în integralitatea sa. Raportul comisiei şi soluţia de respingere adoptată de membrii acesteia fac referire strictă la forma textului din iniţiativa legislativă supusă dezbaterii în Camera Deputaţilor. Mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Dezbateri? Domnul Moldovan.
Sorin-Dan Moldovan Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Problema directorilor de şcoli care nu au promovat concursul pentru poziţia de director, dar cu toate acestea au fost numiţi în funcţie, a reprezentat acum ceva timp un subiect de dezbatere în societatea noastră, pentru mai multe zile la rând. Pentru a îndrepta această scăpare, aşa cum ar fi normal într-o societate care are la bază principii sănătoase de dezvoltare, împreună cu mai mulţi colegi deputaţi am iniţiat un proiect legislativ prin care nu mai puteau fi numite în funcţie de conducere persoanele care s-au prezentat la concurs şi nu au fost admise. Proiectul de lege a fost supus dezbaterilor Comisiei pentru învăţământ din Camera Deputaţilor, acolo unde Consiliul Economic şi Social a venit cu un amendament ce reprezenta o variantă de mijloc, cu care am fost de acord, ca iniţiator. Era oricum mult mai bine decât ceea ce este acum. Propunerea a primit raport de respingere, iar votul din plenul Camerei Deputaţilor a fost de respingere a proiectului de lege. Însă ce s-a întâmplat la Senat nu are legătură cu propunerea iniţială. Astfel, legea iniţiată la Camera Deputaţilor s-a transformat din "nu pot ocupa funcţii" în "pot ocupa funcţii" - în varianta aprobată de Senat. Dacă la Cameră raportul a fost negativ, în varianta de la Senat, raportul a fost unul pozitiv şi astfel legea a ajuns la preşedinte, spre promulgare. Preşedintele a trimis spre reexaminare legea, motivul fiind unul simplu - ce a fost votat la Camera Deputaţilor nu are legătură cu ce s-a votat la Senat. Astfel, legea modificată la Senat a ajuns spre dezbatere din nou în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor, iar astăzi vă este supus votului un raport de respingere a legii, în integralitatea sa, deşi noi, membrii comisiei, nu am votat aşa ceva. Mai mult, în raportul pe care urmează să-l votăm este menţionat faptul că Cererea de reexaminare a fost aprobată, în parte, cum spunea şi doamna preşedinte, cu 13 voturi pentru şi 7 împotrivă. Ce înseamnă "în parte"? Nu s-a votat aşa ceva în comisie. Ca să fie foarte clar pentru toată lumea. În cadrul şedinţei comisiei, a fost supus votului - şi se poate cerceta acest lucru prin înregistrările audio-video - Cererea de reexaminare, a Preşedintelui, iar PNL, PMP, USR au votat pentru, adică 7 voturi, pe când majoritatea PSD-ALDE-UDMR - 13 voturi, au votat împotrivă. În încheiere, vreau să citesc un fragment din varianta legii care a ajuns la promulgare. "Pot fi numite persoane" - atenţie, persoane - "pot fi numite în funcţie de director interimar şi director adjunct interimar, cu avizul Consiliului de administraţie al şcolii, până la organizarea concursului". Ce să înţeleg de aici? Că poate să fie numită orice persoană de pe stradă? Legea nu prevede altceva şi nu distinge altfel. Mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Domnul Zisopol.
Dragoş Gabriel Zisopol Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi invitaţi, Această propunere legislativă a dezbătut foarte multe idei pro şi contra. Este o problemă foarte importantă, de altfel. A fost discutată în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor. Foarte multe argumente v-au fost aduse de către preşedintele acestei comisii. Dar, în plus, cu permisiunea dumneavoastră, am să mai adaug eu încă două. Aceste argumente fac parte din punctul de vedere al Guvernului. Şi materialul este semnat de Sorin Mihai Grindeanu, premierul din perioada respectivă. Citez: "O prevedere similară iniţiativei legislative s-a regăsit şi în «Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiilor de director şi de director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar», aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 5.080/2017, cu modificările şi completările ulterioare". 2. "Precizăm însă că, la finalul concursului de ocupare a funcţiilor de director şi director adjunct, sesiunea septembrie-decembrie 2016, la nivel naţional, s-au înregistrat foarte multe situaţii în care nu a fost posibilă asigurarea conducerii interimare a unităţilor de învăţământ, fie din lipsa cadrelor didactice membre în corpul naţional al experţilor în managementul educaţional, în unele unităţi de învăţământ, fie din cauza faptului că unele cadre didactice, deşi îndeplineau condiţiile de a ocupa o funcţie de conducere - subliniez - nu şi-au dat acordul pentru numirea în funcţia de conducere rămasă neocupată prin concurs la nivelul unităţii de învăţământ. În acest context, adoptarea măsurilor propuse de iniţiatori ar determina imposibilitatea asigurării conducerii interimare a multor unităţi de învăţământ". În acest context, doamnelor şi domnilor, membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale vor vota în consecinţă. Ca atare, nu putem susţine o asemenea propunere legislativă. Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Domnul Bichineţ. Domnul profesor Bichineţ.
Corneliu Bichineţ Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Despre Legea educaţiei naţionale se poate vorbi foarte mult. Şi, din nefericire, cei care au plecat din şcoli şi au ajuns parlamentari şi-au dat străduinţa, fiecare din partidul său, să facă cât mai mult rău învăţământului. Şi aproape au reuşit. Sigur că legea dată cu ani în urmă nu mai este chiar atât de bună. Ea trebuie îmbunătăţită de la an la an. În ce mă priveşte, la 20 de ani, după absolvirea Liceului Pedagogic, am fost învăţător. După ce am predat la I-IV câţiva ani, am absolvit facultatea - filosofie -, şi am fost profesor. 10 ani am fost director. Cea mai amară pâine pe care o poate mânca un cadru didactic este aceea de director de liceu, dacă este într-un partid care nu se află la putere. Şi eu am avut numai "norocul" acesta. De aceea, vă rog să ţineţi cont, dumneavoastră aveţi cum să faceţi statistici, ca la Ministerul Educaţiei să ajungă o listă cu toţi directorii de şcoli din ţară care nu sunt membri ai PSD. Şi aceştia să fie supuşi la toate caznele, încât niciunul să nu mai rămână în funcţie. Ori să se înscrie în PSD sau să plece de acolo. O altă chestiune pe care vreau s-o discutăm cu maximă seriozitate aici. Un om care merge la un concurs pentru ocuparea postului de director de liceu sau şcoală generală şi ia 2, 2,50, 3, cum poate să primească învestitura de director de şcoală, cu caracter interimar? Altă anomalie pe care trebuie s-o semnalez aici este aceea că în Consiliul de administraţie al şcolilor sunt consilieri locali. Consilieri locali, nu le contest calitatea, dar mulţi dintre ei au avut ciudă foarte mare pe şcoală. Mare de tot. De-asta nici n-au trecut de 8, 9 clase. Şi îşi dau ei cu părerea dacă un profesor cu gradul I sau doctor poate să fie sau să nu fie director. De aceea, eu cred că domnul profesor Iohannis a făcut foarte bine că a studiat această lege - i se întâmplă uneori - şi ea trebuie să ajungă la comisie. Doamnă Gavrilă, aţi fost inspector şcolar general, şi o să vă întoarceţi cândva în şcoală. Credeţi că faceţi ce trebuie aici? Şi aştept chiar un răspuns. Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Domnul Szabó Ödön. Mă scuzaţi, doamna Iurişniţi.
Cristina-Ionela Iurişniţi Mulţumesc, domnule preşedinte. Într-adevăr, suntem aici ca să dezbatem, până la urmă, importanţa competenţei în şcoli şi a valorii unui manager care trebuie să se impună în faţa corpului profesoral. Cum spunea şi antevorbitorul meu, nu poate veni în faţa unor profesori o persoană care nu a promovat un concurs, care are note sub 5, să zic aşa. De fapt trebuie să avem nişte note care să ne permită o anumită credibilitate, cei care ştiu foarte bine şi care cunosc sistemul, pentru a fi titular trebuie să ai minimum 7. Pentru un bun manager ar trebui să fie un minim 8, dacă stăm să ne gândim la rece. Ce ar mai trebui de spus aici? Doar că USR va vota împotriva respingerii acestei reexaminări a legii. USR respinge lipsa de competenţă a managerilor într-o şcoală. USR nu este de acord cu aceste practici care nu fac decât să bulverseze sistemul. Până la urmă, tot ce se întâmplă în sistemul de educaţie - şi ştim foarte bine că ministrul Năstase a luat o decizie greşită. Prima lui decizie în calitate de ministru a fost aceasta, de a repune în funcţii oameni care s-au prezentat la un concurs şi nu au reuşit să promoveze acel concurs. A fost prima lui decizie din educaţie. Ei, de aceea suntem aici. Dezbatem de foarte multe luni un proiect care e foarte simplu. Care este rolul nostru aici? Acela de a promova competenţa şi valoarea. Stimaţi colegi, aici trebuie să ajungem cu toţii. Este vorba de principii pe care nu le respectăm. Mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Doamna Gavrilă.
Camelia Gavrilă Doamnelor şi domnilor colegi, Sigur că atunci când vorbim despre educaţie, despre opinii, polemici, despre pasiune - toate sunt extrem de tensionate. Pentru că problema ne interesează pe toţi, fie că suntem profesori, că lucrăm în sistem, că avem copii sau că ne interesează viitorul acestei naţii. Legea pe care o discutăm astăzi, raportul în discuţie comportă două chestiuni şi două abordări. Pe de o parte, este un aspect tehnic legat de ceea ce am votat la Camera Deputaţilor şi ceea ce s-a votat la Senat, de unde inadvertenţa pe care a semnalat-o şi preşedintele. Întorcându-se pe traseu, legea, în continuare... Comisia pentru învăţământ s-a referit la iniţiativa legislativă şi a semnalat faptul că, într-adevăr, Senatul schimbase spiritul iniţial al legii. Ne-am întors la iniţiativa legislativă şi ne-am exprimat punctul de vedere, exact cu numărul de voturi pe care l-am precizat şi cu argumentele respective. O altă problemă se leagă însă de această discuţie extrem de incitantă, şi de pasională, şi ardentă, legată de modul cum sunt selectaţi directorii. Este un clişeu care se tot permanentizează în spaţiul public, legat de politizarea sau de selecţia subiectivă a directorilor. Momentul acela, al anului 2016, a însemnat un concurs de amploare, care a rezolvat în mare parte problema directorilor şi directorilor adjuncţi. Au rămas însă posturi neocupate. Vreau să vă semnalez că, pentru a putea ocupa un post de direct sau de director adjunct, trebuie să faci parte din corpul experţilor. Momentul în care ai intrat în acest corp al experţilor înseamnă deja o certificare a unor competenţe manageriale. Dar, pe de altă parte, nu poţi găsi experţi în educaţie în toate zonele unui judeţ. Şi tocmai pentru că... domnule Bichineţ, pentru că am fost inspector general, 12 ani, în judeţul Iaşi, care înseamnă o multitudine de comune, care înseamnă o diversitate a învăţământului rural, ştiu foarte bine că sunt zone în care nu poţi identifica foarte multe variante de profesori, care să fie şi membri în corpul experţilor educaţionali, şi care să poată ocupa această poziţie cu statut interimar. Mai mult decât atât, pe baza dezbaterilor din comisii au fost atenţionaţi miniştrii educaţiei să organizeze în continuare concursuri. În vara trecută s-a organizat concurs. În toamnă, a fost schimbată metodologia de selecţie, mergând pe interviuri, la nivel de inspectorat, pe propuneri care vin dinspre şcoli. Nu alege nimeni din neant aceste persoane care ar putea să ocupe funcţia respectivă. Este, în primul rând, un vot de încredere şi de competenţă, dat de colegii din consiliul de administraţie; urmează un vot de analiză, la nivel de consiliu de administraţie şi inspectorat şcolar, unde sunt prezente sindicatele, unde există şi ceilalţi actori. Deci procesul de selecţie nu este chiar atât de întâmplător. De acord că, în noua Lege a educaţiei, că lucrurile vor trebui să fie clar precizate, în aşa fel încât aceste dispoziţii tranzitorii sau măsurile pe care le luăm în acest context, pentru a rezolva toată problematica sistemului, să fie în momentul acela clarificate definitiv. Mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Domnul Roman.
Florin-Claudiu Roman Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Nu am venit la microfon pentru a tăia "pamblica". Nu am venit la microfon nici pentru a face o radiografie a învăţământului pe "genunche". De data aceasta sunt de acord cu domnul Bichineţ. Şi, pe această cale, îi adresez şi scuze pentru ieşirea anterioară, de la tribuna Parlamentului. Stimaţi colegi, Ceea ce se întâmplă la ora actuală în sistemul de învăţământ, ca urmare a pesedizării forţate, va lăsa brazde extrem de adânci în următorii ani. La ora la care doamna Gavrilă se adresa Camerei Deputaţilor, de la acest microfon, sindicatele din învăţământ pichetează ministerele, iar una dintre solicitări este tocmai cea de care dumneavoastră fugiţi, doamnă Gavrilă. Cred că este mult mai important să ne aplecăm asupra problemei de fond. Mai avem o săptămână până când se va emite Hotărârea de Guvern privind planul de şcolarizare. Sunt 1.000 de şcoli şi de grădiniţe care vor fi închise total, parţial. Vom avea clase comasate, cu 45 de copii. Şi nu cred că aţi vrea să vă întoarceţi, la catedră, la o clasă cu 45 de copii. Vreau să vă dau şi două exemple. Ieri, mi s-a semnalat din circumscripţia mea că la Întregalde, în judeţul Alba, au fost introduse la învăţământ simultan, clasa pregătitoare cu clasa a IV-a. Copiii mici au nevoie de joacă, să meargă la baie. Încă mulţi dintre cei de la grădiniţă plâng după părinţi. Cum să faci şcoală cu cei de clasa a IV-a, simultan? Şi vreau să-i felicit şi pe colegii de la UDMR. N-am făcut-o, dar trebuie să o fac. Bravo, dumneavoastră, că susţineţi, în anul Centenarului, înfiinţarea de unităţi de învăţământ în limba maghiară, în Ardeal! În circumscripţia din care provin se închid şcoli, în zona Aiud, Mirăslău, Rădeşti, Lopadea, Ocna Mureş. Ştiţi ce se întâmplă cu acei copii de români? Pentru o masă caldă, care se dă la complexul şcolar, campusul şcolar făcut de Guvernul de la Budapesta, la Lopadea Nouă, copiii românilor preferă să meargă la acea şcoală, în special cei din familii sărace, unde, bineînţeles, învaţă în limba maghiară. Dincolo de chestiunile de natură etnică, stimaţi colegi, vă rog frumos, interesaţi-vă la colegii dumneavoastră din zonele în care există minoritate maghiară, de ce o grădiniţă sau o şcoală cu doi copii de etnie maghiară rămâne în picioare - cum este cazul la Mirăslău -, iar o clasă cu 12 copii români se desfiinţează? La aceste probleme cred că trebuie să răspundem noi. Iar o veche vorbă românească spune că "peştele de la cap se împute". Doamnă Gavrilă, nu mai politizaţi învăţământul!
Petru Gabriel Vlase Domnul Szabó Ödön.
Ödön Szabó Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Daţi-mi voie ca să mă întorc la legea iniţială, pe care am început să o dezbatem în momentul de faţă în plenul Camerei Deputaţilor. Legea iniţială prevedea foarte simplu două lucruri. Nu pot ocupa funcţii de conducere cei care au picat examenul. Şi nu pot ocupa funcţii de conducere cei care nu s-au prezentat la examen. Întrebarea logică a doamnei vicepreşedinte a fost, în comisie, atunci cine? Dacă cei care nu s-au prezentat nu pot fi numiţi, iar cei care s-au prezentat, şi au picat, şi nimeni n-a trecut examenul, atunci cine este din sistemul de învăţământ care poate fi numit director? Răspunsul este - absolut - zero. Nimeni nu ar fi putut să fie numit. Deci legea iniţială era proastă, pentru că avea o fractură de logică foarte clară. Unu la mână. Doi la mână. În momentul în care s-a ajuns ca, în sfârşit, după 8 ani de zile să se realizeze un concurs, concursul organizat pentru directori, în toamna lui 2016, a fost un concurs la care nu s-a realizat nicio întrebare, niciuna, singură, despre Legea educaţiei naţionale. Deci a fost un concurs, oral şi scris, unde cel care era intervievat şi trebuia să ajungă director sau director adjunct într-o şcoală nu a fost întrebat nimic despre Legea educaţiei naţionale. A fost întrebat despre multe alte lucruri, dacă măgarul are copite sau nu. Dar nimic, nici despre management instituţional, nici despre ceea ce înseamnă legea de bază a învăţământului, Legea educaţiei naţionale, nici despre Legea calităţii în învăţământ şi aşa mai departe. A doua chestiune foarte importantă. A treia chestiune foarte importantă. În ianuarie, domnul ministru a făcut un lucru extrem, extrem de important şi bun. Aveam şcoli unde nu aveam directori, pentru că în legea veche se spunea că nu pot fi numiţi nici aceia care au picat, nu pot fi numiţi nici aceia care n-au participat. Atunci ce să faci cu şcoala? S-o închizi, pentru că nu este nimeni să semneze o hârtie? Nu. Foarte bine a făcut domnul ministru, că a suspendat aplicarea vechii prevederi în acest context, ceea ce era prevăzut într-un ordin de ministru. Şi a patra chestiune foarte importantă. Da, poate fi introdus un asemenea principiu. Nu ştiu de ce să ne gândim însă doar la directori. Pică pe capete profesori din învăţământul preuniversitar, la examenele de titularizare, la examenele de definitivat, şi umplem ulterior catedrele cu aceştia, pentru că nu avem alţii. Deci, dacă vrem să aprobăm un principiu, atunci să-l aprobăm de la cap la coadă. Dacă nu putem să-l aprobăm, atunci de ce îl aprobăm doar pentru o parte din sistem, care trebuie, într-adevăr, să fie în sistemul de management? Deci este o discuţie politicianistă, daţi-mi voie! Cei care cunosc realităţile în zonele rurale, exact de care vorbea şi domnul coleg, anterior, unde sunt la o şcoală circa 8 profesori titulari, dacă sunt, sau poate este un singur profesor titular, restul sunt - şi alţii ştiu realitatea din judeţe - sunt cu detaşare sau doar pe perioada unui an şcolar, pentru că sunt suplinitori, de acolo pe cine să numeşti director? Deci aceasta este realitatea în zona rurală. După părerea mea, iniţiativa legislativă, cea care a fost respinsă de Camera Deputaţilor, a fost proastă. E adevărat, şi cu asta trebuie să recunosc, noi am votat respingerea. Noi am votat, în comisie, respingerea cererii de reexaminare. Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Domnul Bacalbaşa.
Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa Cred că luarea mea de cuvânt, în acest moment, este inutilă, deoarece colegul meu de la UDMR a rezumat, extrem de clar şi extrem de civilizat, situaţia de fapt privind această lege. Am să caut să fiu şi eu clar, fără să am capacitatea de a fi - din motive temperamentale - la fel de civilizat. Dezbaterea acestei legi este de fapt un prilej de extremă făţărnicie politică, aproape o batjocorire a realităţii, din motive politicianiste. Politica este definită ca arta realului. Învăţământul nostru, şi învăţământul nostru rural, din păcate, este o realitate pe care majoritatea o cunoaştem şi preferăm să o ignorăm. În ceea ce priveşte concursurile, aici nu mai pot să fiu civilizat, pentru că politica de cadre a colegilor care acum constituie opoziţia - şi sigur că opoziţia asta e foarte comodă când faci parte din vârful de lance al statului paralel, în cadrul dualităţii realităţii româneşti... Respingerea de la Cotroceni a unei legi, din partea unui om care avea în fişa postului să fie un factor de echilibru între puteri, şi care a declarat, cu nonşalanţă şi agresivitate, "Vreau Guvernul meu!", sigur că reprezintă un lucru care este o sfidare şi a logicii şi a bunului-simţ, dacă avem memorie istorică. Vreau să spun că am fost şi eu director - nu mi-am dorit, aşa a fost, de spital - şi imediat am fost chemat, când au venit liberalii, şi mi s-a spus, la nivelul autorităţii supreme a judeţului, că tot s-a schimbat peste noapte, tot corpul de prefecţi. Omul, sigur, jenat, cu privirea în jos - şi eram şi şeful Reanimării - îşi lua nişte riscuri, zice: "Bă, pleacă, că altfel îţi găsim noi ceva!". Şi am plecat. Şi acelaşi lucru se întâmplă în învăţământ. Numai că în învăţământ nu e vorba de şefii Reanimării. Adică acolo s-a executat cu sânge rece. Să nu fim farisei, domnilor! (Vociferări.)
Petru Gabriel Vlase Domnul Stanciu.
Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu Vorbind de medicamente... văd că este multă făţărnicie la acest microfon. Aşa cum educaţia a fost ţinută pe perfuzii în ultimii 10 ani, sunt surprins că acum colegii de la UDMR, alături de cei de la PSD, se arată protectorii educaţiei, când acum câteva luni votau cel mai mic procent din PIB, pentru educaţie, din ultimii 10 ani. Domnilor, nu mai apăraţi educaţia, când o subfinanţaţi cronic! Nu putem să avem o educaţie de calitate fără o finanţare serioasă. Suntem ruşinea Europei şi a Europei de Est! Nu putem să facem performanţă cu directori care nu sunt capabili să treacă un examen. Aşa cum vreţi să puneţi la facultate elevi care nu trec bacalaureatul, la fel vreţi să faceţi şi pentru profesori. Aşa ceva se făcea în comunism, când scara valorilor era inversată. Cred că am depăşit acest moment! (Vociferări.)
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Fără amendamente. Merge la votul final.
Petru Gabriel Vlase Avem la punctul 13, la PL-x 20/2017, o eroare materială. Vă rog, doamnă preşedinte, să o îndreptaţi.
Camelia Gavrilă Am verificat ultimul paragraf şi eroarea materială este că formula finală trebuia să fie "respingerea cererii de reexaminare a Legii pentru completarea art. 258". Deci, repet, "În urma dezbaterii, în şedinţa din 13 februarie 2018, analizând argumentele prezentate în cererea de reexaminare, membrii comisiei au hotărât, cu 13 voturi pentru şi 7 voturi împotrivă, respingerea cererii de reexaminare a Legii pentru completarea art. 258". Este motivul pentru care au şi urmat nişte argumente, pentru că a lipsit această sintagmă "cererea de reexaminare"; completăm eroarea materială, o corectăm. Mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Domnul Márton Árpád.
Árpád-Francisc Márton Este o întrebare - cel puţin pentru mine - foarte importantă, aceasta însemnând, în expunerea pe care aţi făcut-o, că în Camera Deputaţilor se va vota pentru adoptarea legii în varianta adoptată de Senat. Respingerea cererii de reexaminare înseamnă că vom avea, la finele acestui vot, legea adoptată în forma de la Senat. Deci, totuşi, înainte de a da un vot, trebuie să ştim ce votăm - respingerea legii sau adoptarea formei de la Senat?!
Petru Gabriel Vlase Vă rog, veniţi până la prezidiu, liderii şi comisia! (Consultări.) Haideţi, un lider! Unul... Daniel?
Andrei Daniel Gheorghe Ca urmare a discuţiilor pe care le-am avut şi a neclarităţilor existente în acest act normativ, vă solicităm retrimiterea la comisie pentru o săptămână a propunerii legislative cu privire la reexaminarea actului pe educaţie.
Petru Gabriel Vlase Vot. În unanimitate, aprobat. Pauză până la ora 12,00.