Petru Gabriel Vlase 3. Proiectul de Lege privind construirea unui monument comemorativ dedicat eroilor evrei care şi-au dat viaţa pentru România în Primul Război Mondial. Iniţiator? Da? Bitte!
Silviu Vexler Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, La momentul intrării României în Primul Război Mondial, marea majoritate a evreilor care trăiau pe teritoriul de atunci al României nu aveau cetăţenie, fiind în cel mai bun caz o serie de oameni toleraţi şi fără prea multe drepturi. Cu toate acestea, atunci când România a anunţat intrarea în război, comunităţile evreieşti din România s-au implicat total în sprijinirea efortului militar al României. Un exemplu pe care îmi permit să vi-l citez este o declaraţie a Uniunii Evreilor Pământeni, precursoarea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România de astăzi, care spunea că: "Ca şi în 1877 şi în 1913, evreii pământeni, ţinând seama întâi de toate de nevoile superioare ale patriei, vor pune şi de data aceasta energia lor de gândire şi de muncă, cum şi toată puterea lor de jertfă în folosul ţării, pentru atingerea cât mai repede a singurei ţinte pe care trebuie să o avem astăzi în vedere şi care este izbânda". Aproximativ 20% din toţi evreii de atunci s-au înrolat voluntar în Armata Română şi au luptat cu curaj şi demnitate, merite recunoscute şi prin cele peste 800 de decoraţii care au fost acordate evreilor care au servit în armată. Un caz interesant este al unui domn, pe numele lui Herman Kornhauser, din Târgovişte, care, în decembrie 1916, a ajutat prizonierii militari români să evadeze şi să se întoarcă pe teritoriul României, fiind la momentul respectiv arestat, condamnat şi executat pentru acest lucru. Proiectul de lege pe care îl avem astăzi pe ordinea de zi este un gest de reparaţie morală pentru oamenii care s-au jertfit pentru România, membri ai comunităţilor evreieşti de atunci, şi vă rog să aveţi amabilitatea să-l susţineţi. Profit de ocazie ca să mulţumesc domnului preşedinte Ibram Iusein, şi domnului preşedinte Dorel Căprar, şi membrilor Comisiei pentru apărare, şi ai Comisiei pentru drepturile omului, pentru modul deosebit de plăcut în care am lucrat, doamnei secretar general, pentru sfaturile oferite, şi, nu în ultimul rând, dumneavoastră, domnule preşedinte, pentru prietenie şi susţinerea fără rezerve acordată. Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Onorat, domnule deputat. Raportul?
Daniel Vasile Mulţumesc, domnule preşedinte. Raport comun asupra Proiectului de Lege privind construirea unui monument comemorativ dedicat eroilor evrei care şi-au dat viaţa pentru România în Primul Război Mondial. Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, în conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind construirea unui monument comemorativ dedicat eroilor evrei care şi-au dat viaţa pentru România în Primul Război Mondial. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest proiect legislativ. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă. Guvernul României, prin punctul de vedere transmis, susţine adoptarea acestei iniţiative legislative. În urma examinării proiectului de lege, a amendamentelor depuse la comisii şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind construirea unui monument comemorativ dedicat eroilor evrei care şi-au dat viaţa pentru România în Primul Război Mondial, cu amendamentele admise. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Petru Gabriel Vlase Dezbateri? Vă rog.
Bogdan-Ionel Rodeanu Domnule preşedinte, Cu permisiunea dumneavoastră, o să suplimentez ceea ce a spus domnul preşedinte al comisiei mai devreme, cu o notă din partea Departamentului Legislativ, cu referire tot la acelaşi proiect. Şi o voi cita. "Către Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi către Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Notă cu privire la Proiectul de Lege privind construirea unui monument comemorativ dedicat eroilor evrei care şi-au dat viaţa pentru România în Primul Război Mondial. Din analiza tehnico-legislativă a raportului comun al comisiilor sesizate pe fond asupra acestui proiect de lege adoptat de Senat, rezultă următoarele propuneri. La art. 1, pentru rigoarea exprimării şi pentru respectarea normelor lingvistice, sugerăm reformularea sintagmei «monument» ca fiind «bun public de interes naţional». Şi, pentru corelarea cu prevederile Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, recomandăm reanalizarea art. 3 propus, în sensul în care legea prevede în sarcina Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale realizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului". Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Domnul Bichineţ, dezbateri generale.
Corneliu Bichineţ Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Niciodată nu-i prea târziu în a face un gest, un act reparatoriu! Partidul Mişcarea Populară va susţine întotdeauna iniţiativele care au drept scop recunoaşterea unor merite ale minorităţilor, ale celor care trăiesc alături de populaţia majoritar românească în această frumoasă şi blagoslovită ţară numită România, pe care forţe - acum "paralele", li se spune - din ţară şi din exterior au încercat să o zgâlţâie din temelii, dar n-au reuşit. Poporul nostru a avut mai multe momente astrale. Unul dintre ele a fost anul 1918, care a fost pregătit prin lupta conaţionalilor noştri. Primul Război Mondial a dat posibilitatea, dacă era cazul, românilor, să demonstreze că sunt viteji. Alături de români au luptat pentru ţara aceasta şi evreii. Lăudabilă iniţiativa colegului nostru, o susţinem fără rezerve! Şi m-aş bucura ca în repetatele dumneavoastră viitoare intervenţii, aici şi oriunde în lume... pentru că ştiu că sunteţi cotat să susţineţi flacăra românismului, aşa cum cred că o să o facă şi colegii noştri de la UDMR, acum, în 1918, şi de aici încolo, până la... cum să spunem, victoria finală e cam mult spus, până la capătul capătului, când România aceasta va însemna ceva în panteonul valoric european... Este un popor încercat, prea mult încercat, care a dat dovadă de răbdare, prea multă răbdare, eleganţă, toleranţă. Şi el este un popor frumos. Nu cred că vă sunt străine lecturile despre ceea ce cred unii istorici contemporani, cum că aici ar fi un picior de Rai, o gură... O voce din sală : ... un picior de plai...
Corneliu Bichineţ ... pe-un picior de plai, o gură de Rai... Ia, uite, marxistul de la PNL, imediat a reacţionat... Vă mulţumesc. Susţinem fără probleme.
Petru Gabriel Vlase Doamna Gavrilă.
Camelia Gavrilă Dacă tot aţi evocat spaţiul mioritic, să vorbim, aşa, şi de vibraţia metafizică de care Blaga spune, vorbeşte, când se referă la spaţiul mioritic, cu alternanţa deal-vale, cu o istorie tumultuoasă în care ne încadrăm ca matrice identitară. Aş vrea să completez ceea ce s-a spus cu dimensiunea culturală şi educaţională a acestei iniţiative. Este important gestul de recuperare a istoriei. Orice creare de muzeu, de monument, de eveniment, de colocviu sau conferinţă, privind minorităţile şi contribuţia lor la ceea ce înseamnă istorie, devenire, educaţie, cultură, sunt aspecte importante pe care trebuie să le susţinem. Şi le susţinem şi dintr-o reciprocitate, şi dintr-o deschidere pe care românii o manifestă faţă de ceea ce înseamnă minorităţi, dar şi dintr-un spirit european pe care trebuie să-l avem în atenţie. Pentru că europenitatea şi competenţele-cheie de care vorbim în spaţiul Uniunii Europene adaugă, printre altele, şi ideea de receptivitate culturală, de înţelegere interculturală a alterităţii - a reuşi să trăieşti alături de ceilalţi, a-i înţelege, a fi deschis la alte religii, mitologii, culturi, istorii. Iar poporul român a dovedit de-a lungul timpului această deschidere, această receptivitate culturală şi, cu atât mai mult, când evocă momente istorice, contribuţii, lucrurile sunt foarte importante. De asemenea, pilonii educaţionali ai Uniunii Europene, alături de a învăţa - a învăţa să ştii, a învăţa să faci, a învăţa să fii, deci, fiinţarea, dar şi a învăţa să trăieşti alături de ceilalţi. Consider că iniţiativa are şi rolul, sigur, subliniat de cele două comisii raportoare, dar are şi o importantă implicaţie culturală şi educaţională.
Petru Gabriel Vlase Domnul Raeţchi.
Ovidiu Alexandru Raeţchi Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Partidul Naţional Liberal sprijină a acest proiect. A făcut-o şi în Comisia pentru apărare. România are de făcut lucruri în privinţa memoriei minorităţilor, memoriei comunităţii evreieşti. Şi iată că, spre deosebire de unele state din zonă, unde au început să apară tendinţe periculoase, România chiar face aceste lucruri. Felicitări, iniţiatorului!
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Alte intervenţii dacă mai sunt? Nu. Vot final. La articole sunt ceva modificări, intervenţii? Nu. Vot final.