12 februarie 2018 – Prezentarea pe scurt a interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Carmen-Ileana Mihălcescu Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, dedicată prezentării interpelărilor adresate membrilor Guvernului. De la ALDE, dacă domnul deputat Dumitru Lovin este prezent? Are 4 interpelări depuse. Nu. Domnul Daniel Gheorghe, PNL? O interpelare depusă. Domnul Matei-Adrian Dobrovie, USR? O susţineţi? Aveţi 8 interpelări depuse. Le depuneţi în scris?

Matei-Adrian Dobrovie Da.

Carmen-Ileana Mihălcescu Doamnă Cosette Chichirău, susţineţi? În scris, două interpelări depuse. Domnul Corneliu Bichineţ? O interpelare depusă în scris. Doamnă Oana Bîzgan, susţineţi?

Oana-Mioara Bîzgan-Gayral Da.

Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog.

Oana-Mioara Bîzgan-Gayral Mulţumesc. Interpelarea este adresată domnului ministru al educaţiei naţionale, Valentin Popa. Stimate domnule ministru, Evenimentele petrecute în luna ianuarie 2018 la Liceul Tehnologic "Nicolae Teclu" din Copşa Mică, judeţul Sibiu, reprezintă un motiv de îngrijorare pentru toţi elevii şi părinţii din România. Actul de care este acuzat profesorul, preotul Adrian Circa, act care intră sub incidenţa art. 375 din Codul penal, este cu atât mai grav, având în vedere poziţia sa de autoritate în clasă, cât şi faptul că elevii acestuia, prezenţi la ore, sunt minori. Presupusul act este unul deosebit de grav şi trebuie tratat cu o mare seriozitate, dar, până acum, toate acţiunile diverselor comisii şi organe de anchetă par să facă exact opusul, tratând cazul, în cel mai bun caz, cu dezinteres. Chiar făcând abstracţie de gravitatea actului, pe fundalul demisiei cadrului didactic şi transformării unei probleme administrative a Inspectoratului Judeţean Sibiu într-una de natura unei anchete penale, este clar că reacţiile cadrelor didactice au fost cel puţin discutabile. Sancţionarea elevilor care a fost făcută publică şi care au făcut publică înregistrarea cu presupusul act sexual, indiferent de urmarea parcursului instituţional - consiliul clasei, consiliul profesoral, consiliul de administraţie - dă dovadă de o neînţelegere fundamentală a naturii problemei de către Inspectoratul Judeţean Sibiu. Problema de fond, domnule ministru, nu este cea de abatere disciplinară a profesorilor sau a elevilor, de la Regulamentul de funcţionare interioară a şcolii, ci este o problemă de presupus abuz de putere a unui cadru didactic, putere folosită în scopuri sexuale, în faţa unui public minor. Reacţia elevilor care au filmat actul, deşi distribuţia sa dă dovadă poate de o lipsă de judecată specifică vârstei, este perfect justificată de un climat instituţional şcolar care preferă să muşamalizeze cazuri grave, pentru a-şi proteja imaginea, în loc să facă publice aceste cazuri, pentru a evita repetarea unor astfel de evenimente. Adesea, domnule ministru, sistemul de învăţământ din România tratează acuzaţii de hărţuire cu dezinteres. Adesea, domnule ministru, cazuri de hărţuire sexuală din şcoli şi din universităţi trec neinvestigate şi nepedepsite cu anii. A fost nevoie de o mişcare de amploare a "MeToo", pentru ca unele cazuri de hărţuire sexuală din universităţi şi licee să devină cunoscute publicului larg. Profesorii acuzaţi în cazurile cu pricina practică în continuare, probabil pentru că nu există încă o filmare şi cu aceştia. Pe acest fundal, este oare o surpriză că elevele de la Liceul Tehnologic "Nicolae Teclu" au ales să-şi facă înregistrarea publică? Pentru mine nu este şi, având în vedere intervenţia dumneavoastră, pe suspendarea sancţiunilor aplicate elevilor, cred că nici pentru dumneavoastră. Având în vedere cele menţionate mai sus, vă solicit, domnule ministru, să-mi răspundeţi la următoarele întrebări: Care sunt concluziile anchetei disciplinare în cazul preotului Adrian Circa? Cum intenţionaţi să vă asiguraţi că nu vor exista şi alte repercusiuni asupra elevelor care au dezvălui actele fostului lor profesor? Ce măsuri intenţionaţi să luaţi, pentru a vă asigura că expunerile indecente, actele de hărţuire sexuală sau alte acte de acest gen nu vor mai avea loc în şcoli şi universităţi, atât din partea elevilor sau studenţilor, dar mai ales din partea profesorilor? Ce măsuri intenţionaţi să luaţi, pentru a vă asigura că măsurile luate împotriva acestor acte sexuale sunt aplicate la nivel local de inspectorate? Vă mulţumesc. Oana Bîzgan, deputat independent.

Carmen-Ileana Mihălcescu Domnul Daniel Olteanu, PNL? Are două interpelări depuse, probabil, în scris. Doamna Mariana-Venera Popescu? O interpelare depusă. Doamna Viorica Cherecheş? O interpelare depusă. Domnul Pirtea Marilen-Gabriel, de la PNL? Trei interpelări depuse. Domnul Nicolae Neagu, PNL? O interpelare depusă în scris. Domnul Dan Vîlceanu? O interpelare depusă în scris. Doamna Antoneta Ioniţă? Vă rog.

Antoneta Ioniţă Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Obiectul interpelării mele de astăzi se referă la măsurile concrete, inclusiv cele financiare, pe care Ministerul Sănătăţii le va întreprinde pentru implementarea unui Program de vaccinare HPV, eficient şi funcţional. Stimată doamnă ministru al sănătăţii, În calitate de medic şi de membru al Comisiei pentru sănătate şi familie a Camerei Deputaţilor, doresc să vă supun atenţiei situaţia privind tipurile de cancer produse de infecţiile cu HPV din România, care este una dramatică. Peste 4.000 de românce sunt diagnosticate cu cancer de col uterin în fiecare an, peste 1.900 dintre aceste femei pierd anual lupta cu această boală. România se situează astfel pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte incidenţa, cât şi mortalitatea cauzată de cancerul de col uterin. Această boală afectează în primul rând româncele tinere, cu vârsta între 15 şi 44 de ani, aceasta fiind principala cauză de deces prin cancer în cazul lor. Ne aflăm în situaţia în care România este unul dintre cele două state din Uniunea Europeană care nu asigură finanţare pentru un program de prevenţie prin vaccinare, împotriva infecţiilor cu HPV, în contextul în care state învecinate precum Bulgaria, Ungaria, Slovenia, Cipru sau Croaţia s-au aliniat recomandărilor internaţionale cu privire la aceste boli şi au implementat programe eficiente de vaccinare HPV. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recunoaşte importanţa cancerului de col uterin şi a bolilor asociate HPV, ca probleme de sănătate publică la nivel global, şi recomandă includerea vaccinării HPV în programele naţionale de imunizare. Ordinul ministrului sănătăţii nr. 377/2017 privind aprobarea Normelor tehnice de realizarea a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2017 şi 2018 prevede ca vaccinarea HPV pentru prevenirea infecţiilor, încadrată în Programul Naţional de vaccinare la categoria "Vaccinarea grupelor populaţionale la risc", să fie efectuată astfel. Vaccinarea HPV se realizează la solicitarea părinţilor sau a reprezentanţilor legali, care vor formula o cerere la medicul de familie. Aceste cereri vor fi centralizate în ordinea cronologică a datei de înregistrare şi trimestrial se va solicita Direcţiei de sănătate publică numărul de doze de vaccin necesare. Până în acest moment, conform solicitărilor direcţiilor judeţene de sănătate publică, au fost realizate de medicii de familie, 3 astfel de raportări trimestriale ale cererilor părinţilor sau ale reprezentanţilor legali pentru vaccinarea HPV. La sfârşitul anului 2017, au fost înregistrate aproximativ 10.000 astfel de cereri. Cu toate acestea, în continuare, grava problemă a cazurilor de cancer produse de infecţiile cu HPV este neglijată de autorităţi. Bugetul acordat Ministerului Sănătăţii pentru programele de prevenţie nu implică finanţarea Programului de vaccinare HPV. În acest context, se ridică o serie de întrebări care necesită lămuriri din partea autorităţilor competente. Care este numărul solicitărilor pentru vaccinarea HPV, centralizate la nivel naţional şi regional, până în acest moment? Când vor beneficia fetiţele de vaccinarea HPV, având în vedere că solicitările părinţilor sunt înregistrate încă din luna aprilie a anului 2017? Şi care sunt măsurile...

Carmen-Ileana Mihălcescu Aţi depăşit cele 3 minute regulamentare.

Antoneta Ioniţă Termin imediat. Şi care sunt măsurile concrete, inclusiv financiare, pe care Ministerul Sănătăţii le va întreprinde pentru implementarea unui Program de vaccinare HPV, eficient şi funcţional? Vă rog să îmi transmiteţi şi un plan delimitat în timp pentru aceste măsuri. Pentru toate acestea, aştept răspuns în scris. Deputat al PNL, Antoneta Ioniţă. Vă mulţumesc.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Iulian Bulai, USR? Are 3 interpelări depuse în scris. Domnul deputat Florin Roman. Vă rog.

Florin-Claudiu Roman Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Interpelarea este adresată domnului Valentin Popa, ministrul educaţiei naţionale. Domnule ministru, Ca urmare a memoriului primit la Biroul meu parlamentar din partea Comitetului de părinţi ai copiilor din Grădiniţa cu program normal Galda de Sus, judeţul Alba, cu privire la decizia Inspectoratului Şcolar Judeţean Alba, referitoare la următoarele aspecte - suspendarea activităţii Grădiniţei cu program normal Galda de Sus; suspendarea postului de educator al acestei grădiniţe; suspendarea postului de îngrijitor al acestei grădiniţe; comasarea elevilor Grădiniţei Galda de Sus cu elevii grădiniţei din satul vecin; transportul copiilor cu microbuzul şcolar din Galda de Sus în satul vecin. Şi, ţinând cont de protestul Comitetului de părinţi în ceea ce priveşte deciziile Inspectoratului Şcolar Judeţean Alba mai sus menţionate, vă rog, domnule ministru, să analizaţi situaţia prezentată în această interpelare, precum şi memoriul ataşat prezentei, şi să dispuneţi anularea deciziei de suspendare a activităţii Grădiniţei Galda de Sus şi a celorlalte decizii conexe cu aceasta. Ca parlamentar de Alba, dar şi ca părinte, consider că interesul direct al copiilor şi al părinţilor, cu privire la asigurarea unui act de educaţie de calitate, dar şi a siguranţei acestor copii, trebuie pus mai presus de orice calcul contabil sau decizie a inspectorilor şcolari, decizie care a fost oricum luată fără a se ţine cont de toate părţile implicate. Vă solicit, domnule ministru, totodată, ca în anul Centenarului să opriţi masacrarea învăţământului românesc, să opriţi închiderea şcolilor, să opriţi comasarea claselor, să opriţi organizarea unor clase cu peste 40 de copii şi să avem un învăţământ de calitate. Menţionez că solicit răspunsul în scris la această interpelare. Cui stimă, Florin Roman, deputat al PNL de Alba.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Doamna Camelia Gavrilă. Vă rog. Aveţi două interpelări depuse, susţineţi doar una.

Camelia Gavrilă Doamnă preşedinte, Interpelarea pe care am selectat-o pentru susţinere este adresată Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. Obiectul interpelării se referă la strategia acestui minister în vederea dezvoltării infrastructurii comunicaţiilor, a internetului, gradul de digitalizare şi accesul tinereilor la reţelele de internet şi tehnologie IT în mediul urban, dar mai ales în mediul rural. Perspectiva, de altfel, este şi cea de profesor preocupat şi de şansele elevilor de a avea acces la internet, la calculatoare de calitate, dar şi preocuparea pentru tinerii care au depăşit vârsta şcolarizării şi care fac parte din populaţia adultă şi, în virtutea principiului "long life learning", ar trebui să aibă posibilitatea de acces şi la acest tip de servicii de o anumită calitate. Sigur că trebuie să menţionăm că este nevoie să vedem introducerea conceptelor moderne de e-guvernare, incluziune socială, promovarea inovării şi implementarea de programe informatice adecvate fiecărui domeniu social. Este o chestiune care ne preocupă, ca nivel de digitalizare a României, în domeniul politicilor destinate comunicaţiilor. Obiectivele Programului PSD-ALDE vizează în mod explicit acest lucru şi mai ales faptul ca până în 2020 procentul de persoane care nu au utilizat niciodată internetul să fie de maximum 25%. Ierarhizările la nivelul Uniunii Europene ne plasează pe un loc 2, onorabil, referitor la serviciile reţelelor de internet, şi un loc 10 referitor la raportul calitatea serviciilor-preţ, dar procesul de digitalizare care să afecteze, în sens pozitiv, întreaga societate este încă unul modest, cu atât mai mult cu cât totuşi avem foarte mulţi specialişti, absolvenţi de facultăţi de matematică, de inginerie, de automatică, de ştiinţe, de tehnologie, care ar putea să susţină sigur acest demers. Ca preşedinte al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, atenţia noastră se îndreaptă şi spre relaţia dintre procesul educaţional şi tehnologia utilizată în şcoli sau programele folosite în demersul educaţional. Concret, întrebările mele adresate ministerului se referă la programele în curs de implementare sau care au fost implementate până în prezent pentru digitalizarea României? Care este gradul de acoperire cu reţele funcţionale de internet la nivelul Românei, gradul de modernizare a instituţiilor în general şi a celor educaţionale? Sigur că responsabilităţi sunt şi la Ministerul Educaţiei Naţionale - programe de dezvoltare pentru alfabetizarea digitală a cetăţenilor, proces care trebuie să înceapă de pe băncile şcolii. Şi dacă există vreo evidenţă a accesului populaţiei la internet, pentru că în acest sens s-ar putea contura o analiză temeinică a nivelului de dezvoltare digitală, pe regiuni şi judeţe, punct de plecare pentru orice strategie în domeniu. Responsabilităţile nu sunt doar la Ministerul Comunicaţiilor, cui şi la alte ministere. De aceea, ar fi interesant şi de subliniat viziunea domnului ministru legată de interferenţa ministerelor, de protocoalele şi parteneriatele între ministere, pentru subiectele pe care le-am ridicat. Vă mulţumesc. Camelia Gavrilă, deputat al PSD de Iaşi.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Gheorghe Bogdan? O interpelare depusă în scris. Domnul Neculai Iftimie? Două interpelări depuse în scris. Doamna Tamara Ciofu? Vă rog. Două interpelări, din care prezentaţi una.

Tamara-Dorina Ciofu Mulţumesc, doamnă preşedinte. Interpelarea de astăzi este adresată doamnei ministru al sănătăţii, Sorina Pintea. Obiectul interpelării este aprobarea înfiinţării de posturi de medic pediatru şi obstetrician, asistent medical pentru sănătatea mamei şi a copilului, în cadrul direcţiilor de sănătate publică, pentru scăderea şi eradicarea mortalităţii materne şi infantile. Stimată doamnă ministru, Având în vedere că în România, conform statisticilor din 2016, o treime dintre gravide au avut o monitorizare optimă, în timp ce peste două treimi şi-au obţinut informaţiile pe cont propriu şi din surse nevalidate, iar rata mortalităţii infantile la 100.000 de nou-născuţi este de 31 la mie, cea mai mare din Uniunea Europeană, consider că avem nevoie de creşterea numărului personalului medical specializat la nivelul fiecărui judeţ. În 2016, 41.000 de femei, cele mai multe din mediul rural, au născut fără să aibă nici măcar un contact cu un specialist în domeniu, pe parcursul sarcinii. Sărăcia, lipsa educaţiei, lipsa cabinetelor medicale, lipsa unor măsuri care să ajute femeia gravidă pe parcursul sarcinii - toate au făcut ca numărul femeilor care au murit la naşterea copilului, în 2017, să se dubleze faţă de 2016. Practic, dacă ne uităm la cifre, România a dat înapoi cu 20 de ani. La sfârşitul anilor 1990, începutul anilor 2000, am mai avut date asemănătoare. Potrivit studiilor realizate de Fundaţia World Vision Romania, cea care derulează Proiectul "Mame pentru viaţă. Viaţă pentru mame", principalele cauze se bazează pe lipsa de informare a mamelor, atât în ceea ce priveşte metodele de contracepţie şi utilizarea optimă a acestora, dar şi referitor la importanţa controalelor medicale periodice pe parcursul sarcinii. De asemenea, numărul mare de sarcini înregistrate în rândul adolescentelor influenţează creşterea numărului de naşteri cu probleme care pot cauza decesul mamei. De aceea, vă solicit să ne comunicaţi, stimată doamnă ministru, dacă aveţi în vedere să aprobaţi înfiinţarea de posturi de medic pediatru şi obstetrician şi asistent medical pentru sănătatea mamei şi copilului, în cadrul direcţiilor de sănătate publică, în vederea reducerii pe termen scurt şi a eradicării pe termen lung a mortalităţii materne şi infantile. În acest sens, consider că avem nevoie de o situaţie actualizată din fiecare judeţ, pentru a identifica şi pentru a lua măsuri imediate în zonele în care se înregistrează cea mai mare incidenţă a acestor cazuri de deces. În legătură directă cu cele prezentate anterior, cred că se impune şi organizarea unor compartimente cu atribuţii în monitorizarea stării de sănătate în sfera reproductivă şi a serviciilor aferente oferite populaţiei în cadrul direcţiilor de sănătate publică din fiecare judeţ. Solicit răspuns scris. Tamara Ciofu, deputat de Botoşani.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Doamna Tudoriţa Lungu - două interpelări depuse în scris. Domnul Laurenţiu Nistor - o interpelare în scris. Domnul Cătălin Drulă - 3 interpelări depuse în scris. Doamna Cristina Iurişniţi - două interpelări depuse în scris. Domnul Dan Rădulescu - 3 interpelări depuse. Domnul Claudiu Năsui - 5 interpelări depuse în scris. Doamna Cristina Prună - o interpelare depusă în scris. Domnul Vlad Duruş... susţineţi? O interpelare. Vă rog.

Vlad-Emanuel Duruş Mulţumesc, doamnă preşedinte. Interpelarea mea este adresată doamnei Carmen Dan, ministrul afacerilor interne. Obiectul este situaţia creată la eliberarea paşapoartelor, după reducerea programului de lucru. Doamnă ministru, Pornim de la faptul că în administraţie există o cerinţă expresă de debirocratizare şi simplificare administrativă şi este imperios necesară adoptarea unor măsuri urgente în considerarea interesului public, în sensul reducerii eforturilor de procurare a documentelor, în vederea obţinerii serviciilor publice. Starea de fapt la care mă refer este următoarea. Începând cu luna ianuarie 2018, Serviciul Public Comunitar pentru evidenţa şi eliberarea paşapoartelor simple Maramureş şi-a redus programul la punctele de lucru din judeţ. Indiferent de resorturile care au stat la baza acestei politici, care nu au avut în centru atenţiei cetăţeanul, este imperios necesară o analiză a efectelor şi o corectare a situaţie create. Judeţul Maramureş, fiind un judeţ mai special ca întindere şi relief, distanţa dintre Baia Mare şi oraşul Borşa este de aproximativ de 130 de km şi se parcurge în nu mai puţin de două ore şi 20 de minute, în condiţii normale. În această situaţie, Serviciul Public Comunitar pentru evidenţa şi eliberarea paşapoartelor simple Maramureş a renunţat să opereze de două ori pe lună la punctul de lucru din această localitate anterior menţionată, respectiv Borşa, stabilind programul de prelucrare şi de eliberare a documentelor la numai două zile pe lună, adică înjumătăţirea programului. Numărul maxim de cereri cărora li se poate da curs în intervalul de lucru este de 60, aproximativ. La nivelul anului 2017, la acest punct de lucru, Borşa, căruia îi sunt arondaţi peste 100.000 de locuitori, au fost depuse aproximativ 1.500 de solicitări pentru eliberare de paşapoarte. La un calcul simplu, rezultă că după noul program de lucru, dacă s-ar păstra numărul de solicitări din anul precedent, câteva sute de cereri nu ar putea fi soluţionate anual. Cetăţenii ar fi obligaţi să vină până în Baia Mare, fără certitudinea că ar putea să facă documentul în aceeaşi zi. În municipiul Sighetu Marmaţiei situaţia este în aceleaşi coordonate. Prezenţa lucrătorilor de la Serviciul Public Comunitar pentru evidenţa şi eliberarea paşapoartelor s-a redus de la 4 zile pe lună la numai două zile pe lună. Situaţia va duce ca în anul 2018, 25% dintre solicitanţi să nu aibă posibilitatea să-şi facă paşaport în Sighetu Marmaţiei, trebuind şi ei să se deplaseze până la Baia Mare. Vă rugăm să ne comunicaţi, doamnă ministru, care sunt măsurile pe care le veţi lua pentru rezolvarea situaţiei create prin reducerea programului de lucru şi cum se pot reduce eforturile cetăţenilor din anumite zone ale judeţului, pentru a-şi procura documentul de călătorie? Vă mulţumesc.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Vasile Cîtea - două interpelări. Domnul Ionuţ Moşteanu - 4 interpelări depuse în scris. Domnul Marius Paşcan - o interpelare. Vă rog.

Emil-Marius Paşcan Bună seara, stimaţi colegi! Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Interpelarea mea se adresează Ministerului de Externe, personal domnului ministru Teodor Meleşcanu, şi este legată de recenta vizită în România a ministrului afacerilor externe al Ungariei, Péter Szijjártó. Mai precis, în urma acestei vizite s-a comunicat oficial, public, că s-a semnat un memorandum care prevede, printre altele, ca tot gazul românesc exploatat din Marea Neagră să fie livrat Ungariei. Domnule ministru, Vă adresez câteva întrebări legitime. Ce este cu acel memorandum? Cine l-a avizat? A trecut prin Guvern? Când a trecut prin Guvern? Are o viză şi de la preşedintele României, care, până una alta, are atribuţii în domeniul politicii externe, atribuţii constituţionale? Mă întreb şi de ce acest subiect nu s-a aflat pe ordinea de zi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, cu atât mai mult cu cât declaraţiile unor oficiali ai Budapestei, la adresa României, nu au fost tocmai protocolare în ultima perioadă, iar incidentul privind acoperirea simbolurilor oficiale ale satului român cu însemnul aşa-zisului Ţinut secuiesc, de la Ambasada României din Budapesta, nu au fost nici până azi pe deplin lămurite. De ce nu a reacţionat atunci, la fel de prompt şi diplomatic, cu aceeaşi cinste, ministrul afacerilor externe al Ungariei? Economic vorbind, ce câştigă România din vânzarea către Ungaria a acestei resurse energetice strategice, securizând astfel, de fapt, statul vecin? Oare nu are nevoie şi România de acel gaz, ţinând cont că rezervele naţionale de ţiţei şi gaze naturale au scăzut îngrijorător în ultimii ani, potrivit estimărilor Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, care se regăsesc în Strategia Energetică pentru anii 2011-2035. Un studiu realizat în acest sens arată că rezervele de gaze naturale ale României mai ajung pentru o perioadă de 9,3 ani, iar cele de petrol pentru 19 ani, în timp ce rezervele de cărbune ajung pentru 9 ani, în actualele condiţii de producţie. Oare instituţiile de la vârful statului român nu sunt preocupate de viitorul energetic al României, în primul rând, şi de ceea ce vom lăsa generaţiilor viitoare? Vă întreb, în plus, ce beneficii revin ţării noastre prin asumarea respectivului memorandum şi de ce această grabă în semnarea sa? Vă mulţumesc pentru atenţie. Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan. Solicit răspuns în scris.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Robert Turcescu - o interpelare depusă în scris. Domnul Eugen Tomac - 3 interpelări depuse în scris. Domnul Tudor Pop - o interpelare depusă în scris. Doamna Huncă Mihaela? Vă rog.

Mihaela Huncă Mulţumesc, doamnă preşedinte. Interpelarea se adresează domnului Valentin Popa, ministrul educaţiei naţionale. Obiectul interpelării - "Rezolvarea problemelor care generează neîncadrarea în costul standard per preşcolar sau per elev, în multe unităţi de învăţământ." Stimate domnule ministru, Având în vedere că neîncadrarea în costul standard per preşcolar sau per elev, în multe unităţi de învăţământ, din cauza unui cumul de factori, vă rog să-mi comunicaţi răspunsul la următoarele întrebări. Aveţi în vedere introducerea în calculul costului standard per preşcolar sau per elev pentru a susţine şi contribuţia pentru persoanele cu handicap, care s-a dublat începând cu luna septembrie 2017, conform Ordonanţei de urgenţă nr. 60/2017, şi care se virează din fondul de salarii? Consideraţi necesar să se ţină seama, în stabilirea costului standard per preşcolar sau per elev, şi de performanţele unităţii de învăţământ, care se obţin cu cadre didactice bine calificate şi bine remunerate, având gradul didactic I, precum şi gradaţii de merit şi indemnizaţii de doctorat? Ce măsuri aveţi în vedere să implementaţi pentru unităţile de învăţământ, în special cele din mediul rural în care, din cauza structurilor care funcţionează în localităţi diferite, izolate, la distanţe mari, elevii din ciclul preşcolar şi cel primar nu pot fi însoţiţi de părinţi la şcoală, iar primăriile nu acceptă mutarea acestor copii la şcoala din centrul comunei? Aveţi în plan să modificaţi costul standard per preşcolar şi per elev, în funcţie de specificul fiecărei unităţi şcolare sau de profilul acestei unităţi de învăţământ? Solicit răspuns în scris. Deputat al PSD, Mihaela Huncă. Mulţumesc.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Dacă mai sunt colegi care nu sunt pe listă, dar vor să susţină? Vă rog.

Constantin Codreanu Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Întrebarea mea este adresată doamnei Natalia-Elena Intotero, ministrul pentru românii de pretutindeni. Obiectul întrebării este următorul...

Carmen-Ileana Mihălcescu Suntem la sesiunea de interpelări, nu de întrebări. Cred că din această cauză nu v-aţi regăsit pe listă. Da? Bine. Dacă nu mai sunt alţi colegi, declar şedinţa... Da? Vă rog.

Ilie Toma Interpelarea mea este adresată domnului Petre Daea, ministrul agriculturii. Stimate domnule ministru, În conformitate cu art. 112 din Constituţia României, Guvernul şi fiecare dintre membrii săi au obligaţia să răspundă la întrebările sau interpelările formulate de deputaţi sau de senatori. Cu prilejul deschiderii Biroului parlamentar din municipiul Hunedoara, am organizat program de audienţe în mod regulat, în fiecare zi de vineri, unde primesc multe întrebări legate de Programul de guvernare pe noul exerciţiu bugetar 2018, care a fost votat, referitor la activitatea de agricultură de la noi din ţară. Pe această temă, am avut dezbateri şi cu agricultorii, zootehniştii, locuitori ai arealului judeţului Hunedoara, legate de viitoarele politici şi viziuni ale Programului de guvernare ale PSD, ale Guvernului României, implicit ale ministerului pe care îl conduceţi, în ceea ce priveşte dezvoltarea şi modernizarea agriculturii şi a schemelor de subvenţionare a agricultorilor, pe termen scurt şi mediu. Vă rog, domnule ministru, să-mi comunicaţi care sunt posibilităţile la nivel naţional şi care este unitatea de timp necesară pentru a putea încheia, cât mai urgent posibil, operaţiunea de cadastrare a tuturor terenurilor agricole din România şi prima lor intabulare. Solicit acest lucru, în urma întrebărilor care mi-au fost adresate în timpul audienţelor la Cabinetul parlamentar al cărui titular sunt. Vă mulţumesc anticipat. Rog răspuns verbal şi în scris. Deputat de Hunedoara, Toma Ilie.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Declar şedinţa de astăzi închisă. O seară bună! Şedinţa s-a încheiat la ora 17,31.