22 decembrie 2017 – Adoptarea Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2018. (L521/2017)

Claudiu-Iulius-Gavril Năsui Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Acesta este un buget care ne pregăteşte doar pentru un termen scurt. Pe termen lung, cheltuielile structurale ale statului român sunt exorbitante, au crescut enorm de mult şi se bazează pe nişte venituri supraevaluate. Se bazează pe nişte venituri care, dacă nu se realizează, va trebui să facem exact ceea ce s-a întâmplat şi în 2017, anume tăiere din investiţii şi creştere de taxe şi impozite, pentru că vă va fi mult mai greu să scădeţi aceste cheltuieli structurale după ce le-aţi crescut. Suntem în scenariu de dinainte de criză, exact atunci când era euforia şi aveam impresia că putem să o ducem la nesfârşit cu creşterea economică. Lucrurile acestea se vor întoarce împotriva poporului român şi împotriva electoratului. Şi ce este trist este că proiecte mari, cum este autostrada Târgu-Mureş - Iaşi, sau alte priorităţi ale statului român, în momentul acesta nu mai avem nicio şansă să le realizăm, pentru că acest buget, aşa cum a fost făcut, şubrezeşte economia României. Acestea sunt motivele pentru care USR a votat împotrivă. Mulţumesc. (Aplauze în sală.)

Varujan Vosganian De obicei, cei care vin la microfon explică de ce au votat împotrivă. Eu am venit să vă explic de ce am votat împotriva celor care au votat împotrivă. (Discuţii, râsete în sală.) Este foarte interesant că cei trei care şi-au explicat votul împotrivă sunt exact aceiaşi care, la deschiderea dezbaterilor, cereau respectarea Tratatului fiscal, ba chiar ameninţau cu trecerea României într-o categorie inferioară din punct de vedere al percepţiei, din cauza încălcării tratatului şi ameninţau cu dezechilibre macroeconomice ce vor decurge de aici. Stimaţi colegi, Eu am vrut să spun asta la începutul discuţiei, dar mi-am păstrat acest argument pentru sfârşit, pentru că bănuiam că aşa o să se întâmple. Ar fi fost interesant să facem un joc de imaginaţie: să dăm un pix celor trei şi să-i rugăm să aplice Tratatul fiscal, adică să taie cheltuielile cu 20 de miliarde de lei. (Rumoare, discuţii în sală.) 20 de miliarde de lei - stimate domn, poate că vă e dor de vremurile alea - înseamnă 25% din salarii - şi vă rog să mă iertaţi, a doua oară noi n-o facem! ... (Aplauze, râsete, discuţii în sală. )... sau înseamnă o treime din pensii! Stimaţi colegi, noi respectăm Uniunea Europeană. Nu este pentru prima oară când o ţară - şi numesc aici, de pildă, Franţa, Marea Britanie şi altele - s-a apropiat sau a depăşit cu mult nivelele pe care Tratatele internaţionale le stabileau, şi mă refer, în primul rând, la Tratatul de la Maastricht. Aceste ţări s-au dezvoltat utilizând datoria publică. Trebuie să vă spun că media datoriei publice în Uniunea Europeană este de 84% din PIB. România are 38% din PIB, adică mai puţin de jumătate din media europeană. În timpul Guvernării PD, datoria publică a crescut de la 13%, cât am lăsat-o eu în 2008, la aproape 40%. S-a triplat în doar 2 - 3 ani. Nu era nevoie. S-a dovedit că nu aveam nevoie să împrumutăm atât de mult. De atunci încoace, deşi am avut deficite bugetare, datoria publică s-a stabilizat. Cine spune că un deficit bugetar între 2,5 şi 3% duce la creşterea datoriei publice nu are în vedere seria de date din ultimii ani. Deci, având în vedere creşterea PIB de 5 - 6%, un deficit bugetar de până în 3% nu majorează datoria publică. De aceea, stimaţi colegi, până când colegii noştri nu ne explică de unde tăiem 20 de miliarde ca să le dăm lor pentru cele 3000 de amendamente încă 100 de miliarde pe care le-au cerut, eu zic să tratăm cu rezervă aceste opţiuni. Iar în legătură cu Uniunea Europeană, aţi văzut că în raportul macroeconomic este proiecţia pe termen lung care arată modul în care, pe termen lung, România se va încadra în prevederile tratatului, aşa cum, de altfel, tratatul însuşi o cere. De aceea, vă rog eu, din două una: ori cereţi tăieri de cheltuieli ori cereţi adăugiri de cheltuieli. Nu putem să facem capele mortuare din tăieri de cheltuieli bugetare! Mulţumesc. (Aplauze în sală.)