4 decembrie 2017 – Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor cu privire la rezultatele Agendei europene privind migraţia COM(2017)558 (PHCD 99/2017). ( rămas pentru votul final )

Petru Gabriel Vlase 13. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor cu privire la rezultatele Agendei europene privind migraţia COM(2017)558. Vă rog, doamnă Plumb.

Rovana Plumb Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor cu privire la rezultatele Agendei europene privind migraţia COM(2017)558. În documentul supus spre analiză Comisia Europeană prezintă o evaluare intermediară a rezultatelor aplicării Agendei europene privind migraţia şi propune iniţiative care abordează domenii-cheie. Comisia pentru afaceri europene a atras atenţia asupra faptului că este necesară o abordare cuprinzătoare a eforturilor tuturor statelor membre în criza migraţiei, nu doar în privinţa relocării, ci şi în ceea ce priveşte contribuţia la apărarea frontierelor externe ale Uniunii Europene. Comisia pentru afaceri europene a mai atras atenţia asupra posibilităţii deschiderii unei noi rute de migraţie prin Marea Neagră, recomandând în acest sens efectuarea unei analize aprofundate şi a unui studiu al potenţialului impact pe care această posibilitate ar aduce-o asupra Uniunii Europene şi a statelor membre, cu precădere în ceea ce priveşte statele membre riverane, respectiv România şi Bulgaria. Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa comisiei din 21 noiembrie şi a fost adoptată în unanimitate şi o supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor în forma adoptată. Mulţumesc.

Petru Gabriel Vlase Domnul Gheorghe Andrei.

Andrei Daniel Gheorghe Mulţumesc, domnule preşedinte. Opinia adoptată de comisie, în principiu, nu este una rea; vine în adoptarea unui punct de vedere realist în legătură cu ceea ce se întâmplă astăzi în criza migranţilor. Dar, sunt o serie de menţiuni pe care doresc să le fac. În primul rând, este nevoie de mai multă fermitate în politica românească cu privire la migraţie. Cum s-a întâmplat şi în 2015, când Parlamentul României nu a susţinut principiul cotelor obligatorii, noi trebuie să spunem un nu ferm relocării pe baze de cote obligatorii. Spun acest lucru deoarece se încalcă deopotrivă Constituţia României, art. 4, cu privire la strămutarea şi colonizarea de populaţii străine, se încalcă principiul suveranităţii naţionale, dar este şi o chestiune de drepturile omului cu privire la persoanele pe care le muţi forţat dintr-o parte într-alta. Din păcate, această criză a migranţilor trebuie tratată la sursă, trebuie mers acolo unde sunt punctele fierbinţi de unde porneşte această migraţie. Încurajând migraţia în Europa, noi nu facem decât să deschidem uşa către alte crize: crize sociale, crize identitare şi crize de securitate. Să nu uităm că, din păcate, tragediile teroriste care au marcat Europa în ultimii doi ani, după criza migranţilor, în 2015, au fost influenţate şi de acest flux ilegal de migranţi dinspre Orientul Mijlociu şi Africa spre Europa, care au dus la proliferarea componentei terorismului islamic de tip jihadist şi, ca atare, am avut de-a face cu tragediile pe care le cunoaştem cu toţii. România trebuie să meargă în direcţia respingerii acestor chestiuni care, pe undeva, nu vin, de fapt, decât să contravină înseşi principiilor şi normelor europene. Odată cu criza migranţilor putem spune că s-a prăbuşit şi spaţiul Schengen. Odată cu criza migranţilor a fost dus în derizoriu inclusiv Tratatul de la Dublin cu privire la azil şi azilanţi. De aceea, poziţia România trebuie să meargă în aceeaşi linie, o linie care să ceară măsuri ferme de combatere a acestei migraţii ilegale care - trebuie să subliniem următorul fapt - rămâne o faptă ilegală cu caracter infracţional şi o faptă care generează crize în Europa. Haideţi să căutăm noi, ca români, atât cât putem, în Europa, să tratăm sursa, şi nu efectul acestei migraţii care, după cum aţi văzut şi dumneavoastră, riscă să arunce Uniunea Europeană în cea mai mare criză din ultimii zeci de ani. Vă mulţumesc.

Petru Gabriel Vlase Domnul Dobrovie.

Matei-Adrian Dobrovie Mulţumesc, domnule preşedinte. Fluxul masiv de imigranţi a reprezentat, într-adevăr, un fenomen de mare anvergură care a marcat evoluţia Uniunii Europene în ultimele luni, în ultimul an. Chiar dacă vârful crizei refugiaţilor a rămas în urmă, problema migraţiei rămâne în continuare una dintre chestiunile centrale de pe agenda Uniunii Europene. Comunicarea cu privire la rezultatele Agendei europene privind migraţia semnalează necesitatea ca Uniunea Europeană să depăşească dificultăţile şi să exploateze momentul de linişte pentru a-şi reforma politicile în domeniul azilului, migraţiei şi pazei frontierelor. Evaluarea intermediară a modului în care au fost gestionate fluxurile migratorii are drept scop principal prevenirea apariţiei unor noi crize similare în spaţiul european. Adoptarea, în 2015, a Agendei europene privind migraţia a instituit un cadru solid în vederea armonizării sistemelor de migraţii şi de azil ale statelor membre. Principala concluzie menţionată în textul comunicării se referă la intensificarea eforturilor Uniunii Europene pentru a pune pe deplin în aplicare agenda privind migraţia. În acest sens, Uniunea Europeană identifică patru domenii prioritare, şi anume: stabilirea cadrului juridic adecvat pentru ca sistemul european comun de azil să poată face faţă provocărilor viitoare, îmbunătăţirea căilor juridice de înlocuire a migraţiei neregulamentare, creşterea eficacităţii returnărilor, pentru a putea transfera resurse către cei care au nevoie de ele, şi colaborarea cu ţările şi organizaţiile prioritare, pentru a gestiona mai bine împreună migraţia. Dragi colegi, Aplicarea insuficientă a instrumentelor existente la nivelul Uniunii Europene şi la nivel naţional, simultan cu lipsa dezvoltării unei politice de readmisie, pune Uniunea Europeană în situaţia de a dispune de un nivel scăzut al ratei de returnare a resortisanţilor aflaţi în situaţia de şedere ilegală pe teritoriul Uniunii Europene. Deşi s-au făcut unele progrese, acesta este un domeniu sensibil. În mod concret, mai puţin de un sfert dintre resortisanţii aflaţi în situaţia de şedere ilegală pe teritoriul Uniunii Europene în 2016 au fost efectiv returnaţi. 226.000, din cei aproximativ 1.000.000 de resortisanţi, au fost returnaţi până în prezent. Propunerile Uniunii Europene vizează crearea unui cadru stabil, prin finalizarea procesului de reformă a sistemului european comun de azil, precum şi gestionarea comună a frontierei externe a Uniunii Europene de către toate statele din spaţiul Schengen. În legătură cu această propunere, USR consideră că solidaritatea şi responsabilitatea statelor membre... (Vociferări.) Îi rog pe colegii de la PSD să fie atenţi, totuşi! USR consideră că solidaritatea şi responsabilitatea statelor membre, în vederea gestionării frontierelor externe, nu poate funcţiona în prezenţa unor tratamente diferite aplicate statelor care îndeplinesc criteriile de aderare la spaţiul Schengen. Domnule "Mitralieră", eu măcar vorbesc cu sens, dumneavoastră vorbiţi aiurea! (Vociferări.)

Petru Gabriel Vlase Domnule deputat...

Matei-Adrian Dobrovie În concluzie, USR este pentru acest proiect de hotărâre. Atenţionăm totodată că, din păcate, şi PSD se încadrează în seria partidelor populiste care au beneficiat la nivel european de criza migraţiei, în sensul că au folosit o retorică populistă - vedem ce foloseşte PSD în ziua de astăzi, legat de statul paralel, imaginar şi ilegitim în capul dumnealor. Şi acum, în final, votăm pentru şi mai vrem să atragem atenţia asupra încălcării drepturilor omului în Turcia. Ştiţi că Turcia este un model pentru domnul Dragnea şi pentru PSD; de acolo au preluat şi sintagma "statului paralel" şi sub această sintagmă, a luptei împotriva statului paralel, practic domnul Dragnea şi ceilalţi îşi propun să aducă România în stadiul Turciei...

Petru Gabriel Vlase Mulţumesc.

Matei-Adrian Dobrovie ...şi anume, epurări masive,...

Petru Gabriel Vlase Mulţumesc.

Matei-Adrian Dobrovie ...controlarea tuturor instituţiilor, pentru ca să... controlarea tuturor instituţiilor şi astfel încât.... Sub acest stat paralel, de fapt... (Vociferări.)

Petru Gabriel Vlase Domnule Dobrovie, mulţumesc.

Matei-Adrian Dobrovie ...se ascunde dorinţa PSD de a acapara toate instituţiile. (Vociferări.) Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Petru Gabriel Vlase Domnul Márton Árpád.

Árpád-Francisc Márton Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Iată-mă, sunt întru totul de acord cu toate susţinerile Partidului Naţional Liberal. Într-adevăr, orice trecere frauduloasă a unei graniţe, indiferent dacă vine din Siria sau de la un stat prieten, este o infracţiune şi trebuie tratată ca atare. Totodată, mă bucur că aţi sesizat pericolul real, pericolul care, în momentul în care se schimbă traseele acestor imigraţii, ne poate afecta. Totodată, avem nişte rezerve faţă de textul pe care l-a adoptat comisia, pentru că în aceeaşi frază vorbeşte despre o necesitate a unei aşa-zise solidarităţi care se comandă de la Bruxelles, dar să se ia în considerare şi specificul fiecărei ţări. Or, aici nu cred că ambele pot funcţiona deodată. Eu aş sugera că ar fi mai bine ca România să se alăture acelor ţări care au mari rezerve asupra deciziilor luate în acest domeniu al Bruxelles-ului, în interesul acestei ţări. Vă mulţumesc.

Petru Gabriel Vlase Domnul Bichineţ.

Corneliu Bichineţ Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Şi noi suntem pentru ca cei care, dintr-un motiv sau altul, de obicei nefericirea, insecuritatea pleacă de la locurile lor de baştină. Şi unde se duc? Aproape toţi înspre Europa - acesta este mirajul - să aibă un tratament uman, corespunzător şi ei, la rândul lor, adaptându-se civilizaţiilor ţărilor legislaţiei în care ajung. Am senzaţia că n-o să avem încotro şi va trebui să găzduim şi noi foarte mulţi oameni veniţi din diferite zări ale lumii. O vom face! Aici şi-au găsit sălaş temporar sau pentru eternitate foarte multe etnii; vorbeam şi cu altă ocazie despre toleranţa poporului român. Însă, cel care vine, este trecut prin filtru şi este acceptat în România, trebuie să respecte legile acestui stat. Din sală : Statul paralel!

Corneliu Bichineţ Domnule, eu am mai auzit de statul acesta paralel; acum este la modă, se discută foarte mult. Eu ştiu că întotdeauna...- am învăţat la şcoală şi mai ţin minte - că nu te întâlneşti cu o linie paralelă niciodată, mergi pe lângă ea. Nu mă interesează statul paralel, mă interesează statul român şi am încredere în doamna Carmen Dan total; dacă ea n-a putut să-l identifice pe Dorel în casa ei, e clar că nu va prinde niciodată pe nimeni din statul paralel! Mulţumesc. (Aplauze.)

Petru Gabriel Vlase Domnul Bacalbaşa, ca să fie complet.

Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa Stimaţi colegi, Problema migraţiei este o problemă majoră, gravă, actuală. Unul din colegii noştri - mă rog, eu nu-l simt ca coleg - a vorbit despre populism atunci când au fost apărate interesele vitale ale acestui popor. Cred că viaţa îl contrazice pe acest domn "tovarăş", întrucât ieri, se pare, Statele Unite, aliatul nostru strategic, s-au retras dintr-o structură privind refugiaţii, susţinând că n-o să facă o structură supranaţională politica de imigrare a Statelor Unite. Cred că şi noi, ca aliat strategic, trebuie să luăm un exemplu fructuos din partea atitudinii Statelor Unite ale Americii şi a domnului Trump. Vă mulţumesc.

Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Domnul Ciuhodaru? Nu. La articole. La titlu? Adoptat. La preambul? La fel. La articolul unic? La fel.