Florin Iordache 10. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici; PL-x 556; caracter organic. Avem 35 de amendamente admise. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu. Domnul preşedinte Adrian Solomon, Comisia pentru muncă. Raport comun Comisia pentru muncă şi Comisia pentru administraţie.
Adrian Solomon Mulţumesc, domnule preşedinte. Legea adoptată de Parlament în data de 26 iunie 2016 are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, în scopul simplificării unor proceduri de ocupare a funcţiilor publice şi pentru întărirea respectării principiilor egalităţii de şanse, nediscriminării şi echităţii între funcţionarii publici. În conformitate cu dispoziţiile art. 77 alin. (2) din Constituţia României, republicată, Preşedintele României a formulat o cerere de reexaminare asupra legii transmise spre promulgare, pentru următoarele considerente. 1. Intervenţia legislativă prevăzută la art. I pct. 18 şi pct. 22 din legea transmisă la promulgare nu se justifică. Excluderea funcţionarilor publici din sfera aplicării măsurii suspendării raportului de serviciu în cazul trimiterii în judecată generează multiple efecte negative. Pe de o parte, prin această măsură legislativă se creează, fără nicio justificare obiectivă, o situaţie unică în ansamblul reglementărilor privind exercitarea funcţiei publice. Pe de altă parte, considerăm că prin eliminarea acestei forme de protecţie a instituţiei publice se vulnerabilizează însăşi autoritatea publică, iar norma preconizată pare a avea în vedere, mai degrabă, protejarea funcţionarului public trimis în judecată aflat într-o asemenea ipoteză, decât protejarea funcţiei publice, în general. O asemenea normă afectează funcţia publică şi poate genera o serie de consecinţe dificil de gestionat. Spre exemplu, atunci când în cadrul aceleiaşi instituţii publice, unui contractual trimis în judecată angajatorul îi poate suspenda contractul de muncă, în timp ce împotriva unui funcţionar public aflat în aceeaşi situaţie, angajatorului îi este interzisă această posibilitate. 2. În ceea ce priveşte aplicarea în timp a dispoziţiilor privitoare la suspendarea raporturilor de serviciu, se impune reanalizarea art. II alin. (1) din legea transmisă la promulgare, întrucât prin utilizarea sintagmei "precum şi cu cele aduse prin prezenta lege" norma este lipsită de claritate, putând genera interpretări diferite în practică, mai ales prin raportare la art. I pct. 22 din lege. În urma reexaminării legii, proiectul a fost adoptat cu amendamente de către Senat, în şedinţa din 30 octombrie 2017. În legătură cu obiecţiile formulate în cererea de reexaminare, în urma reanalizării textului legii şi a opiniilor exprimate în cadrul dezbaterilor, membrii comisiilor au formulat următoarele observaţii. 1. În reglementarea privind regimul juridic al răspunderii trebuie avută în vedere atât instituirea unor măsuri pentru protejarea funcţionarului public, cât şi statuarea unor măsuri de natură a proteja interesele autorităţii sau instituţiei publice. Din acest punct de vedere, s-a considerat că prevederile alin. (1) şi (5) ale art. 86 sunt acoperitoare, legea precizând că, de la momentul punerii în mişcare a acţiunii penale, în situaţia în care funcţionarul public poate influenţa cercetarea, persoana care are competenţa numirii în funcţia publică are obligaţia să dispună mutarea temporară a funcţionarului public în cadrul altui compartiment sau altei structuri fără personalitate juridică a autorităţii ori instituţiei publice, fără a afecta dreptul la muncă al funcţionarului public. 2. Referitor la reanalizarea art. II alin. (1), Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a reformulat textul în acord cu obiecţiile din cererea de reexaminare. 3. Pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, sunt necesare două corecţii în textul legii adoptate de Parlament, în sensul punerii de acord a trimiterii la cadrul legislativ privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, respectiv identificarea actului normativ la care se face trimitere în cuprinsul art. II alin. (1). Legea face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. În urma finalizării dezbaterilor, în temeiul art. 137 alin. (3), membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, aprobarea, în parte, a cererii de reexaminare. Totodată, membrii comisiilor au hotărât să supună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport asupra cererii de reexaminare formulată de Preşedintele României, prin care se propune adoptarea legii cu amendamente.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Domnul Paşcan, dezbateri generale, Grupul PMP. Vă rog, domnule deputat.
Emil-Marius Paşcan Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Distinşi colegi, Consider că a fost insuficient analizată şi ambiguu soluţionată cererea de reexaminare făcută de Preşedintele României. În această situaţie vorbim de funcţionari cercetaţi penal pentru fapte de corupţie cărora, prin formula actuală a legii, nu li se suspendă temporar sau de drept activitatea, ci, prin formula actuală a proiectului legislativ, persoana care are competenţa numirii în funcţia publică are şi obligaţia să dispună mutarea temporară a funcţionarului public în cadrul altui compartiment sau altei structuri fără personalitate juridică a autorităţii ori instituţiei publice, fără a afecta dreptul la muncă al funcţionarului public. Deci creăm o obligaţie, fără să asigurăm şi cadrul acestei obligaţii pentru angajator. Pentru că s-ar putea să nu existe acea funcţie. S-ar putea să nu existe chiar acea structură fără personalitate juridică, să nu existe un post disponibil. Deci îl obligăm pe cel care este în măsură, are competenţa numirii în funcţie, îl obligăm la ceva ce nu îi putem asigura. Şi atunci ce ne facem? Eu consider că Preşedintele României a solicitat în mod corect şi concret ca o persoană trimisă în judecată pentru fapte de corupţie să aibă parte, cum era iniţial, de formula suspendării temporare, până când îi este clarificată situaţia. Or, noi ce vrem să facem? Îl trimitem să lucreze în aceeaşi instituţie, într-un serviciu posibil, nu ştim care, fără personalitate juridică, şi îl obligăm şi pe şeful instituţiei să facă acest lucru. Este, stimaţi colegi, un nonsens. De aceea, Partidul Mişcarea Populară va vota împotriva acestui proiect, întrucât cererea de reexaminare nu a fost analizată judicios, iar formula găsită este ambiguă şi neclară. Mulţumesc.
Florin Iordache Grupul USR, domnul deputat Cristian Seidler. Şi apoi, domnul Márton Árpád.
Cristian-Gabriel Seidler Dragi colegi, Suntem în faţa unui nou episod al unei epopei căreia noi, cei de la USR, îi spunem: "Fără penali în funcţii publice!". De fapt discutăm aici despre un funcţionar public care săvârşeşte una dintre următoarele infracţiuni: contra umanităţii, contra statului sau autorităţii, infracţiuni de corupţie, de serviciu, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de fals, infracţiune săvârşită cu intenţie care l-ar face incompatibil cu exercitarea funcţiei publice. Dacă avem de a face cu un funcţionar public care a săvârşit una dintre aceste infracţiuni şi - atenţie - rechizitoriul este înaintat instanţei, chiar şi aşa, acest funcţionar public rămâne în continuare, prin efectul a ceea ce doriţi să aprobaţi astăzi, pe funcţie, şi în continuare "va servi" ţara, prin autoritatea publică în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea. Propunerea de revizuire, a Preşedintelui, solicita ca un asemenea funcţionar să fie suspendat până la judecarea cauzei şi, în cazul în care s-ar dovedi nevinovăţia, să fie repus în funcţie şi să primească drepturile salariale aferente. Respingeţi probabil astăzi o asemenea posibilitate şi lăsaţi o persoană trimisă în judecată pentru infracţiuni de corupţie să-şi desfăşoare nestingherită activitatea în cadrul instituţiei care i-a dat ocazia şi în cadrul funcţiei care i-a dat ocazia să săvârşească o asemenea infracţiune. O măsură preventivă de suspendare din funcţie ar fi fost pur şi simplu de bun-simţ. Şi, de aceea, vom şi reveni cu susţinerea amendamentelor respinse în comisie. Mulţumesc.
Florin Iordache Da. Domnul Márton Árpád. Vă rog.
Árpád-Francisc Márton Domnule vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi contestatari ai măsurii prevăzute, contestate de domnul preşedinte şi care a rămas nemodificată în comisie, De multe ori v-am spus, nu vreţi să aflaţi, există o Directivă a Uniunii Europene privind prezumţia de nevinovăţie, care a intrat în vigoare pe 1 aprilie 2016, şi România este ţinută să se conformeze acestei directive până în 1 aprilie, anul viitor. Noi imediat am depus un proiect de lege. Stimaţii colegi din Senat n-au avut timpul necesar să-l aprobe. Am încercat şi în procedura penală să introducem câteva prevederi din acea directivă. Ni s-a spus că nu le este locul acolo. Acum, unii contestatari doresc să introducă o prevedere legală contrară acestei directive. Adică, orice persoană până când nu este condamnată, conform acestei directive, este considerată - este prezumţia de nevinovăţie - a fi nevinovată. Şi, tot conform acestei directive, nu-i este permis niciunei persoane să se declare faţă de această persoană de parcă ar fi fost condamnată, şi nicio autoritate să se comporte faţă de acea persoană ca şi când persoana respectivă ar fi fost condamnată. Ca atare, ce facem? În loc să includem în prevederile noastre legale prevederi din directiva care este obligatorie, şi nu numai în legile noastre, ci şi în actele normative subsecvente, care să intre în funcţiune până în 1 aprilie 2018, încercăm să introducem nişte prevederi contrare acestei directive. Păi, noi suntem membri ai Uniunii Europene?! Ca atare, noi nu degeaba am depus acel amendament la Codul de procedură penală, prin care să se introducă prevederile din directivă. Noi suntem convinşi că prezumţia de nevinovăţie trebuie să funcţioneze şi în statul român. Şi acest stat nu trebuie să fie dominat de procurori. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Da. Mulţumesc. Domnul Solomon, Grupul PSD. Vă rog.
Adrian Solomon Mulţumesc, domnule preşedinte. A explicat domnul Márton Árpád atât de bine esenţa acestor modificări, încât poate ar fi mai bine să facă direct la Târgu Mureş lucrurile acestea şi domnului Paşcan, poate ar înţelege despre ce este vorba. Nu numai că n-am... noi din 2015 analizăm şi reanalizăm, şi Curtea ne-a retrimis-o o dată la reanalizare. Dacă nici după aproape trei ani putem să spunem că n-am analizat cu atenţie acest text înseamnă că domnul Paşcan este în eroare. Îi spun numele pentru un drept la replică. Sper să-l folosească. Ceea ce trebuie spus, înainte de toate, pe lângă prezumţia de nevinovăţie, se întâmplă şi... asta-i viaţa. Ne demonstrează, cu atâtea cazuri în ultima vreme, că mulţi funcţionari au fost ţinta unor abuzuri din partea unor delatori şi din partea unor procurori, trimişi în judecată, achitaţi, în cele din urmă, de către instanţe. Ce se întâmplă cu perioada când, conform legii, au fost suspendaţi din raporturile de serviciu şi n-au avut drept de muncă? Prin urmare, acei oameni au dreptul la despăgubiri din partea instituţiilor publice care i-au pus să şomeze, fără drept de muncă. Din punctul nostru de vedere, inclusiv cei asupra cărora planează o oarecare bănuială, dar care se bucură de prezumţia de nevinovăţie, trebuie să aibă dreptul la muncă, nu trebuie să-i condamnăm apriori la sărăcie şi la pauperizare, ci trebuie să avem grijă ca ei să nu influenţeze prin locul de muncă pe care îl au bunul mers al cercetărilor. De aceea, forma finală a celor două comisii este una corectă, una care vine în sprijinul cetăţenilor cu drept de muncă din această ţară şi cu toate drepturile constituţionale, inclusiv acea prezumţie de nevinovăţie. Mulţumesc.
Florin Iordache Da. Domnul Paşcan, drept la replică.
Emil-Marius Paşcan Stimaţi colegi, Vorbim de fapte foarte grave. Şi tocmai aici se face o confuzie. Evident, până la condamnare, orice om, fie el şi funcţionar, se bucură de prezumţia de nevinovăţie. Şi aici nu încape discuţie, e o prevedere constituţională. Dar un funcţionar trimis, pentru grave fapte de corupţie, în judecată, deci în faza unui rechizitoriu, e firesc să lucreze în aceeaşi instituţie în continuare, în condiţiile în care - şi aici este fractura de logică pe care nu vreţi să o pricepeţi. Şi v-o spun ca un fost prefect şi cu o bogată activitate în administraţia publică, de vreo 14 ani. Cum îl obligi pe şeful instituţiei să-l detaşeze într-un serviciu public fără personalitate juridică dacă nu are un asemenea serviciu public, nu are un loc liber în acest sens? Vă întreb. Pe de altă parte, cum răspundeţi discriminării care se face între un astfel de funcţionar şi un simplu salariat, personal contractual? Lui i se poate - celui de-al doilea - desface contractul de muncă, nu şi funcţionarului. Poate ar trebui şi premiat, dus într-un alt serviciu şi să i se dea şi o recompensă pentru faptele de corupţie pentru care este cercetat. Aşadar, am studiat foarte bine aceste aspecte care ţin şi de logică, şi de bun-simţ. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. S-au terminat dezbaterile generale. Avem 35 de amendamente admise. Dacă la titlu sunt observaţii? Nu. De la 1 la 10. Dacă sunt intervenţii? Nu. De la 11 la 20. Dacă sunt intervenţii? Nu. 21-30? Vă rog. Domnul Seidler. Vă rog.
Cristian-Gabriel Seidler Domnule preşedinte, Cred că avem de-a face din nou cu ceea ce se numeşte o eroare materială. Pentru că la pct. 20, respectiv la pct. 24 din raport, cele care se referă la iniţial pct. 18 şi pct. 22 din art. I al legii supuse revizuirii, ieri, în cadrul Comisiei pentru muncă şi Comisiei pentru administraţie publică, de aici, din Camera Deputaţilor, ne-am exprimat prin vot asupra revenirii la forma iniţială. S-a adoptat forma propusă de Senat. Din păcate, raportul nu indică acest lucru şi, de aceea, înţeleg că mă aflu în imposibilitatea de a susţine în plen amendamentele respinse. Din acest motiv, strict procedural, o să vă rog să retrimitem acest proiect comisiei, pentru ca raportul să revină cu amendamentele discutate în cadrul comisiei. Mulţumesc.
Florin Iordache Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie. Să înceapă votul. 83 de voturi împotrivă, 36 de voturi pentru, două abţineri. Propunerea de retrimitere nu a fost adoptată. De la 30 la 35 dacă sunt observaţii? Nu. Mulţumesc. Rămâne la votul final; caracter organic.