Ben-Oni Ardelean Bună seara! Declar deschisă şedinţa consacrată răspunsurilor orale la interpelările adresate membrilor Guvernului, din 6 noiembrie 2017, ora 17,00. Dau cuvântul domnului... Nistor Laurenţiu nu este. Aşadar, depuneţi în scris, din partea Ministerului delegat pentru Fonduri Europene. Dau cuvântul domnul Petru Andea, pentru a da un răspuns doamnei deputat, referitor la programele şi proiectele pe care ministerul le are în vedere pentru anul şcolar 2017-2018 şi, de asemenea, aş dori ca în continuare să răspundă şi doamnei deputat Oana Bîzgan, din partea USR. Este în sală? Pe aceasta o depuneţi în scris, domnule ministru. Vă mulţumesc. Aveţi cuvântul.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule ministru. Dacă este, cumva, în sală, doamna deputat Cosma Lavinia- Corina, din partea USR? Da, mulţumesc. Dau, atunci, cuvântul domnului secretar de stat Dan Dumitrescu, de la Ministerul Sănătăţii, privind situaţia copiilor cu afecţiuni cardiovasculare, care este dramatică, spune Domnia Sa. Mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc, domnule ministru. Rămâneţi acolo, pentru că văd că aşteaptă cu nerăbdare domnul Bichineţ Corneliu să primească un răspuns, legat de redeschiderea Spitalului Orăşenesc Negreşti.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc mult. Dacă este în sală domnul deputat Alexe... A, domnul Bichineţ! Vă rog, domnule Bichineţ, aveţi dreptul la cuvânt.
Corneliu Bichineţ Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule secretar de stat, Să rămâneţi pe aproape. Nu sunt mulţumit absolut deloc de răspunsul dumneavoastră, îndelung aşteptat. Am trimis un memoriu semnat de 4025 de oameni, domnului ministru. Nu a dat, în două luni, niciun semn. La Negreşti-Vaslui se moare ca în Angola, ca în Etiopia - 50.000 de oameni din jurul acestei localităţi urbane nu au o unitate spitalicească. Se cheltuieşte enorm pentru deplasarea lor cu salvările, spre Bârlad sau spre Iaşi sau spre Vaslui şi, vă rog, luaţi în seamă ca, dintre toate spitalele închise printr-un ordin nesăbuit al unui ministru, acum 6 ani, acest spital emblematic pentru zonă să fie redeschis fie ca o secţie externă a Spitalului Judeţean Vaslui, fie ca orice altceva, pentru că s-au cheltuit milioane de euro din fonduri europene pentru modernizarea spitalului, iar când s-a terminat de modernizat, a fost închis. Culmea culmilor! Nu există nici manageri. Primarul din localitate face şi el ce poate. Preşedintele Consiliului Judeţean face şi el ce poate. Dar, fără susţinerea Ministerului Sănătăţii... Singurul om care a putut face ceva pentru noi a fost ministrul Bănicioiu, care a fost foarte bun şi a fost şi dat afară. A trimis doi consilieri personali să vadă despre ce este vorba, acum 4 ani, acolo. De atunci, nimic. Şi, vă rog foarte mult, transmiteţi domnului ministru că îi doresc foarte multă sănătate, să nu aibă nevoie să meargă niciodată pe la vreun spital prin Moldova!
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc, domnule deputat. Dacă în sală este domnul deputat Costel Alexe? Nu este. Aşadar, domnule secretar de stat, Dan Dumitrescu, vă rog să depuneţi răspunsul în scris răspunsul pentru această întrebare. Dacă este doamna Bîzgan în sală? Nu este. Aşadar, domnule secretar de stat de la Ministerul Energiei, Iulian-Robert Tudorache, vă rog, în scris. Dacă este domnul Tinel Gheorghe? Este în sală. Aşadar, îl rog pe domnul secretar de stat Istrate Şteţco, să dea un răspuns din partea Ministerului Apelor şi Pădurilor. Vă mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc tare mult. Domnul deputat Tinel Gheorghe are cuvântul.
Tinel Gheorghe Domnule preşedinte de şedinţă, În primul rând o chestiune procedurală, la art. 201 din Regulamentul Camerei Deputaţilor se instituie obligaţia ministerului ca, la interpelare, să avem un termen de răspuns de cel mult două săptămâni. În situaţii deosebite, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor poate acorda un singur termen de prelungire, de 15 zile. Vă rog să reţineţi că interpelarea este din 12 septembrie şi ne aflăm aproape de termenul de 60 de zile... de două luni... în 6 noiembrie să ne răspundă un minister care nu a venit cu un răspuns concret... spune... "... domnule, nu e responsabilitatea mea, nu e treaba mea, este treaba Ministerului Mediului". Păi, tocmai de aceea v-am şi întrebat, pentru că accept răspunsul dumneavoastră făcut public astăzi, aici. Acesta este un temei pentru a acţiona în instanţă şi a face o plângere Ministerului Mediului, doamnei Graţiela Gavrilescu, pentru că, în opinia noastră, în opinia mea personală, nu a avut temei tehnic de fundamentare a acestui ordin, dat fiind faptul că pe legea invocată, Legea nr. 407, Legea vânătorii, responsabilitatea coordonării, a controlului părţii de vânătoare este exclusiv a autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare, adică a dumneavoastră, domnule secretar de stat. Deci aici ori este vorba de necunoaşterea legii, ori este vorba de un abuz foarte grav pe care Ministerul Mediului, doamna Graţiela Gavrilescu, l-a înfăptuit. Pentru că, încă o dată spun, fundamentarea celor 140 de urşi şi 97 de lupi, plan de recoltă, nu relocare, în principal plan de recoltă, ... este nefundamentată cifra. Mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim tare mult, domnule deputat. Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe este în sală. Aşadar, dau în continuare cuvântul, din partea Ministerului Afacerilor Externe, domnului secretar de stat Alexandru Micula. Vă rog, domnule ministru, poftiţi!
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc, domnule ministru. Dacă domnul Andrei Daniel Gheorghe doreşte să ia cuvântul? Vă rog, domnule deputat.
Andrei Daniel Gheorghe Mulţumesc, domnule preşedinte. Mulţumesc, domnule secretar de stat. Cred că problema migraţiei este una pe care autorităţile române trebuie să o gestioneze cu maximum de atenţie. Spun acest lucru, deoarece ştim foarte bine că, dincolo de refugiaţi care, sunt total de acord, beneficiază de toate drepturile prevăzute în Convenţia de la Geneva şi asupra cărora nimeni nu a pus semne de întrebare cu privire la asistenţă, avem de-a face cu un val de migranţi, iar în ceea ce priveşte acest val de migranţi nu putem neglija aspectul că se pot strecura anumite elemente periculoase la adresa securităţii naţionale şi a ordinii publice. Şi mă refer aici atât la persoane certate cu legea, la persoane care aparţin unor grupări mafiote, cât mai ales la jihadişti. Ştim cu toţii că o parte dintre atacurile teroriste care au avut loc în Europa Occidentală s-au datorat unei colaborări deosebit de interesante între celulele jihadiste existente în marile oraşe europene şi personaje care s-au infiltrat în acest val migrator şi au reuşit astfel să pătrundă în Europa. Cred că această politică europeană în privinţa migraţiei trebuie să ţină cont atât de interesul ţărilor europene şi de toate prevederile existente în vigoare la acest moment, cât şi de această chestiune umanitară. Dar trebuie să facem o diferenţă. Avem de-a face cu refugiaţi de război, asupra cărora nu stăm acum să punem întrebări, pentru că ştim foarte clar care este legislaţia internaţională care îi protejează, pe bună dreptate, şi cu adevărat necesită ajutor. Avem de-a face cu migranţi economici, care sunt aduşi în Europa prin reţele de tip mafiot, de trafic de persoane, care parcurg 5,6,7.000 de kilometri, uneori chiar un an, doi, trei, până când ajung în ţările europene unde doresc să beneficieze de cadrul de asistenţionalism existent în societăţi precum Germania, Suedia, Franţa şi alte naţiuni europene. Şi, bineînţeles, avem personaje dubioase, care se infiltrează pe acest circuit. Cred că Uniunea Europeană trebuie să acţioneze nu la efecte, ci să caute cauzele. Cred că Tratatul Schengen, aşa cum funcţionează el astăzi, este absolut lipsit de orice sens şi de orice noimă şi cred totodată că, decât să ne urecheze pe noi pentru tot felul de declaraţii politice care se fac în Parlament sau în alte părţi şi care ţin România în afara spaţiului Schengen, Uniunea Europeană, prin autorităţile de la Bruxelles şi prin principalele naţiuni care o compun, ar trebui să aibă mai mare grijă de propriile sale frontiere şi de felul cum sunt protejate aceste frontiere. Bineînţeles că soluţia rezolvării acestei crize a migranţilor este o investiţie în ceea ce înseamnă protejarea refugiaţilor de război din Siria şi Irak, victime ale islamismului şi ale terorismului, atât din partea autorităţilor de stat, cât şi din partea unor grupări teroriste care sunt cunoscute pe întreg globul, cât şi, mai ales, oprirea acestor conflicte care au fost lăsate să se dezvolte şi să ducă la tragedii umanitare şi, pur şi simplu, la dispariţia unor entităţi statale, aşa cum se întâmplă acum în Siria. Ca atare, mai este o chestiune. Cotele obligatorii, pe undeva, contravin celor două principii - un principiu care reprezintă nestrămutarea de populaţii străine pe teritoriul României şi este prevăzut în Constituţia României, iar altul este un principiu internaţional care spune foarte clar că deportarea de populaţie este interzisă. Europa ar trebui să caute soluţii, Europa ar trebui să lase propaganda aceasta ieftină, care a dus şi la impunerea cotelor obligatorii de migranţi, şi ar trebui să înţeleagă că felul în care astăzi Bruxellesul gestionează această criză, care poate arunca în aer spaţiul comunitar, este unul profund iresponsabil şi unul care nu ajută sub nicio formă la găsirea unui element de stabilitate şi de ordine la nivel european. Eu sper că Ministerul Afacerilor Externe din România va fi foarte, foarte atent la toate aceste recomandări şi la toate aceste, de multe ori impuneri - îmi permit să spun - care vin pe filiala Bruxellesului, şi va juca foarte corect, aşa cum ne dorim şi noi, o carte naţională, o carte în interesul României şi în interesul protejării libertăţilor, drepturilor fundamentale şi siguranţei cetăţeanului român, pentru că, în fond, înainte de a asculta de ceea ce spune Bruxellesul, trebuie să ascultăm de ceea ce spun românii, iar românii sunt profund îngrijoraţi astăzi cu privire la această criză a migranţilor. Vă mulţumesc. Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc, domnule deputat. Domnul Dobrovie este în sală, aşadar, voi da cuvântul, din partea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, domnului secretar de stat Alexandru Pugna. Vă rog, domnule ministru.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc foarte mult, domnule secretar de stat. Vreţi să interveniţi, domnule deputat? Nu. Dacă nu intervine domnul deputat, închidem aici şedinţa consacrată răspunsurilor orale la interpelări, din 6 noiembrie 2017, care a începu la ora 17,00. Vă mulţumesc. Numai bine! Şedinţa s-a încheiat la ora 17,47.