Petru Gabriel Vlase Daţi-mi reexaminările! 8. Reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 534 din 12 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 25 iulie 2017; procedură de urgenţă. Comisia juridică? Domnul Dunava.
Costel Neculai Dunava Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă au fost sesizate cu dezbatere pe fond a reexaminării. Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată. În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, în calitate de primă Cameră sesizată, admiterea cererii de reexaminare şi respectiv adoptarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, cu amendamentele admise, redate în Anexa nr. 1, şi amendamentele respinse, redate în Anexa nr. 2 la prezentul raport. În raport cu obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor organice. Mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Dezbateri? Domnul Paşcan.
Emil-Marius Paşcan Domnule preşedinte de şedinţă, Distinşi colegi, Asistăm la un proiect legislativ care poate constitui, printr-o naraţiune, obiectul unei cărţi de ficţiune. Acest proiect legislativ a fost iniţiat, în sesiunea trecută, de preşedintele Comisiei pentru cultură şi media din Senat, senatorul Georgică Severin, într-un moment, într-adevăr de criză, extrem de delicat pentru Televiziune, de blocaj în funcţionare, prin absenţa unui Consiliu de administraţie, şi pe fondul unei Televiziuni publice care era blocată din pricina proceselor pierdute cu proprii angajaţi şi a datoriilor imense, istorice, pe care le avea. Ei bine, atunci s-a considerat că nu este firesc să sufere românii, să nu poată urmări la Televiziunea publică anumite competiţii sportive de rang naţional sau internaţional, doar pentru că erau blocate fondurile Televiziunii. Şi s-a promovat acest proiect, implicit separându-se, în faza sa iniţială, funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie de cea de director general. Ei bine, acest proiect a trecut ca o vântoasă, prin adoptare tacită în Camera Deputaţilor, şi a ajuns la Senat, unde a suferit modificări substanţiale. Acele modificări au fost atacate mai apoi şi forma adoptată de Senatul României, de PNL şi PMP, la Curtea Constituţională. Şi s-a ajuns la soluţia de astăzi. Aici sunt mai multe chestiuni pe care aş vrea să vi le aduc la cunoştinţă. Faptul că noi consimţim, astăzi, după ce Parlamentul României a modificat legislaţia respectivă, a promovat Legea nr. 1/2017, prin care cetăţenii şi persoanele juridice nu mai plătesc taxa de abonament pentru radio şi TV, pentru posturile publice, virându-se aceste sume în locul celor iniţiale plătite de contribuabili, de bugetul de stat, respectiv Guvernul României, ne pune în situaţia în care asistăm practic la un mod fatalist de a aborda pe termen lung situaţia, în mod special, a Societăţii Române de Televiziune. Adică, primeşte bani de la bugetul de stat, de la Guvern, în continuare, pentru a putea exista şi funcţiona, şi tot noi mai vrem să-i dăm şi pentru programe. Mă întreb, mai aşteptăm să încaseze Televiziunea publică ceva? Fiindcă, la urma urmei, trebuie să ştiţi, la ora actuală, sunt nişte datorii care au crescut - în 2016, la finalul anului, erau peste 145 de milioane de euro, datoria Societăţii Române de Televiziune. Astăzi, prin această lege, noi spunem... "Puteţi asuma în continuare, puteţi genera pierderi, deficit... nicio problemă, vă plătim de la bugetul de stat, din banii tuturor românilor, în continuare, pentru a putea exista, ba, mai mult, vă dăm şi bani pentru emisiuni." Mă întreb, ce bani mai produce Televiziunea publică? Pe de altă parte, asist iarăşi la o ciudăţenie, adică, în răspunsul Curţii Constituţionale la legea atacată de PNL şi PMP, printre altele, se consfinţeşte că un membru al Consiliului de administraţie, făcând parte din Consiliul de administraţie al SRTV, SRR, poate fi membru de partid. Este absolut ciudat! Sigur, dacă vom discuta stricto sensu , pentru litera legii, Curtea Constituţională are dreptate, dar, discutând în spiritul acestei legi, adică principalul reglementator în audiovizual să fie compus din membri de partid cu carnet de partid, este, din punctul meu de vedere, inacceptabil! Poate că de aceea vom asista şi la alte derapaje gen: o televiziune amendată cu aproape 20.000 de euro, iar altele mângâiate, creştineşte, pe ceafă. Este, din punctul meu de vedere, incredibil! Sunt lucruri care ar trebui să ne dea de gândit! Nu putem noi, cei din Partidul Mişcarea Populară, să votăm pentru acest proiect legislativ. Chiar dacă este o reexaminare, chiar dacă prevederile şi completările la acest proiect sunt în acord cu ceea ce spune Curtea Constituţională, în spiritul legii este inadmisibil şi inacceptabil! Cred că trebuie să veghem cu toţii ca, cei care fac parte din consiliile de administraţie, cei care fac parte din audiovizual, într-un fel sau altul să stea la distanţă de politic pe durata mandatului. Şi este o chestiune imperativă şi necesară, pentru ca ei să judece obiectiv şi să trateze în egală măsură, în spiritul legii, şi emisiunile, dar şi instituţiile din care fac parte. Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Alte intervenţii? Nu mai sunt... Vă rog.
Árpád-Francisc Márton Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Nu vreau să intru pe fondul problemei. Şi noi avem multe probleme cu această lege, inclusiv cu cea care a fost adoptată la Senat. Noi am încercat, la vremea respectivă - nu am găsit destui susţinători - să nu se elimine acea taxă radio-tv, care, pe undeva, totuşi era un act de independenţă a instituţiei respective. Dar, având în vedere că a existat această intervenţie a antevorbitorului, trebuie să spun că posturile publice au nişte obligaţii şi nişte interdicţii, altele decât cele comerciale. Drept pentru care, ei au un minutaj mai restrâns de publicitate, cu nişte restricţii - nu pot întrerupe un film, aşa cum fac posturile comerciale - şi au şi o obligativitate, să producă o televiziune publică, slujind interesul public, culturală, de educare etc. Ca atare, vechea lege, care restrângea finanţarea de la bugetul de stat numai la sfera emisiunilor pentru străinătate, respectiv tehnologizare şi transmitere a semnalelor, era nevoie, din momentul în care s-a regrupat, s-a desfiinţat această sursă a acelei impozitări, să zic aşa, a populaţiei, pentru taxa radio-tv, şi totul trebuie să vină de la bugetul de stat - înseamnă că această restrângere ar trebui să fie eliminată. Este corectă. Nici eu nu ştiu dacă, într-adevăr, acea soluţie, cu un director general şi un preşedinte al Consiliului de administraţie, va aduce ceva noutăţi şi îmbunătăţiri ale acţiunii şi nu vom avea aceleaşi demersuri, mult mai prelungite, atunci când vine o altă putere şi doreşte impetuos să schimbe toată conducerea Televiziunii sau Radiodifuziunii. Aceasta se va întâmpla pe o perioadă mult mai lungă. Dar totuşi deciziile Curţii Constituţionale - şi asta am vrut să spun - sunt general obligatorii, inclusiv pentru noi. Curtea Constituţională, la punctele de la 82 până la 86 a explicat destul de clar de ce a considerat că unele prevederi din articole sunt neconstituţionale şi de ce a considerat că altele sunt constituţionale. A explicat destul de clar că avem o prevedere în Constituţia noastră, la alin. (3) al art. 40, care enumeră, exact şi restrictiv, toate acele situaţii în care poate fi restrâns dreptul a de a fi membru de partid, deci dreptul de asociere. Şi este o enumerare, de strictă interpretare, care se încheie - "...sau alţi funcţionari publici, conform unor legi organice". Or, membrii Consiliului de administraţie nu sunt nici conform Legii Televiziunii, nici conform atribuţiilor, nici conform modului lor de activitate funcţionari publici. Ei nu sunt angajaţi ai Televiziunii. Ei se adună la o şedinţă. În niciun consiliu de administraţie din nicio instituţie membrii nu devin funcţionari publici, nici la şcoli, în acele consilii de administraţie, nici la societăţile comerciale, fiind ele chiar cu capital majoritar de stat, nu devin funcţionari publici. Ca atare, Curtea Constituţională a spus clar: aceştia, nefiind funcţionari publici, nu li se poate interzice să fie membri de partid. Şi cu asta s-a terminat! Iar cealaltă decizie este corectă, prin lege, şi ea este bine documentată, nu se poate întrerupe un mandat, doar pentru că legea este pentru viitor. Ceea ce a făcut Comisia juridică, în mod corect - pentru că altceva nu putea să facă - să corecteze doar acele articole care au fost găsite ca fiind neconstituţionale, prin eliminarea lor. Ca atare, eu cred că fiind general obligatorii, noi nu avem altă soluţie decât să votăm soluţia propusă de Comisia juridică.
Petru Gabriel Vlase Proiectul de Lege privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului Uniunii... (Domnul deputat Stelian-Cristian Ion solicită dezbaterea pe articole.) Domnule Stelian, Este a nu ştiu câta oară... dumneavoastră v-aţi obişnuit să ţipaţi din sală, către mine... Aici, la Parlament, sunt nişte reguli. În momentul când eu am început să citesc, nu eraţi înscris la cuvânt. (Vociferări.) Deci nu eraţi înscris la cuvânt. Am o rugăminte. Nu mai dialogaţi din sală cu mine la prezidiu, prin semne, ţipete, onomatopee şi alte semne acustice. Vă rog din suflet. (Vociferări.) Deci respectaţi regulile din Parlament. Încercaţi, după nouă luni, să înţelegeţi că sunt nişte reguli aici. Dacă puteţi... (Vociferări.) Exact asta v-am spus mai înainte, nu discut cu dumneavoastră, din sală. Aveţi lider de grup, adresaţi-vă secretarilor de şedinţă, dezobişnuiţi-vă să discutaţi cu colegii ca în stradă!