Florin Iordache 8. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale; procedură de urgenţă. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu. Raport comun al Comisiei pentru administraţie, al Comisiei juridice şi al Comisiei pentru drepturile omului. A, mă scuzaţi. Da, vă rog.
Attila Korodi Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Aveţi în faţa dumneavoastră un proiect de lege care chiar dacă în dezbaterile publice a fost catalogat, câteodată, ca ofensă adusă României, trebuie să vă aduc în atenţie că prin codificările aduse în articolele înşiruite în proiectul de lege, nu face altceva decât să aplice recomandarea Comitetului Miniştrilor Consiliului Europei, din anul 2012, care a spus că pentru utilizarea limbilor materne ale comunităţilor etnice din România este recomandată scăderea pragului de 20%. Comitetul Miniştrilor Consiliului Europei se bazează în această decizie pe o activitate a Comitetului de Experţi care este unanim apreciată în cadrul instituţiilor Consiliului Europei, în care Comitetul de Experţi face câteva precizări foarte importante cu privire la utilizarea limbii materne. De ce le face? Pentru că după ce a fost adoptată Legea administraţiei publice locale, România, din fericire, şi a fost un pas foarte bun, a ratificat şi Carta limbilor regionale şi minoritare. Aducând cele două documente foarte importante care există în legislaţia românească, Consiliul Europei, prin Comitetul de Experţi, şi după aceea prin Comitetul Miniştrilor, da, deci forul cel mai important, decizional al Consiliului Europei recomandă României să abordeze mult mai deschis şi prin scăderea pragului utilizării limbii materne în administraţia publică. De ce? Pentru că administraţia publică înseamnă servicii publice către toţi cetăţenii României. Şi acest lucru, dacă se întâmplă într-o manieră deschisă şi într-o manieră în care fiecare cetăţean se simte confortabil în relaţia cu administraţia publică, aduce un beneficiu României. De aceea, tot ceea ce propunem noi şi am propus noi este în concordanţă cu Constituţia României, în concordanţă cu normativele europene definite de Consiliul Europei, instituţia europeană unică, care, la ora actuală, emite normative, standarde la care şi România a aderat. De aceea, vă rugăm să susţineţi acest proiect de lege, pentru că este important să arătăm, în 2017, că România ştie să-şi asume identitatea europeană, ştie să-şi asume că este deschisă oricăror soluţii care aduc minorităţile etnice naţionale mai aproape de ţara în care trăiesc. Şi acesta este lucrul cel mai importat, să trăim într-o atmosferă în care fiecare cetăţean îşi găseşte rostul, îşi găseşte vocaţia, îşi găseşte viitorul în această ţară. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Dau cuvântul domnului Varga. Raport comun al celor trei comisii: Comisia juridică, Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru drepturile omului.
Vasile Varga Mulţumesc, domnule preşedinte. Cele trei comisii au fost sesizate cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Propunerii legislative privind modificarea şi completarea Legii nr. 215. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 215 a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul scăderii ponderii numărului de cetăţeni aparţinând minorităţilor naţionale, care au dreptul de a folosi limba maternă în relaţia cu autorităţile administraţiei publice locale, de la 20%, cât este în prezent, la 10% din numărul total al locuitorilor unei unităţi administrativ-teritoriale, precum şi introducerii unui criteriu alternativ la această pondere, constând într-un număr semnificativ de cetăţeni aparţinând minorităţilor naţionale. În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii reunite au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea unui raport de respingere a prezentei Propuneri legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 215.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Dezbateri generale? Domnul Roman.
Florin-Claudiu Roman Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor colegi, România respectă în integralitate Convenţia-cadru privind protecţia minorităţilor naţionale. Documentul des invocat de către liderii UDMR pentru completarea şi modificarea Legii nr. 215/2001, Legea administraţiei publice locale, nu conţine niciun paragraf referitor la scăderea pragului pentru minorităţi. Nu se referă la steaguri pe criterii etnice şi inscripţii bilingve. Toate prevederile din Convenţie sunt respectate în România, în localităţile unde populaţia de etnie maghiară depăşeşte 20% din totalul populaţiei. Şi se respectă şi art. 120 din Constituţie. Recomandările Comitetului de Experţi către Comitetul Miniştrilor, la care faceţi referire, trebuia să precizaţi şi de când datează - 2008. Iar acele recomandări sunt preluate în 2012. De atunci foarte multe lucruri s-au schimbat în bine pentru tot ceea ce înseamnă minorităţi naţionale în România. România - şi cred că trebuie să fim mândri cu toţii de acest lucru - este un exemplu de bune practici în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale şi este recunoscută ca model de bune practici la nivel european. Prezenţa constantă a UDMR în Parlamentul României, în ultimii 27 de ani, precum şi cooptarea aproape permanentă, sub diverse forme, la guvernare reprezintă un alt exemplu, poate cel mai bun, de bune practici pentru respectarea drepturilor minorităţilor naţionale. Atunci când a avizat favorabil propunerea legislativă a celor 30 de parlamentari UDMR, Consiliul Legislativ a precizat foarte clar că nu se pronunţă pe oportunitate. Şi nu înţelegem care este oportunitatea. Să vii cu un asemenea proiect, înainte de intrarea în Anul Centenarului, nu cred că te gândeşti la toleranţă. Liderii UDMR nu trebuie să uite că aceste abordări ating sensibilităţi istorice, pe care nu le putem depăşi dacă le tratăm cu intoleranţă, cu ostilitate şi, îmi cer scuze, dragi colegi, cu hăhăit. De ce puneţi gaz pe foc, domnilor, afirmând că Anul Centenarului este an de doliu pentru UDMR? Îi reamintesc colegului meu, deputat de Covasna, care a făcut această afirmaţie, că aţi jurat, alături de toţi colegii deputaţi, să respectaţi Constituţia României. Citiţi, vă rog frumos, articolele 12, 13 şi 120 şi atunci probabil lucrurile vor fi mai uşor de înţeles. Consiliul Legislativ mai semnalează că proiectul legislativ al celor 30 de parlamentari UDMR, de redefinire a noţiunii constituţionale de pondere semnificativă, ca reprezentând un procent de 10%, faţă de 20%, cât este în prezent, nu este fundamentat în expunerea de motive. Procentul de 20%, stimaţi colegi, este în concordanţă cu prevederile art. 7 din Legea nr. 282/2007 pentru ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg. Totodată, din expunerea de motive a proiectului - şi eu să ştiţi că recunosc, şi sunt unul dintre parlamentarii care apreciază seriozitatea parlamentarilor UDMR atunci când vin cu iniţiative legislative, şi eu vorbesc la modul foarte serios -, de data asta, v-au scăpat lucruri importante: motivul emiterii actului normativ, impactul socio-economic, impactul financiar asupra bugetului consolidat şi impactul asupra sistemului juridic. Din toate aceste motive, Partidul Naţional Liberal votează pentru respingerea proiectului de lege. Şi cred că ar fi un moment bun să ne bucurăm cu toţii de intrarea în sărbătoarea Centenarului. Aş vrea încă 30 de secunde, dacă sunteţi amabil, să citez din "Istoria Transilvaniei" ... (Discuţii în sală.) ... nu, domnul Ioan Aurel Pop, un mare român. Pe care eu, cel puţin, îl respect. "Adoptarea de către Dieta Principatului, în 1842, a Legii de introducere treptată a limbii maghiare ca limbă oficială în Transilvania, deşi maghiarii nu formau decât cel mult un sfert din toată populaţia Provinciei, a constituit un atentat la identitatea naţională a românilor şi a saşilor". Şi vreau să mulţumesc, în încheiere, celorlalte minorităţi naţionale pentru modul în care au tratat şi tratează patria mamă, România. În numele Partidului Naţional Liberal vreau să le mulţumesc, încheind cu un citat al pastorului sas Stephan Ludwig Roth, care scria în 1842: "Domnii din Dieta de la Cluj voiesc să vadă născută o limbă de cancelarie şi acum se bucură că copilul a fost adus pe lume. A declara o limbă drept o limbă oficială a ţării nu e nevoie, căci noi avem deja o limbă a ţării. Nu este limba germană, dar nici cea maghiară, ci limba valahă. Oricât ne-am suci, oricât ne-am învârti noi, naţiunile reprezentate în Dietă, nu putem schimba nimic. Asta...
Florin Iordache Vă mulţumesc.
Florin-Claudiu Roman ... este realitatea". Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Domnul Paşcan. Are caracter organic şi procedură de urgenţă. Rog, din partea fiecărui grup parlamentar să desemneze câte un singur vorbitor. Domnul Paşcan, Grupul PMP.
Emil-Marius Paşcan Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Distinşi colegi, În primul rând, permiteţi-mi să le adresez felicitări celor care au respins acest proiect, de la nivel de comisii de specialitate. Îi felicit pentru luciditate şi realism. Există două chestiuni paradoxale care se potrivesc. Astăzi, în România, ne pregătim pentru pace înarmându-ne până în dinţi şi făcând investiţii în acest sens. Tot aşa, astăzi, în România, ne pregătim să trăim împreună, să convieţuim, să îndreptăm România într-o zonă a prosperităţii şi concordiei, armoniei în relaţiile interetnice, unde - de altfel, vă spunea şi colegul meu antevorbitor - suntem model european. Deci ne pregătim să convieţuim, să trăim împreună, dar cât se poate de separaţi. Şi nu pregetă, nu scapă niciun prilej UDMR să vină cu astfel de iniţiative legislative, cu caracter separatist, de neînţeles. Dacă vă amintiţi, iniţial, odată cu Moţiunea PSD pentru Guvernul Grindeanu, exista un alt proiect legislativ, similar, cu prag de 15%, cu care s-a încercat, printr-un şantaj, printr-un troc politic, să fie promovată modificarea Legii minorităţilor. Imediat, înainte de vacanţa parlamentară, s-a venit cu acest al doilea proiect, care a coborât pragul la 10%. Şi aş vrea să vă detaliez, pentru cei care nu l-aţi citit, ce înseamnă şi ce prevede acest proiect legislativ. În primul rând, este unul absolut retrograd, pentru că prin acest proiect s-ar interzice prin lege orice modificare şi orice regionalizare pe linie administrativă, la nivelul României. Orice modificare a actualelor graniţe administrative ar fi interzisă - ca să ştiţi prevederea principală şi câte subterfugii cunoaşte acest proiect. În al doilea rând, sigur, cei de la UDMR au interpretat întotdeauna într-o cheie originală Carta europeană a limbilor minorităţilor. O fac şi de data aceasta, prin acest proiect. Problema este nu coborârea pragului la 10%, ci faptul că prin introducerea conceptului de pondere semnificativă, şi dându-se exemple, se ajunge chiar 2% să reprezinte o pondere semnificativă în localităţile de până la 5.000 de locuitori, unde se face trimitere directă cât este minimul reprezentanţilor minoritari - este 300 de persoane. Deci, de la 300 la 5.000 de locuitori, deja vorbim de o pondere semnificativă. Pe de altă parte, ar consfinţi, pe lângă oficializarea limbii maghiare în administraţie, ar consfinţi şi oficializarea unui nou drapel naţional - cel al Ţinutului Secuiesc, care ar deveni reprezentativ şi un nou drapel al României. Pe de altă parte, discriminări de natură pozitivă, tot separatiste, la nivelul Agenţiei Funcţionarilor, care ar trebui să se ocupe, printr-un departament separat, doar de situaţia funcţionarilor de etnie maghiară, iar în situaţia în care unul rămâne fără loc de muncă, să se îngrijească să-i găsească în altă parte, în mod discriminatoriu şi prioritar. Sunt astfel de prevederi şi aberaţii cuprinse în acest proiect, pe care e bine să-l cunoaşteţi. Şi să ştiţi că şi ofensiva legată de Liceul Teologic Romano-Catolic de la Târgu-Mureş este absolut paralelă cu legea şi s-a făcut printr-un separatism promovat politic, tot pe linia UDMR. Aşadar, această "gherilă" politică separatistă, cu care are România de-a face în aproape ultimele sale trei decenii, nu este de tolerat. Trebuie s-o spunem răspicat: România respectă minorităţile, le tratează conform Cartei europene a drepturilor minorităţilor şi nu face niciun compromis în acest sens. Nu trebuie să ne ruşinăm în a ne afirma patriotismul, naţionalismul luminat care a călăuzit şi caracterizat întotdeauna acest popor. Iar atunci când pretenţiile sunt aberante, sar peste cal şi nu sunt conforme cu legislaţia europeană, pe care o respectăm, preţuim şi promovăm, se cuvine să ne pronunţăm ca atare. Fără a avea nimic de-a face cu exacerbări sau extremisme de tip xenofob, şovin etc. Din acest punct de vedere, vă mulţumesc încă o dată pentru luciditate, realism, tuturor. Şi sper ca votul dumneavoastră să fie acela de respingere a acestui proiect care n-ar face altceva decât să submineze liniştea etnică în chiar inima Ardealului. Şi cred că cu toţii suntem mândri de ceea ce suntem astăzi şi nu vrem să ne apropiem vreo clipă în vreo direcţie...
Florin Iordache Vă mulţumesc.
Emil-Marius Paşcan ... apropo de ce se întâmplă astăzi în Catalunya. Vă mulţumesc tuturor. (Aplauze.)
Florin Iordache Domnul Márton Árpád. Vă rog.
Árpád-Francisc Márton Domnule vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi antevorbitori, Să ştiţi că eu cunosc textul Constituţiei României. Şi ca să v-o demonstrez, o şi citez. Art. 11 alin. (1): "Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte". Alin. (2): "Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern". Iar alin. (2) al art. 20 spune clar: "Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile". Bun. Ni s-a spus că nu există un articol sau un rând în această recomandare adoptată de Comitetul Miniştrilor, la 13 iunie 2012, în cadrul celei de-a 1145-a Reuniuni a Miniştrilor Adjuncţi. Recomandă autorităţilor române să ţină cont de toate observaţiile şi recomandările Comitetului de Experţi, şi se consideră ca prioritare următoarele: "1. Adoptarea unei abordări structurate pentru implementarea fiecărui angajament asumat conform Cartei, în cooperare cu reprezentanţii vorbitorilor limbilor minoritare". "5. Reconsiderarea pragurilor instituite în ceea ce priveşte folosirea oficială a limbilor minoritare în administraţie". Deci, reconsiderarea... Bun. Domnului antevorbitor. Din Carta europeană pentru protecţia minorităţilor naţionale, art. 16 - o Cartă tot ratificată de România -: "Părţile se vor abţine să ia măsuri care modificând proporţiile populaţiei din arii locuite de persoane aparţinând minorităţilor naţionale sunt îndreptate împotriva drepturilor şi libertăţilor decurgând din principiile înscrise în prezenta convenţie-cadru". Da? Cu bună-credinţă şi, întocmai, aplicabile legislaţiei româneşti. Bun. Vă dau doar câteva exemple, pentru aşa-zisa incoerenţă legislativă pe care am avut-o. Dincolo de faptul că m-a cam mirat intervenţia din partea Grupului minorităţilor naţionale, noi credem că sunt câteva minorităţi naţionale care, într-adevăr, vorbesc limba lor maternă şi sunt într-o pondere semnificativă, peste 10%, dar sub 20%, în multe sate şi comune ale acestei ţări, sunt cel puţin 10 dintre acestea - prin care, cum să spun, s-a respins această încercare de modificare a legii. Dar exemplul, în cazul comunităţii pe care o reprezentăm noi, este destul de elocvent. Clujul, de exemplu, are 50.000 de vorbitori de limbă maghiară, da? Aceştia sunt sub 20%, actualmente, la Cluj. Ca atare, aplicând strict Legea nr. 215, nu au dreptul să-şi folosească această limbă. După cum ştiţi, majoritatea minorităţilor naţionale sunt sub acest număr de 50.000 de locuitori. S-au încercat modificări, la Oradea, de exemplu, să se scadă pragul sub 20% din populaţie, pentru a nu se folosi limba existentă, deşi avem o reglementare clară. Şi ni se mai spune, ni s-a spus că este surprinzător că, tocmai în anul premergător Centenarului, venim noi cu o astfel de iniţiativă. Noi credem că este corect să venim cu această iniţiativă, pentru că la 100 de ani de la Declaraţia de la Alba Iulia ar fi bine să se respecte întocmai toată Declaraţia, inclusiv cea referitoare la minorităţile naţionale. Deci ar fi timpul ca, la anul aniversar, să avem o astfel de legislaţie, pusă de acord cu Declaraţia de la Alba Iulia, fapt pentru care o vom sărbători cu cel mai mare drag! Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. În continuare, doamna Popescu Mariana, din partea minorităţilor naţionale.
Mariana-Venera Popescu Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să vă supun atenţiei câteva aspecte ale acestei propuneri legislative, care nu s-au discutat decât la nivelul comisiei. Introducerea, la art. 22, a unui alineat privind interzicerea modificării limitelor teritoriale ale UAT-urilor, reprezintă un demers legislativ care va bloca orice demers de reorganizare administrativ-teritorială a României, dacă nu se va ţine cont de graniţa etnică, aşa cum prevede acest proiect legislativ. Nu înţeleg de ce este necesar, pentru noi minorităţile, acest proiect legislativ, deoarece orice fel de regionalizare nu afectează în niciun fel ponderea etnică şi drepturile minorităţilor. Un alt aspect - introducerea posibilităţii ca aleşii locali să adopte simboluri ale minorităţilor, prin introducerea unor prevederi la art. 117 alin. (4) privind posibilitatea adoptării şi folosirii de însemne şi simboluri care să exprime identitatea etnică. Noi, minoritarii, avem dreptul de a utiliza simboluri etnice la manifestările noastre proprii, în spaţiul privat. Deci nici această reglementare nu o văd utilă pentru noi, ca minoritari. Mai mult, legiferarea steagului secuiesc, după cum ştim, este promovat ca simbol al autonomiei. Un alt aspect - scoaterea pragului pentru folosirea limbii materne în instituţiile publice a fost, din punctul meu de vedere, un cal troian, în care au fost ascunse celelalte aspecte pe care tocmai vi le-am amintit. Invocarea necesităţii alinierii cadrului normativ la legislaţia europeană şi Carta limbilor regionale şi minoritare pe care o tot amintim aici nu se aplică la noi în ţară, pentru că această Cartă prevede aplicarea măsurilor privind protecţia persoanelor aparţinând minorităţilor care "nu trebuie să se facă în detrimentul învăţării limbii oficiale". Grupul minorităţilor naţionale nu susţine acest proiect. Am votat ieri, în cadrul Grupului parlamentar, în unanimitate. Iar pentru noi, minoritarii, România este un model de bune practici şi, în acest sens, aş vrea să mulţumim statului şi Guvernului pentru drepturile de care ne bucurăm. (Aplauze.)
Florin Iordache Vă mulţumesc. Din partea Grupului USR. Vă rog.
Cristian-Gabriel Seidler Stimaţi colegi, Ultimul lucru de care avem nevoie, în zilele acestea, de la tribuna Parlamentului, sunt discursuri inflamatorii pe linia drepturilor minorităţilor naţionale. Mi-ar plăcea să putem vota pentru acest proiect, în beneficiul minorităţilor naţionale, chiar prin reducerea, la un nivel inferior, al pragului care apare momentan în Legea administraţiei publice locale. Vreau să cred că vom prezenta vocea raţiunii şi a moderaţiei de la această tribună. Totuşi, includerea în acest proiect de lege a unor praguri alternative care duc spre 2%, în realitate, dincolo de caracterul său etnic, face ca măsura să devină nefezabilă din perspectiva administrativă şi financiară. În plus, chiar Consiliul Legislativ, în avizul său, atenţionează că legea prevede aspecte care ar putea fi considerate neconstituţionale. Totuşi, satele nu sunt unităţi administrativ-teritoriale, în sensul legii române. În plus, legea, aşa cum este ea concepută acum, face trimitere la recensământul din 1992, şi nu la cel din 2011, un aspect de neînţeles în concepţia iniţiatorilor. Un antevorbitor făcea referire la intenţia expresă, vizavi de comasarea oraşului Oradea cu comuna Sânmartin, de a reduce ponderea etnică. Nu există niciun argument în susţinerea acestei declaraţii. Acea comasare a fost discutată şi răsdiscutată şi are, în principal, argumente ce ţin de administraţie şi de economie. A considera orice comasare, chiar dacă pragul nu ar fi afectat - şi mă refer chiar la cel de 10% -, a vedea într-o asemenea comasare o intenţie anti unei minorităţi naţionale, este o exagerare şi, vă spuneam, cred că de la acest microfon ar trebui să vorbească raţiunea şi moderaţia. Problema majoră, de fapt de principiu, pe această lege, este că se încearcă un troc politic pe drepturile minorităţilor naţionale. Dimpotrivă, noi considerăm, deşi vom vota împotriva acestui proiect, că în materia aceasta ar trebui să avem un larg acord transpartinic şi să adoptăm, în unanimitate, un proiect de lege realist şi decent. Mulţumesc. (Aplauze.)
Florin Iordache Vă mulţumesc. Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final, cu propunere de respingere. Pauză 15 minute, pentru ca stafful să pregătească documentele pentru votul final.