Florin Iordache Doamnelor şi domnilor deputaţi, Continuăm lucrările de astăzi ale şedinţei Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 329 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa, în acest moment, 112 deputaţi. Rog colegii să ia loc în sală. Domnule Munteanu, să ia colegii loc în sală, să putem începe lucrările. Programul de lucru: începând cu 9,30 - dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 92 de deputaţi; continuăm apoi cu dezbaterea proiectelor aflate pe ordinea de zi; la ora 12,00 avem votul final; în încheierea şedinţei de vot final, la încheierea şedinţei, avem şedinţa Biroului permanent; Comitetul liderilor; iar la ora 13,00 - şedinţa comună a Birourilor permanente ale celor două Camere, la Senat. Începem dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 92 de deputaţi înscrişi; la punctul 5 al ordinii de zi. În acest moment, întreb, potrivit art. 190, dacă vreunul dintre semnatari îşi retrage semnătura de pe această moţiune? Nu. Vă propun următorul program: moţiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari; Guvernul are 50 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la finalizarea dezbaterilor; pentru dezbateri, în Biroul permanent am hotărât 10 secunde pentru fiecare deputat - timpul maxim alocat, astfel încât Grupul PSD are 26 de minute; Grupul PNL - 12 minute; USR - cinci minute; UDMR - patru minute; ALDE - două minute; PMP - trei minute; minorităţile - trei minute; deputaţii neafiliaţi - un minut. Dacă sunt obiecţii asupra programului şi a timpului alocat? Nu. Vă rog să pregătiţi, stimaţi colegi, cartelele de vot, voi supune votului dumneavoastră propunerile prezentate. Să înceapă votul. 70 de voturi pentru, trei colegi care nu şi-au exprimat votul. Propunerile au fost adoptate. Rog liderii de grup să depună la secretarii de şedinţă lista cu numele vorbitorilor înscrişi la dezbateri. Pentru început, din partea Grupului PNL, domnul Marius Bodea. Vă rog, prezentaţi moţiunea simplă. Mulţumesc.
Marius Bodea Moţiune simplă intitulată "Infrastructura de transport a României sub domnia intereselor PSD: deziluzie, demagogie şi descurajare". Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Domnule ministru, Sub două Guverne PSD-ALDE, de nouă luni de zile, la Ministerul Transporturilor şi în companiile din subordinea acestui minister, lucrurile merg din rău în mai rău. Dezastrul de la transporturi era uşor de anticipat, încă de la debutul acestei guvernări care a supralicitat şi a anunţat o adevărată revoluţie în domeniul transporturilor, menită să ne aducă aşteptatele autostrăzi şi căi ferate moderne, aşa cum îi stă bine unei ţări membre a Uniunii Europene. Primul duş rece a fost însă la audierea dumneavoastră de la învestire, domnule ministru. Aţi citit la foc automat, de pe o foaie, o listă seacă cu proiecte extrase din Masterplanul făcut de alţii. La sfârşit, aţi avut, domnule ministru, un moment de sinceritate şi aţi recunoscut că nu vă propuneţi "niciun kilometru de autostradă" în mandatul dumneavoastră. Un final apoteotic, care a dovedit că nici măcar nu aţi înţeles ce aţi citit înainte de pe foaia unde erau termene clare pentru autostrăzi, chiar începând din acest an. Nu a trecut mult, iar poza de familie a Guvernului PSD-ALDE, livrată populaţiei ca singura soluţie pentru salvarea acestei ţări, a căpătat accente de caricatură. Prima tuşă a fost conturată la dezbaterea bugetului. Astfel, încă de la dezbaterea bugetului de stat pentru anul 2017, PNL a atras atenţia că avem de-a face la transporturi cu o abordare bugetară nerealistă, cu un buget de imagine care arunca doar praf în ochii opiniei publice. Acesta creştea cu 60,3%, comparativ cu cel din anul precedent, dar nu se lua nicio măsură care să permită accelerarea investiţiilor. Astfel, din totalul de 13,76 miliarde de lei alocate acestui minister, 8,3 miliarde reprezentau fondurile europene care urmau a fi atrase. O abordare nechibzuită, fără o fundamentare serioasă şi care la prima rectificare bugetară şi-a dovedit limitele. A urmat a doua tuşă a acestei caricaturi-şaradă: demiterea Guvernului Grindeanu şi înlocuirea sa cu Guvernul Tudose, schimbare căreia i-aţi supravieţuit, domnule ministru, nu fără emoţii însă. Au urmat noi audieri pentru învestire, ocazie cu care nu aţi ratat să ne surprindeţi cu noi declaraţii tulburătoare: "În această vară mă voi muta pe şantier" pentru a supraveghea mai bine lucrările pe şantierele patriei. Domnule ministru, constatăm că la PSD este o modă - sunteţi al doilea ministru care anunţă că se mută pe şantier, după ce domnul Şova, la fel de revoltat că nu se materializează Comarnic - Braşov, declara că se mută cu cortul pe acest tronson. Să ştiţi că lumea nu mai este impresionată de astfel de gesturi. Românii au aşteptat prea mult aceste autostrăzi ca să mai guste acest spectacol ieftin. La Transporturi doborâţi recorduri după recorduri şi toate negative! Credeţi-ne, aceasta nu este o declaraţie politică. O spunem sprijinindu-ne şi pe evaluarea care v-a fost tăcută de propriul partid. Aţi avut 11 măsuri de realizat, iar în urma celebrului "raport Vâlcov", colegii dumneavoastră de partid v-au creditat cu zero măsuri realizate integral! 1. Cel mai răsunător record negativ este cel al rectificării bugetare. Astfel, la prima rectificare constatăm că din bugetul Ministerului, frumos împachetat la începutul anului 2017, prevăzut cu o creştere ca în basme, se pierd în total 6,4 miliarde, din care 5,5 miliarde sunt bani europeni pe care acest minister nu a reuşit să îi atragă. Practic, le spuneţi românilor că nu au nevoie de autostrăzi, că trenurile de călători pot circula în continuare cu o medie de 35 km/h, iar cele de marfă, cu 16 km/h, acumulând întârzieri demne de Cartea Recordurilor, şi asta pe nervii, banii şi timpul lor. Din analiza acestei rectificări negative pentru Ministerul Transporturilor, constatăm următoarele. Nu aţi făcut nimic pentru ca acest minister să fie capabil să cheltuiască banii destinaţi proiectelor de investiţii. Aveţi companii naţionale de infrastructură care au reuşit să cheltuiască mai puţin de un sfert din sumele semestrului I al anului trecut - o contraperformanţă greu de egalat. Menţinerea interimatelor pentru directorii generali, evitarea sistematică a aplicării O.U.G. nr. 109/2011 şi, mai grav decât atât, încercarea exceptării anumitor companii de la principiul guvernanţei corporative generează o structură instituţională greoaie şi politizată, care nu este capabilă să livreze soluţii pentru cheltuirea fondurilor destinate acestui sector. În acest an, Ministerul Transporturilor nu a reuşit să genereze niciun singur proiect matur care să fie pus pe masa de lucru şi care să contribuie la dezvoltarea reţelei de transport, în acord cu politica europeană în domeniu. 2. La TAROM, pierderile raportate pe primele 6 luni reprezintă un record negativ neegalat în ultimii 10 ani. Aţi plecat la drum, în această guvernare, cu ambiţii mari în domeniul transporturilor, toate infirmate până la acest moment de realitate. Aşa aţi procedat şi în cazul TAROM. Aţi anunţat că această companie va încheia anul 2017 cu zero pierderi. Anul trecut se dovedise faptul că se poate reduce pierderea, semestrul I din 2016 începând cu o pierdere de 48 de milioane şi încheindu-se în iunie cu doar 28 de milioane. În schimb, anul acesta s-a mers galopant înspre dezastru. Aţi reuşit incredibila performanţă de a înregistra pierderi de 104 milioane de lei, de patru ori mai mari decât cifra de la începutul mandatului. Decăderea companiei de stat TAROM poate fi încadrată la modele manageriale de rele practici. TAROM a ajuns pe un loc deloc onorabil, de-a dreptul ruşinos, după companiile de tip low-cost, Blue Air şi Wizz Air, cu şanse mari să fie surclasată şi de către Ryanair. Inclusiv achiziţionarea celor două aeronave Boeing 737-800 s-a dovedit a fi un nou compromis, menit să se împotrivească oricărui progres al TAROM, cu privire la confortul şi siguranţa pasagerilor săi. Domnule ministru, mândria pe care aţi afişat-o atunci când aţi mers cu liderul de partid pentru a prezenta una din cele două aeronave ar fi trebuit să se transforme în ruşine la gândul că sub comanda dumneavoastră, compania TAROM, înfiinţată încă din 1954, a achiziţionat primele avioane de tip low-cost din istoria sa. Cu acest ultim gest, nu faceţi decât să denigraţi un adevărat brand de ţară! 3. Nu aţi ratat niciun consiliu de administraţie în care să nu apară o figură controversată. Domnule ministru, de ce perpetuaţi interimatele la conducerea companiilor aflate în portofoliul ministerului? Prelungirea interimatului la aceste companii a devenit o practică pentru guvernarea PSD-ALDE. O boală grea, prelungită sine die , care afectează performanţele acestor companii. Astfel, la TAROM, după interimatul domnului Davidoiu, a urmat interimatul de o lună al directorului Susanu, reconfirmat de AGA pentru încă o lună. La CFR Marfă, în 4 mai, Consiliul de administraţie anunţa numirea unui nou director interimar, în persoana domnului Manole; acesta fiind înlocuit pe data de 7 septembrie cu doamna Voicu, fostul şef al Regionalei CFR Marfă Craiova, numită interimar, nu se ştie însă pentru ce perioadă. La CNAIR ne aflăm în aceeaşi situaţie, domnul Ioniţă se află la al doilea interimat, care expiră în luna noiembrie, iar la CNAB, domnul Mîndrescu a fost numit director interimar în aprilie, pentru patru luni, mandatul fiindu-i reînnoit recent. Este inadmisibil ca în acest moment, din 19 companii care intră sub incidenţa O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă, doar două să fie într-un proces de angajare a unui expert independent care ulterior să selecteze membrii CA-ului, aşa cum ar fi normal. 4. Proiecte majore, precum Autostrada Transilvania, Sibiu-Piteşti, Autostrada Moldovei, sunt compromise, iar termenele de finalizare împinse mult după 2020. Proiecte importante asumate de România şi esenţiale pentru asigurarea coeziunii teritoriale, economice şi sociale se află în mare pericol de nerealizare: Autostrada Sibiu - Piteşti, parte din Coridorul IV european, Autostrada Târgu Mureş - Iaşi - Ungheni - pentru care nu a fost demarată nici măcar elaborarea unei documentaţii de fezabilitate finale, Autostrada Transilvania - pentru care avem încă sectoare fără contracte semnate şi fără studii de fezabilitate, Lugoj - Deva şi Sebeş - Turda - care nu vor fi recepţionate până la sfârşitul acestui an, poate cel mult două sectoare din Sebeş-Turda. În guvernarea PSD-ALDE urcarea documentaţiilor în SEAP a devenit un fel de sport naţional. Vă lăudaţi cu milioane de lei - contravaloarea acestor documentaţii transmise spre validare către ANAP - ca şi cum ele au fost cheltuite pentru construcţia efectivă de kilometri de autostradă. Cu toate acestea, 99,7% dintre documentaţiile trimise către validare pentru prima dată nu sunt acceptate de către ANAP, însă acest aspect nu reprezintă nicio îngrijorare pentru directorul CNAIR, de vină fiind, aşa cum spunea însuşi domnul Ioniţă, "elemente colaterale care intervin". Sunt bani pe hârtie, domnule ministru, iar dumneavoastră ne prezentaţi o statistică seacă de la care mai este drum lung până la materializarea acestor kilometri în teren. Epopeea Autostrăzii Sibiu - Piteşti, cap de afiş al promisiunilor electorale PSD, pare a fi fără sfârşit. În vară, acest proiect a înregistrat un nou eşec, materializat prin rezilierea contractului pentru actualizarea studiului de fezabilitate pentru secţiunile de mijloc. Ca şi cum această veste proastă nu ar fi fost suficientă, aţi plusat şi aţi anunţat şi costuri mai mari pentru realizarea sa. Astfel, valoarea totală a investiţiei pentru Autostrada Sibiu - Piteşti va fi de 3,34 miliarde de euro, comparativ cu valoarea din Masterplanul General de Transport, de 1,6-1,8 miliarde de euro. Aţi făcut două modificări în legătură cu acest proiect finanţat din fonduri europene, care nu sunt posibile fără un acord din partea Comisiei Europene. Jucaţi acest proiect la ruleta rusească, domnule ministru! Asta în timp ce investitorii din industria auto, şi nu numai, fac apeluri disperate pentru concretizarea rapidă a acestui proiect. La centura Bucureşti, cei 7,5 km au fost inauguraţi forţat înainte de finalizare, zonele de şantier punând în pericol participanţii la trafic. Gâtuirile rămase menţin aceleaşi blocaje şi timpi mari de mers. Atunci, de ce le-aţi mai dat în circulaţie, domnule ministru? Descărcarea de pe Autostrada A3, la fel, stagnează. Cei 3,3 km de care vă împiedicaţi de la începutul anului reflectă măsura eficienţei mandatului dumneavoastră şi a echipei care vă înconjoară. 5. Companiile feroviare sunt condamnate la prăbuşire din cauza unui management deficitar girat de Ministerul Transporturilor. CFR SA este în acest moment în derivă. Din cauza gestionării proaste a investiţiilor de către minister şi companie, subcontractanţii au părăsit şantierele în lucru sau au redus la minimum mobilizarea. Termenul de 2021, la care ar fi urmat să parcurgem pe calea ferată distanţa Constanţa - Curtici, cu 160 km/oră, devine un vis la fel de îndepărtat ca Autostrada Piteşti - Sibiu. Însă şi în acest sector, pe primul semestru al lui 2017 aţi reuşit să bateţi un record. CFR a decontat mai puţin de un sfert din sumele de pe primul semestru al anului trecut! La CFR Călători situaţia este la fel de dezastruoasă. Nicio investiţie în dotarea companiei cu trenuri noi. Cei de la CFR Călători se chinuiesc să repare şi să cârpească vagoanele vechi, pentru ca românii să mai poată merge totuşi cu trenul. Şi atunci, ne întrebăm, de ce companiile private de transport călători au profituri şi câştigă din ce în ce mai multe rute? În ceea ce priveşte operatorul de stat CFR Marfă, al cărui acţionar este Ministerul Transporturilor, aici pare să se fi pierdut total controlul. Procesul de restructurare demarat la începutul lui 2016 şi agreat cu DG Move a fost stopat, situaţia financiară se deteriorează galopant, iar datoriile cresc. Ministerul nu a demarat procesul de selecţie, conform O.U.G. nr. 109, iar la conducerea companiei se perindă alert doar oameni de partid, fiind numiţi trei directori generali interimari doar pe durata mandatului dumneavoastră, dintre care unul, care este şi consilier local PSD, v-a fost ridicat din minister de DIICOT. Toate acestea se întâmplă în timp ce Comisia Europeană ne avertizează că mecanismele declanşării infringementului s-au pus deja în mişcare, după ce în 2017 a fost abandonat definitiv orice proiect de însănătoşire a companiei. Domnule ministru, aţi ignorat sau n-aţi avut capacitatea să dezamorsaţi această bombă cu ceas care va exploda foarte curând şi care va pune în pericol atât economia naţională, cât şi familiile a peste 6.000 de angajaţi ai companiei. O bombă socială pentru care sunteţi direct responsabil. O situaţie pe tema căreia au fost trase semnale de alarmă se referă şi la tronsonul Braşov - Sighişoara, finanţat prin Programul Connecting Europe Facility - CEF. Aţi reuşit, domnule ministru, ca împreună cu actuala conducere a companiei să compromiteţi un proiect pentru care CFR fuseseră date ca exemplu pozitiv în 2015-2016. 6. Modernizarea căii ferate române este lăsată pe mâna unei instituţii fantomă - Autoritatea pentru Reformă Feroviară. Înfiinţarea ARF a fost o condiţionalitate ex-ante din domeniul transporturilor. Stăteam deasupra capului cu securea infringementului când am aprobat în Parlament această lege. Termenul final pentru operaţionalizarea acestei instituţii a fost 30 iunie anul acesta, ARF fiind obligată prin lege să achiziţioneze material rulant nou pentru societăţile feroviare. Fonduri ar fi, pentru că sunt bani europeni, 400 de milioane de euro care trebuie atraşi. Ei bine, blocaj total. Aflăm cu stupoare că, de fapt, autoritatea nu este încă complet funcţională, iar procedurile pentru achiziţia acestui material rulant, deşi erau anunţate pentru luna octombrie, să fim fericiţi dacă le vor începe în al doilea trimestru al anului 2018. Cu toate acestea, în acest moment există 38 de funcţionari plătiţi din fonduri publice, care lucrează de zor la ceea ce chiar preşedintele ARF a numit vag "documentaţii". Pe scurt, vestea proastă pentru români este aceea că vor circula cu aceleaşi garnituri ponosite, care la prima căldură sau ger vor ceda. 7. Sectorul naval este scufundat de nepăsarea guvernării PSD-ALDE. Avem porturi fluviale care arată ca după bombardament, iar accesul în cele mai multe dintre ele este deficitar din cauza neasigurării condiţiilor de navigabilitate. Aşa s-a întâmplat şi în luna februarie a acestui an, când pe Dunăre au rămas blocate 97 de convoaie de barje şi nave fluviale, din cauza podurilor de gheaţă compacte formate pe kilometri întregi, pentru că statul român, prin Administraţia Fluvială a Dunării de Jos, nu are capacitatea de a interveni cu utilaje suficiente pentru spargerea lor. Să ne aşteptăm ca acest episod să se repete şi în această iarnă? Suntem de râsul Europei, domnule ministru! Dacă iarna traficul pe Dunăre se blochează din cauza podurilor de gheaţă, vara Dunărea ia pe alocuri aspect de deşert, dunele de nisip tronând pe mari porţiuni, din cauza faptului că acelaşi AFDJ nu este capabil să asigure dragarea, astfel încât Dunărea să fie accesibilă. Cazul de acum trei săptămâni, cu barjele cu cereale ale producătorilor români, blocate la intrarea în Portul Corabia, v-a ajuns la urechi? Aţi auzit şi de dimensiunea costurilor lor suplimentare, pentru că nu aveau adâncime minimă de navigaţie? Constanţa are al patrulea cel mai mare port al Europei, ca suprafaţă, însă acest factor nu reprezintă un beneficiu în sine, pentru că, în ceea ce priveşte traficul de mărfuri, ne situăm pe locul 20. Deşi România se bucură de avantajul unei poziţionări geo-strategice pe rutele a trei Coridoare de Transport Pan-European: Coridorul IV, Coridorul IX şi Coridorul VII - Dunărea - se pare că acest atu nu este fructificat la maximum de actuala administraţie. Domnule ministru, Am putea continua pe multe pagini de aici înainte radiografia dezastrului din transporturi, de când sunteţi în fruntea acestui minister. Am putea vorbi în continuare despre Metrorex, care nu iese din tiparul companiilor de infrastructură ale ministerului pe care îl conduceţi. O companie scăpată de sub control de către minister, cu şantiere urbane care sufocă pe timp nedefinit Bucureştiul şi cu termene de dare în folosinţă amânate repetat. La fel de impasibil pare să asistaţi la ceea ce se întâmplă şi la Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti. Din Pista 1 de aterizare, aflată în program de modernizare, se desprind bucăţi de asfalt la fiecare aterizare sau decolare, iar pe Pista 2 se zboară de foarte mult timp cu prag decalat, recepţia finală fiind respinsă de către Inspectoratul de Stat în Construcţii, care a refuzat să îşi pună semnătura pe această lucrare de o calitate îndoielnică. Orice partid de opoziţie v-ar fi spus astăzi: "Nu aţi făcut nimic!". Din păcate, noi nu putem să vă spunem asta. Pentru că aţi făcut! Ceva mult mai rău decât nimic: Măsurile care trebuie luate urgent pentru a stopa declinul vizibil al acestui sector vizează următoarele aspecte: Stimaţi colegi deputaţi, Ministerul Transporturilor trebuie să redevină instituţia capabilă să atragă fonduri europene şi să modernizeze infrastructura românească. Prin votul pe care îl daţi astăzi veţi decide soarta acestui minister şi a unui sector economic în care investiţiile sunt sabotate. Veţi decide dacă mai acceptaţi ca românii să sufere de pe urma unui management dezinteresat, practicat la vârful ministerului, care condamnă la subdezvoltare comunităţi întregi. Veţi decide dacă România merită să aibă autostrăzi care să lege Moldova şi Constanţa de vestul ţării şi care să conecteze toate regiunile între ele. Veţi decide dacă CNAIR, TAROM, CFR trebuie să fie eliberate de sub ocupaţia PSD şi relansate pentru a lucra în beneficiul cetăţenilor acestei ţări. Noi, semnatarii acestei moţiuni, credem că alegerea este una simplă. De aceea, vă oferim astăzi oportunitatea să votaţi moţiunea pe domeniul transporturilor, pentru a le demonstra cetăţenilor acestei ţări că vă pasă de ei, iar premierului Mihai Tudose că este momentul să-l demită pe ministrul Răzvan Cuc. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Florin Iordache În continuare, îl invit pe domnul ministru al transporturilor, Alexandru-Răzvan Cuc. Vă rog, domnule ministru.
Alexandru-Răzvan Cuc Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor parlamentari, Dragi colegi, Mă aflu astăzi aici, în plenul Camerei Deputaţilor, pentru a răspunde demersului politic al opoziţiei cu privire la moţiunea simplă pe infrastructura de transport. Vă voi spune cum am găsit Ministerul Transporturilor, la preluarea mandatului, ce am făcut până acum şi ce soluţii am pentru viitor. Situaţia transporturilor, pe care opoziţia o apreciază drept "dezastruoasă", este în fapt rezultatul unor guvernări catastrofale din partea unora care acum încearcă să arunce piatra. Unii dintre ei, chiar din băncile opoziţiei. (Vociferări.) Cred că unora din sală aş putea foarte uşor să le aduc aminte de Transalpina, "drumul de diamant", sau de mandate întregi în care doar s-a promis şi nu s-a făcut nimic. Ceea ce este evident, domnilor şi doamnelor, este că cei mai mulţi kilometri de autostradă din România au fost finalizaţi în mandatele miniştrilor PSD. (Vociferări.) Autorii moţiunii m-au acuzat că am sacrificat investiţiile din domeniul transporturilor pentru a acoperi "promisiunile otrăvite din campanie" - fals! - deşi am recuperat foarte mult din întârzierile pe care le-am găsit în Ministerul Transporturilor. În ceea ce priveşte Compania Naţională pentru Administrarea Infrastructurii Rutiere, Ministerul Transporturilor a reuşit anul acesta să scoată la licitaţie proiecte în valoare de 13,8 miliarde de lei, care vor fi cofinanţate din Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020. Până la sfârşitul acestui an, mai avem în vedere scoaterea la licitaţie a unor proiecte în valoare de încă 17,6 miliarde de lei. O diferenţă clară faţă de anul trecut, aş spune, când au fost lansate proiecte în valoare de doar 800 de milioane de lei. De când am preluat mandatul de ministru al transporturilor, am deblocat proiecte vitale pentru infrastructură, precum Autostrada Sibiu - Piteşti, parte importantă a Coridorului IV Pan-European. CNAIR a reuşit să scoată la licitaţie proiectarea şi execuţia loturilor 1 şi 5 ale acestui proiect de o importanţă majoră pentru economia României, iar până la sfârşitul anului intenţionăm să lansăm şi loturile 2, 3 şi 4. Încă de la început ne-am propus o abordare eficientă a proiectelor gestionate şi ne-am orientat, în primul rând, spre folosirea resurselor deja existente. Astfel, în ceea ce priveşte Autostrada Sibiu - Piteşti, am decis să folosim studiul de fezabilitate elaborat în 2008, tocmai pentru a nu mai întârzia inutil construcţia acestui proiect. Ştiu că o parte dintre dumneavoastră, din opoziţie, încercaţi să propagaţi ideea că acest studiu de fezabilitate ar fi expirat. Unii, din rea-credinţă, alţii, poate, din neştiinţă. Pentru a lămuri această problemă, trebuie să precizez că un studiu de fezabilitate nu poate expira. Acesta stabileşte un traseu în funcţie de caracteristicile geografice şi geologice. Geografia şi geologia României nu s-au schimbat din 2008 şi până astăzi. Celor care invocă lipsa studiilor geo, ca argument forte pentru susţinerea ideii că studiul de fezabilitate din 2008 nu este bun, trebuie să le spun următorul lucru: hărţile geologice există încă din 1935, iar acestea au fost permanent actualizate de Institutul Geologic Român. Ele demonstrează că traseul ales de noi pentru Autostrada Sibiu - Piteşti este cel optim. De altfel, pregătim documentaţia premergătoare pentru loturile 2, 3 şi 4 ale Autostrăzii Sibiu - Piteşti, în parteneriat cu Institutul Geologic Român. Este important să abordăm acest subiect, pentru a face lumină asupra cauzelor care au blocat atâţia ani construcţia Autostrăzii Sibiu - Piteşti. Atât pentru cei care nu ştiu, cât şi pentru cei care pretind că nu ştiu, trebuie să vă informez că anul trecut, un consilier al premierului pe probleme de infrastructură încerca să propună o alternativă de traseu, care trecea prin zone cu alunecări de teren istorice. Această abordare a dus practic la o întârziere nepermisă a proiectului şi a avut o influenţă negativă asupra percepţiei publice. Pentru a nu mai exista niciun fel de echivoc, o spun direct: urmând varianta susţinută cu atâta încrâncenare de acest fost consilier al premierului pe probleme de infrastructură, autostrada nu poate fi construită. Proiectanţii au arătat într-un raport elaborat în 2015 că această variantă nici măcar nu putea fi luată în calcul, din cauza problemelor de instabilitate a terenului. Acum rămâne ca publicul şi dumneavoastră să decideţi singuri dacă acei colegi din opoziţie care au semnat această moţiune simplă vor să sprijine dezvoltarea infrastructurii româneşti sau să o saboteze. Revenind la proiectele deblocate anul acesta, cofinanţate din fonduri europene, aş dori să mă refer la drumul de mare viteză Piteşti - Craiova, a cărui realizare va dezvolta Zona de Sud a României. Şi acest proiect a beneficiat din plin de împotrivirea multor parlamentari din opoziţie, deşi nu cred că este cineva care să nu cunoască miza economică imensă a acestei artere rutiere. Mulţi au invocat, din nou, vechimea studiului de fezabilitate şi au încercat să spună că acest proiect nu se poate face. Iată că toate cele patru loturi ale drumului expres Craiova - Piteşti, cu lungime totală de 121 km, au fost scoase la licitaţie fără probleme, iar pe data de 24 octombrie vom avea deschiderea şi analizarea ofertelor. Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila este un alt proiect care a avut parte de critici din partea unor aşa-zişi specialişti în infrastructură, aflaţi şi acum în sală. (Vociferări.) Cu toate acestea, proiectul a fost scos la licitaţie cu succes, fiind cel mai amplu proiect de infrastructură lansat în ultimii 27 de ani în România. Adaug că după ce va fi construit, podul suspendat de la Brăila se va număra printre primele cinci poduri de acest gen din Europa. Aşadar, România, în guvernarea noastră, îndrăzneşte să construiască, nu să pompeze bani în revizuiri de studii de fezabilitate. În ceea ce priveşte centura Capitalei, am reuşit să finalizăm o parte din lucrările începute cu mulţi ani în urmă, după multe eforturi pentru deblocarea documentaţiilor. Rămâne în acest caz de văzut dacă aceste blocaje au fost sau nu făcute de liberali. Am reuşit să deschidem circulaţia pe patru benzi, pe segmentul centurii Capitalei care subtraversează Autostrada Bucureşti - Piteşti, iar în luna octombrie urmează să dăm în circulaţie, tot pe patru benzi, segmentul din zona apeductului de la kilometrul 57. În plus, am scos la licitaţie contractul pentru modernizarea sectorului DN2 - A2 al actualei centuri a Capitalei şi până la sfârşitul acestui an ne aşteptăm să semnăm deja contractul pentru execuţie. În momentul în care şi acest segment va fi modernizat, pe întreaga centură de nord a Bucureştiului se va putea circula la patru benzi. Menţionez aici şi lansarea în licitaţie publică a pasajului Mogoşoaia, care după ce va fi construit va aduce o mai bună fluenţă a traficului rutier în nordul Capitalei. Ştiu cât este de importantă din punct de vedere economic centura Bucureştiului, aşa că am luat măsuri şi pentru fluidizarea traficului în zona de sud. Amintesc, în primul rând, scoaterea la licitaţie a contractelor de proiectare şi execuţie pentru pasajele de la Berceni şi Olteniţa. Alături de pasajul de la Domneşti, pentru care s-a semnat, în sfârşit, anul acesta, contractul, cele două pasaje vor duce la eliminarea principalelor puncte de conflict în trafic pe actuala centură de sud a Capitalei. Ca atare, în perspectivă, am decis să rezolvăm această problemă şi să construim o nouă centură a Capitalei, cu profil de autostradă. Primul segment va avea o lungime de 52 de km şi va fi construit în sudul Bucureştiului. Proiectul se află în licitaţie publică. Iar după ce va fi construit va prelua în special traficul greu de tranzit pe ruta Constanţa - Nădlac. Intenţionăm să lansăm în licitaţie publică, anul acesta, şi segmentul de nord al noii Autostrăzi de Centură a Bucureştiului, cunoscută ca şi Ringul 0. Putem spune că după ce va fi construit acest proiect în integralitate va aduce Bucureştiul în rândul capitalelor europene. Proiectele deja lansate anul acesta în licitaţie, finanţate din fonduri europene, nu se opresc aici. Reamintim aici, succint, contractele de proiectare şi execuţie pentru varianta de ocolire de la Timişoara Sud, lărgirea la patru benzi a Drumului Naţional 7 Bâldana - Titu şi varianta de ocolire a municipiului Bârlad. La începutul acestei prezentări vă vorbeam despre proiecte de infrastructură rutieră în valoare de 17,6 miliarde, care urmează să fie lansate în licitaţie publică, anul acesta. Mă refer aici la cele trei loturi ale Autostrăzii Sibiu - Piteşti, care se află în pregătire, după cum vă spuneam şi mai devreme, dar şi la contractele pentru proiectarea şi execuţia variantei de ocolire a municipiului Bacău, sectorului de autostradă Nădăşelu - Mihăieşti şi Suplacu de Barcău - Mihăieşti, aferent Autostrăzii Transilvania, cât şi Secţiunea E din Lotul 2 al Autostrăzii Lugoj - Deva. Un alt proiect important, la fel de important ca şi Autostrada Sibiu - Piteşti, este Autostrada Ploieşti - Braşov, pe care urmează să o implementăm cu ajutorul asistenţei tehnice din partea Băncii Mondiale. Pe această temă vă pot spune că am avut deja o primă întâlnire cu reprezentanţii acestei instituţii şi urmează să decidem la nivel guvernamental care este cea mai bună abordare. Autostrada Bucureşti - Braşov va avea o lungime de 111 km, la care se adaugă un racord de 7 km pe segmentul Comarnic - Braşov, în zona Ghimbav. Trebuie spus şi că pentru întregul traseu avem încă din 2007 acord de mediu, ceea ce face cu atât mai de neînţeles lipsa unei preocupări serioase faţă de acest proiect. Este important să vă reamintesc faptul că pentru un prim lot, pe sectorul Râşnov - Cristian, a fost deja semnat contractul pentru proiectare şi execuţie, proiect blocat de mai bine de doi ani de zile în Ministerul Transporturilor. În ceea ce priveşte proiectele autostrăzilor pe care le-am preluat în diverse faze de execuţie, anul acesta am reuşit să impunem constructorilor un ritm mai alert şi ceea ce credem că este foarte important - respectarea criteriilor contractuale privind calitatea, nu doar termenele. Aceste rezultate au fost obţinute mergând frecvent pe şantiere, nu stând în biroul din Capitală. Aşa am putut afla care sunt exact problemele, unde se trage de timp, unde mobilizarea lasă de dorit, care este calitatea reală şi progresul fiecărui proiect. Nu ne-am temut nici să dăm penalizări consistente şi chiar să reziliem - total sau parţial - contractele cu probleme. În pofida presiunilor şi criticilor nefondate, nu am de gând să renunţ la acest nou mod de abordare care cred că a lipsit în acest domeniu în ultimul timp. Proiectele de infrastructură sunt prioritare pentru dezvoltarea economică a României şi trebuie privite în modul cel mai serios. În ceea ce priveşte situaţia economică de la TAROM, obiectivul meu, aşa cum l-am spus, este redresarea companiei. Şi, da, chiar am un plan concret de redresare şi de eficientizare a acestei companii, motiv pentru care acum discutăm despre o reorganizare la Compania TAROM. Acest brand naţional de ţară trebuie cu orice preţ revitalizat. Spre exemplu, în anul 2010, pierderea a fost de peste 332 de milioane de lei. Toate aceste rezultate negative au fost acoperite de resursele financiare din conturile bancare ale companiei. Rapoartele iniţiale nu au relevat tabloul real în care se afla compania. La această oră, se face analiza activităţii Direcţiei comerciale şi va fi demarat procesul de reorganizare, toate având ca scop creşterea performanţei. Deşi moţiunea critică situaţia de la TAROM, niciun ministru din partea PNL-ului, ajuns la transporturi, nu s-a preocupat să facă un proces de acest fel în companie. La începutul anului, aşa cum bine ştiţi, am achiziţionat două aeronave Boeing 737 Seria 800 New Generation, cu o configuraţie de 189 de locuri. Aeronavele au fost preluate în leasing operaţional, pentru o perioadă de 10 ani. "Sarmizegetusa" şi "Marea Unire" sunt deja în uz. Acestea au intrat în operare în luna iunie şi au generat deja un profit de aproximativ 1,1 milioane de dolari. Cu un consum redus de combustibil şi costuri de întreţinere reduse, cele două noi aeronave vor acoperi în timp pierderile cauzate de deciziile comerciale anterioare, cum ar fi scoaterea din uz a celor două Airbus-uri 310, fără a le înlocui imediat. Deciziile comerciale din acest an au generat o majorare progresivă a numărului de pasageri transportaţi lunar, până la un plus de 4%, în august 2017, faţă de august 2016. Acest rezultat nu este suficient, dar este un pas spre normalitate. Domnilor parlamentari ai opoziţiei, criticaţi situaţia de la TAROM, însă nu ţineţi cont că deciziile comerciale din anul 2016 au generat o pierdere, în medie, de 16% a numărului de pasageri transportaţi şi scăderea veniturilor în 2017, comparativ cu 2016. Tot din cauza viziunii proaste a guvernărilor de anul trecut, s-au anulat rute, s-au pierdut sloturi istorice, precum Geneva sau Dubai, şi s-au generat cheltuieli suplimentare, prin despăgubiri pentru pasageri şi pierderi de pasageri, în anul 2017. Vă sunt străine toate acestea? Nu ar trebui să vă fie, doamnelor şi domnilor parlamentari de la PNL şi USR. Anul 2017 este momentul T 0 al companiei, moment de la care trebuie proiectate greşelile istorice care au fost făcute în toţi aceşti ani. TAROM a pierdut constant pasageri şi rute, în favoarea competiţiei. Acestea sunt efectele unei strategii incoerente şi fără fundamentare. Reiterez că pentru a putea ajunge la un break-even, trebuie proiectate toate măsurile, acum istorice, luate de predecesori. Rezultatele financiare actuale ale Companiei TAROM sunt influenţate de politica comercială şi prognoza nerealistă a conducerii companiei din anii anteriori. Aşa cum ştiţi toţi, efectele politicii comerciale ale actualei echipe vor fi vizibile începând cu sezonul de iarnă 2017-2018. Din cauza flotei învechite, în lipsa unei strategii de uniformizare a flotei, a achiziţiilor necentralizate şi a contractelor încheiate anterior, încă din 2001, s-a generat o creştere considerabilă a cheltuielilor de operare. Deciziile comerciale din anul 2016, impuse pentru anul 2017, au făcut ca, în primele trei luni ale anului curent, TAROM să înregistreze o pierdere de aproximativ 75 de milioane de lei. Încercăm să salvăm compania, suntem interesaţi să achiziţionăm şi aeronave de lung curier, aşa cum spuneam, şi să redeschidem rute importante, precum: China, Canada sau Statele Unite. Referitor la CFR. Am alocat pentru situaţia de la CFR Infrastructură o atenţie deosebită, semnând anul acesta contracte în valoare de 1,5 miliarde de euro pentru reabilitarea a 141 de km, între Radna, Gurasada şi Simeria. Şi, de asemenea, a fost lansată procedura de licitaţie pentru circa 120 de km de cale ferată aferentă secţiunii Braşov - Sighişoara, în valoare de 1,2 miliarde de euro. Au fost deblocate proiectele abandonate de ani buni, în mandatele trecute, precum reconstrucţia podului de la Grădiştea şi reabilitarea secţiunii Bucureşti - Giurgiu. La CFR Călători am insistat pentru îmbunătăţirea condiţiilor de călătorie pentru pasageri. Sunt paşi care s-au făcut, iar oamenii simt acest lucru. Cu toate că din 2011 nu s-a mai realizat nicio investiţie în vagoane noi, aproape 80% din trenuri asigură condiţii decente. Anul acesta, au fost reparate 275 de vagoane, dintr-un total contractat de 400. De asemenea, sunt iniţiate şi în derulare proceduri de achiziţii pentru modernizări la 57 de vagoane din diferite serii. Tot în 2017, alte... vagoane etajate vor fi finalizate după procesul de modernizare. În ceea ce priveşte automotoarele, Săgeţile Albastre. În acest moment sunt efectuate reparaţii la 57 de unităţi din cele 120, fiind în procedură de adjudecare un nou acord-cadru pentru restul de executat. Tot în 2017 a fost achiziţionat şi serviciul de dotare cu instalaţii de climatizare, în baza unui acord-cadru pe patru ani, pentru 59 de vagoane. Vrem să ne asumăm un transport feroviar de călători decent în România, ca în toate ţările civilizate. Pentru asta, vom achiziţiona, prin ARF, material rulant nou, din fonduri europene, prin Programul Operaţional Infrastructura Mare. La preluarea mandatului meu de ministru, situaţia fondurilor europene era complet blocată în minister. Condiţionalităţile ex-ante, extrem de importante pentru derularea Programului Operaţional Infrastructura Mare erau neîndeplinite şi cu termenele expirate. Imediat după preluarea mandatului de ministru al transporturilor, am deblocat această situaţie, prin îndeplinirea condiţionalităţilor ex-ante, integral, şi deblocarea finanţării pentru proiectele din infrastructură. Aşa se face că acum avem în derulare proiecte cu cereri de finanţare aprobate de către Comisia Europeană, pe infrastructura rutieră sau cea feroviară, cum ar fi: reabilitarea căii ferate Curtici - Arad - Simeria, secţiunea Gurasada - Simeria, pe care am menţionat-o şi mai devreme. Tot în aceeaşi situaţie se află şi Magistrala 6, unde vom lansa procedura de proiectare şi execuţie până la sfârşitul acestui an şi, de asemenea, vom depune şi cererea de finanţare pentru acest proiect. Este clar că moţiunea simplă despre care discutăm astăzi nu are niciun fundament şi nici consistenţă. Este practic o înşiruire de opinii personale ale unor oameni care atunci când au deţinut puterea nu au fost în stare sau nu au vrut să contribuie cu nimic la dezvoltarea acestui domeniu atât de important. Poate cele spuse de mine astăzi vă vor ajuta să înţelegeţi că trebuie să sprijiniţi aceste proiecte, pentru că ele sunt ale României, în loc să consumaţi timp şi energie inutil, pentru a le bloca.
Florin Iordache Vă mulţumesc, domnule ministru. Urmează în acest moment dezbaterile pe moţiunea simplă. Avem în anexă lista vorbitorilor. Din partea Grupului PSD, domnul deputat Marius Sorin Bota. Vă rog, domnule deputat.
Marius Sorin-Ovidiu Bota Mulţumesc, domnule preşedinte. Şi mulţumesc chiar opoziţiei, că ne-a dat şansa să discutăm despre infrastructura de transport şi de a arăta realitatea din infrastructură. Dezastrul din transporturi cu siguranţă nu este de azi, dar se pare că ministrul Cuc, cu ceea ce a început să facă la Ministerul Transporturilor, a început să deranjeze şi să vă deranjeze. (Vociferări.) V-aţi referit în moţiune la bugetul generos de la începutul anului. Da, dar din păcate, constructorii nu au răspuns pe măsura aşteptărilor, iar ministrul Cuc a început o reformă a contractelor, dacă se poate spune aşa. Iar voi azi aţi devenit lobbyştii constructorilor afectaţi de acţiunile ministrului. Noi nu am spus niciodată că România nu are nevoie de autostrăzi. Asta e chiar culmea minciunii şi a ipocriziei. Preşedintele Băsescu, susţinut de voi întotdeauna, e autorul acestei lozinci, iar marionetele lui de la PD şi PNL, instalate la cârma ministerului, au pus în aplicare acest plan de blocare a construcţiilor de autostrăzi în România. Necheltuirea banilor din primul semestru are două explicaţii logice: verificarea contractelor şi corectarea acestora, şi răspunsul incorect din partea constructorilor, obişnuiţi să lucreze mai puţin şi să încaseze pe nemuncă. Desigur, mai trebuie făcută şi o reformă în interiorul companiilor din subordinea ministerului. Şi poate aşa vom reuşi să avem o altă viteză de implementare a proiectelor şi, implicit, de modernizare a infrastructurii. Azi plătim, prin celebrele claim-uri, nemunca şi lucrările proaste luate de bune. Pentru că aşa aţi făcut contractele. Vorbiţi despre proiecte noi sau vechi. Autostrada Iaşi - Târgu Mureş, da... (Vociferări.) se lucrează şi se va face un proiect bun şi matur, nu un proiect făcut pe picior, de dragul raportărilor. Autostrada Transilvania, da, se continuă. Personal am negociat şi am lăsat la finele anului 2004 un contract de un miliard de dolari, pentru România, cu 173 de milioane de euro în conturi, pentru care România a plătit penalităţi de neutilizare. Iar în loc să avem în 2011 contractul gata, astăzi de-abia ne apucăm de bucăţi din acest contract. Tot aşa aţi oprit, în 2005, şi contractele în parteneriat public-privat, semnate între părţi, gata de început la finalul anului 2004. Iar în 2010 acestea ar fi trebuit să fie gata. Spre exemplu, am fi putut să avem Autostrada Braşov - Bucureşti, autostrada în jurul Bucureştiului sau podul de la Brăila. Pentru Autostrada Sibiu - Piteşti şi Piteşti - Craiova, domnul ministru v-a dat explicaţii foarte clare. Vor începe aceste investiţii. Şi investiţiile vor avea o valoare rezultată în urma licitaţiilor, şi nu una dată din pixul consultanţilor. (Vociferări.) Din păcate, în ultimii ani, ori de câte ori aţi avut conducerea ministerului, nu aţi făcut altceva pentru aceste două obiective, decât să faceţi promisiuni celor doi mari investitori din România - Renault şi Ford. Revenind la textul Ordonanţei. V-aţi referit la guvernanţa corporativă, celebra O.U.G. nr. 109. Se va aplica acolo unde este necesară şi când se vor găsi adevăraţii profesionişti şi responsabili pentru a gestiona asemenea companii ale României. Experienţa de la TAROM a demonstrat că nu a fost cea mai bună decizie, atunci când s-a luat, iar pierderile de azi sunt cauzate şi de această experienţă. (Vociferări.) În ceea ce priveşte funcţionarea companiilor nou înfiinţate - CNAR şi ARF. Aştept şi eu, din partea ministrului, o mai mare implicare în punerea lor în funcţiune, pentru că rezistenţa - din interiorul ministerului, şi al companiilor CFR, şi al fostului CNADNR - este destul de mare pentru reformare. În legătură cu celelalte companii din subordine, la care faceţi referire în textul moţiunii, constat că vă preocupă doar cine le conduce, dar nu aveţi şi nu propuneţi niciodată soluţii pentru eficientizarea lor. Mai văd că nu scrieţi nimic atunci când nu vă place ceva. Aţi făcut referire la portul Constanţa, care... recent Administraţia Portului Constanţa s-a deplasat în China şi a încheiat un acord cu cel mai mare port al Chinei, pentru aducerea traficului de mărfuri prin portul Constanţa, spre Europa. Dar când auziţi de China, faceţi alergie şi nu mai amintiţi nimic. Să nu uităm că în portul Constanţa, în ultimii 10 ani, nu a mai început niciun proiect, doar s-au finalizat cele începute în perioada 2002-2005. Şi aş aminti Molul II de containere, Digul de Larg de 1 km şi Terminalul de Barje. Anunţul prim-ministrului, referitor la contractul de Autostradă Comarnic - Braşov va fi coordonat de Banca Mondială. Da, aşa se fac lucrurile cu finanţare de la Banca Mondială. Voi, care nu aţi gestionat asemenea contracte, nu aveţi de unde să ştiţi. Întorcându-mă la CFR Marfă, TAROM şi CFR Călători, vreau să vă amintesc că la finele anilor 2004 şi 2005 aceste companii au încheiat anii cu profit şi cu bani mulţi în conturi. După care a început dezastrul. În ultimii 12 ani au fost 14 miniştri, din care 10 - PNL, PD, tehnocrat, USR. Mai mult de două treimi v-a aparţinut conducerea ministerului în cei 12 ani. Şi dacă stau să mă gândesc mai bine, putem lua o perioadă de 20 de ani, unde miniştri au fost 18, din care 5 - PSD. Cred că dacă aţi face o mai bună analiză asupra infrastructurii din transporturi şi v-aţi asuma şi puţin responsabilitatea, v-aţi aşeza la masă şi aţi veni cu soluţii, astfel încât pe marile proiecte să reuşim să facem un pact politic şi să nu se mai întrerupă ori de câte ori se schimbă guvernarea. (Vociferări.) Nu în ultimul rând, constat cu plăcere şi vă felicit că nu aţi inventat nimic şi nu l-aţi acuzat de corupţie pe ministrul Cuc. Cred că este o premieră. Mulţumesc. (Aplauze.)
Florin Iordache Mulţumesc. Domnul Bode Lucian, PNL.
Lucian Nicolae Bode Stimaţi colegi, Domnule ministru Răzvan Cuc, Discursul pe care l-aţi avut ca răspuns la această moţiune simplă pe transporturi îmi întăreşte convingerea că sunteţi un ministru captiv. Sunteţi captiv intereselor politice ale PSD, interese care nu au nimic comun cu performanţa, eficienţa şi dezvoltarea acestui domeniu. Sunteţi captiv propriei neputinţe de a gestiona un sector extrem de complex, cum este cel al infrastructurii de transport. Sunteţi omul unei grupări din PSD care vă foloseşte pentru a-şi satisface propriile capricii; capricii financiare, bineînţeles. Am văzut azi un discurs, doamnelor şi domnilor colegi, plat. Acelaşi discurs l-am ascultat de trei ori, în cele nouă luni de zile: la cele două audieri şi la aprobarea bugetului pentru anul 2017. Cum ar putea CNAIR să înregistreze progrese la capitolul proiecte de investiţii, când aţi girat personal o structură de conducere deloc inocentă? Iar rezultatul este cel care se vede, domnule Cuc, stagnare generalizată pe programul de autostrăzi şi drumuri naţionale. La această conducere v-aţi referit în declaraţia dumneavoastră dezarmantă despre şpăgile care se iau şi fără de care orice constructor este în pericol de a-i fi reziliat contractul? Domnule Cuc, ne dorim cu toţii să aflăm aici, în plenul Camerei Deputaţilor, dacă vă mai menţineţi afirmaţia conform căreia anul acesta se vor da în folosinţă cei 90 de km de autostradă, pe care întâi nu i-aţi promis, după care i-aţi promis, şi pentru care probabil în scurt timp vă veţi retrage iar promisiunea? Vă întreb pentru că, deşi este evident pentru noi toţi că aceşti kilometri nu vor fi daţi în folosinţă în acest an, dumneavoastră încă nu aţi început campania de scuze preventive şi de pasare a răspunderii. Ceea ce ne nedumireşte. Poate dumneavoastră chiar mai speraţi. Adevărul este însă altul, domnule Cuc. Şi este de o gravitate fără precedent în epoca recentă. Aţi împins în moarte clinică proiecte importante asumate de România, care începuseră să se mişte şi erau esenţiale pentru asigurarea coeziunii economice şi sociale. Aţi amânat finalizarea nodului Holdea şi, ca urmare, loturile 2 şi 3 de pe Autostrada Lugoj-Deva rămân încă rupte unul de altul. La lotul 4, de ce a fost nevoie de aproape un an să se găsească o soluţie pentru relocarea coloniei de lilieci într-o peşteră din judeţul Timiş?! Pe Autostrada Transilvania asistăm la o situaţie de blocaj. În afara faptului că o mare parte a acestei autostrăzi nu este licitată sau are contracte reziliate, construcţia podului peste Someş, care ar fi trebuit să facă joncţiunea între cele două sectoare din această autostradă, nici măcar nu a început. Mai avem de aşteptat încă 10 luni, în varianta optimistă, bineînţeles, pentru a mai câştiga nişte kilometri amărâţi de autostradă în această ţară care, în mod paradoxal, deşi sunt construiţi, vor fi muzeu în aer liber, în lipsa acestui pod! Domnule ministru, Încerc să nu-mi concentrez toată atenţia pe problematica autostrăzilor, dar pe români asta îi doare cel mai mult. O infrastructură rutieră nemodernizată şi subdimensionată înseamnă pierderi de vieţi omeneşti. Într-un singur an 28.000 de persoane rănite, 1.900 de morţi într-un an de zile. Şi agenţii economici au aceeaşi problemă, pentru că reţeaua noastră de autostrăzi este inexistentă. Dacă priveşti harta cu aceste coridoare de transport, este o glumă proastă. Moldova este complet ruptă de restul ţării, iar de la Constanţa până la Nădlac nu există continuitate, pentru că pe sectorul Piteşti-Sibiu vom putea circula după 2020, iar de la Deva la Lugoj, în niciun caz anul acesta. Domnule ministru, Cum ar putea o companie, ca Tarom, să se ridice din groapa în care aţi înfundat-o după primele şase luni de mandat, cu o jurnalistă, o vânzătoare într-un magazin de telefoane mobile şi un angajat al unei firme de profil de construcţii, membrii în Consiliul de administraţie?! De fapt, nu vă propuneţi să mai salvaţi ceva din această companie! Cum, altfel, putem interpreta intenţia dumneavoastră de a excepta Taromul de la aplicarea prevederilor Ordonanţei nr. 109/2011 privind guvernanţa corporatistă?! Şi aceasta va fi doar începutul devalizării companiilor de stat de către guvernarea din care faceţi parte, pentru că vă doriţi ca aceste exceptări să se facă pe viitor prin hotărâre de Guvern, adică cum este mai simplu pentru guvernarea PSD-ALDE, arbitrar, din pixul ministrului şi al premierului, în funcţie de interesele de partid, care vor transforma aceste companii în anexele PSD. La Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti investiţiile, atât de necesare pentru asigurarea siguranţei zborului, trenează, iar în schimb primează interesele firmelor de casă PSD-iste. Timp de cinci luni nu s-a efectuat nicio lucrare de reabilitare la pista 1 de aterizare, fiind astfel compromis termenul de finalizare a lucrărilor, situaţie care pare să nu deranjeze pe nimeni din conducerea companiei, la fel cum nu li se pare nimic anormal să ai 25 de angajaţi la Departamentul de Comunicare, plătiţi fiecare cu peste 1.500 de euro pe lună. Cazul achiziţionării celor două aeronave, Boeing 737-800, este emblematic pentru lipsa de viziune de care daţi dovadă. Prezentată de dumneavoastră, domnule Cuc, cu surle şi trâmbiţe, ca fiind începutul renaşterii companiei, această achiziţie poate însemna, de fapt, grăbirea sfârşitului. Este, în cel mai bun caz, un exemplu tipic de achiziţie făcută de amatori, fără fundamentare, care pune carul înaintea boilor. TAROM trebuie întâi să-şi elaboreze strategia şi abia după ce îşi clarifică modelul de business pentru următoarea perioadă, să aleagă şi aeronavele în mod corespunzător. Da, domnule Cuc, strategie, model de business, sunt cuvinte pe care le-am auzit recitate în discursurile dumneavoastră, dar acestea nu par să aibă vreo semnificaţie corectă, ci sunt mai degrabă folosite pentru a ameţi o anumită parte a electoratului şi a crea o aparenţă a competenţei. Dacă aceşti termeni v-ar fi spus ceva, aţi fi realizat că TAROM-ul nu este o companie low-cost şi, care urmare, achiziţia unui asemenea tip de aeronave este nu numai exotică, dar şi dăunătoare. Ca să nu mai vorbim despre afacerea decaparea şi vopsirea celor două aeronave achiziţionate recent, operaţiune pentru care statul a plătit peste 120.000 de euro, inexplicabil atâta vreme cât avea varianta vopsirii în service-ul TAROM, nu în Marea Britanie, aţi girat aceste acţiuni fără explicaţii publice şi în mod total netransparent. Cu siguranţă, acest modus operandi nu reprezintă reţeta resuscitării acestei companii-simbol pentru români. Dar despre ce strategie, viziune să vorbim, când Guvernul dumneavoastră a aprobat bugetul Companiei TAROM pentru anul 2017 abia pe 11 septembrie 2017? Domnule ministru, Aceeaşi reţetă falimentară o aplicaţi şi în cazul societăţilor de cale ferată. Cele trei societăţi feroviare sunt anchilozate din cauza unor conduceri de tip boutique, care nu au anvergura necesară să pună pe picioare un sector care a rămas zeci de ani în urmă. Cum altfel am putea cataloga modul de gestionare a acestor companii, în contextul în care investiţiile sunt la pământ, iar condiţiile din trenuri sunt jalnice, iar revolta este maximă, atât din partea călătorilor, cât şi a celor din sistem, care scriu petiţii precum recenta: "Vagoane noi pentru români, hashtag, se poate!", asta în timp ce ARF, autoritatea responsabilă cu achiziţia materialului rulant nou, întârzie procedurile de achiziţie? Aţi dat uitării acest domeniu, care este subfinanţat şi nerestructurat. Domnule ministru, În timp ce toate ţările membre ale Uniunii Europene implementează proiecte îndrăzneţe de miliarde de euro, prin care sunt legate regiuni, popoare ale Europei, aflate la mii de kilometri distanţă, noi nu suntem capabili să cheltuim cele 1,2 miliarde de euro prin CEF şi să avem conectate regiuni istorice ale României. În vremea lui Carol al II-lea, un tren de marfă parcurgea distanţa Arad-Constanţa în patru zile. În vremea de azi, un tren de marfă face de la Curtici până în Portul Constanţa şapte zile. Nicăieri în lume, cu excepţia României, vaporul nu aşteaptă trenul, ci invers! Dezarmant, domnule ministru, ştiţi, zilele acestea rulează pe un canal de televiziune un reportaj cutremurător despre dezastrul de pe Dunăre. Această anchetă jurnalistică se numeşte "Un fluviu de prostie". Chiar apăreţi într-o secvenţă scurtă în care spuneţi că veţi debloca lucrurile în timp util, adică până la sfârşitul anului. Apropo, domnule ministru, azi nu aţi vorbit, nu aţi rostit un cuvânt despre sectorul naval în intervenţia dumneavoastră. Timp nu mai aveţi, domnule ministru, aţi avut suficient timp, dar aţi tratat acest domeniu al transporturilor cu dezinteres şi delăsare, l-aţi sabotat din interior şi l-aţi lăsat pradă intereselor de partid. Ceea ce se prezintă acolo este realitatea pe care dumneavoastră, domnule ministru, o negaţi. Starea jalnică în care se află toate sectoarele de transport, nu doar cel naval, este emblematică pentru guvernarea din care faceţi parte. Marele proiecte de infrastructură rutieră sunt în aer, Compania TAROM este la pământ, companiile feroviare sunt condamnate la prăbuşire, iar sectorul naval se scufundă. Demisia dumneavoastră din funcţie, domnule ministru al transporturilor, poate opri acest fluviu de prostie care se revarsă sub guvernarea PSD-ALDE peste toată România. Mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. În continuare, Grupul USR, domnul Drulă. Vă rog. Aveţi cinci minute, domnule deputat.
Cătălin Drulă Doamnelor şi domnilor deputaţi, Domnule ministru al transporturilor, Am asistat săptămânile trecute la un spectacol teribil al incompetenţei, când în Comisia pentru transporturi am audiat directori de instituţii şi companii din subordinea ministerului pe care-l conduceţi. Mă refer la Compania de drumuri CNAIR, la CFR, TAROM, Aeroportul Otopeni sau Autoritatea de Reformă Feroviară. Un spectacol înspăimântător, la cât de jos pot ajunge nişte instituţii şi companii atunci când criteriile de numire în funcţie sunt pila, gradul de rudenie şi apartenenţa la gaşca de partid. Am văzut, domnule ministru, cum aţi umplut consiliile de administraţie şi poziţiile de directori de pilele de la partid, de rude, fii şi fiice, gineri şi cumetri. Aţi dus clientelismul politic pe noi culmi. La Aeroportul Otopeni l-aţi pus pe consilierul dumneavoastră personal în funcţia de director general şi i-aţi prelungit ilegal interimatul, peste cele şase luni permise de lege. De altfel, omul s-a prezentat lamentabil în faţa Comisiei pentru transporturi; v-o pot confirma chiar şi colegii dumneavoastră de la partid, care sunt aici în sală. Domnule Cuc, infrastructura se construieşte cu profesionişti, cu specialişti în mari proiecte de infrastructură, cu manageri de proiect capabili, cu ingineri şi proiectanţi cu experienţă. Cu gaşca de la partid nu merge! Autostrăzi montane cu politrucii nu vom face vreodată! Aţi găsit la minister, când aţi preluat mandatul, noua Companie de Investiţii Rutiere CNIR. Aveaţi cadrul legal, formalităţile administrative, precum şi un contract de asistenţă tehnică cu Banca Europeană de Investiţii şi Compania Naţională de Autostrăzi a Austriei, care să vă ajute la partea de operaţionalizare. Această nouă companie trebuia să fie acea unitate de elită care să gestioneze proiectele de autostrăzi care să traverseze Carpaţii. Rezultatul, după nouă luni de când aţi preluat mandatul? Zero! N-aţi mişcat niciun deget! CNIR are zero angajaţi astăzi! Asistenţa tehnică gratuită de la una din cele mai performante companii naţionale de autostrăzi, cea austriacă, n-aţi folosit-o! Se pare că nu vă trebuie echipe de profesionişti! Mergeţi înainte cu băieţii de la partid! Cel mai grav, domnule ministru Cuc, este că peste toate cele menţionate sabotaţi şi viitoarele proiecte de infrastructură ale României. Pentru Autostrada Sibiu-Piteşti n-aţi fost în stare să duceţi la bun sfârşit contractul de realizare a studiilor geotehnice şi l-aţi reziliat. Pentru Autostrada Târgu Mureş-Iaşi, nici după nouă luni de mandat nu aţi fost în stare să deblocaţi contractul pentru proiectarea primei secţiuni dintre Târgu Mureş şi Ditrău; şi vorbim aici de un contract semnat din 2015. Aţi făcut un sport naţional din ridicarea pe SEAP a unor licitaţii bazate pe documentaţii vechi şi incomplete, fără studii geotehnice serioase, fără o proiectare solidă, fără avize la zi, fără exproprieri, fără, fără, fără. În fapt, ceea ce faceţi este să puneţi bazele viitoarelor blocaje, viitoarelor rezilieri, viitoarelor cioturi de autostradă care nu pot fi folosite şi a unor despăgubiri de plată pentru statul român. Adică acelaşi coşmar în care ne învârtim de 20 de ani, coşmarul incompetenţei şi al politrucilor care şi dacă ar vrea nu ştiu cum se face o autostradă montană. Dincolo de incompetenţă, mandatul dumneavoastră stă sub semnul minciunii şi al promisiunilor nerealistă, ale unei goane disperate după imagine. Mergeţi pe şantiere şi vă zborşiţi demonstrativ în faţa camerelor TV la constructori. Sunt simple gesturi de imagine care nu rezolvă cu nimic blocajele reale de pe şantiere, care ţin în cea mai mare parte de ministerul dumneavoastră şi de companiile din subordine. La fel cum premierul se răsteşte la ROBOR, dumneavoastră sunteţi supărat pe FIDIC. E vorba de numele contractului de antrepriză. Când, de fapt, despăgubirile ce trebuie plătite de România sunt cauzate exact de pompierismul şi heirupismul unora ca dumneavoastră care au vrut să dea bine la partid şi la TV. Avem nevoie de o infrastructură modernă, o infrastructură de transport, nu una de cumetrii; la asta ştiu că vă pricepeţi. România merită mai mult, domnule Cuc! România pierde enorm pentru că nu are autostrăzi între provincii! România suferă din cauza incompetenţei dumneavoastră! Un vot astăzi pentru moţiunea împotriva dumneavoastră este un vot care spune că aşa nu se mai poate. De aceea, fac astăzi un apel la toate forţele politice să voteze această moţiune. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Florin Iordache Vă mulţumesc. În continuare, Grupul UDMR, domnul Benedek Zacharie. Vă rog.
Zacharie Benedek Stimate colege şi stimaţi colegi, Domnule ministru, Dezastrul din Ministerul Transporturilor nu a început acum nouă luni. A fost dezastru când un ministru a declarat că iarna nu-i ca vara, a fost dezastru când un alt ministru a dispus ca toate clădirile staţiilor şi haltelor de cale ferată să fie igienizate, pentru ca după un an aproximativ jumătate din acestea să fie închise, iar şirul exemplelor poate continua cu astfel de "realizări" până în ziua de azi. Promisiunile electorale de sute de kilometri de autostrăzi şi de căi ferate reabilitate au fost întotdeauna contrazise de realitatea crudă: procente de realizări irelevante, lipsă de transparenţă în ceea ce priveşte programarea şi implementarea investiţiilor POIM, modificarea aproape lunară a priorităţilor în realizarea tronsoanelor de autostrăzi - ceea ce subliniază încă o dată ideea că prioritizarea haotică înseamnă de fapt lipsa priorităţilor -, toate acestea conduc la ineficienţa Ministerului Transporturilor, a companiilor şi a societăţilor din subordine. Doresc să punctez câteva aspecte pe care UDMR le consideră relevante. Investiţiile pe care le considerăm importante din punctul de vedere al modernizării şi interconectării Transilvaniei cu celelalte provincii istorice şi cu Bucureştiul, ce ar însemna totodată rute comerciale cu Vestul Europei, sunt doar pe hârtie. Pentru o parte dintre ele există doar SF-uri, iar cele la care lucrările au început, ritmul este foarte lent, o estimare realistă a termenului de finalizare fiind aproape imposibilă. Aici voi da exemple de autostrăzi, cum ar fi: Sibiu-Piteşti, Autostrada Transilvania, Târgu Mureş-Iaşi sau calea ferată Culoarul IV pan-european. De asemenea, de semnalat sunt şi lipsa fondurilor pentru reparaţii şi întreţinerea curentă a drumurilor naţionale din Transilvania, şi nu numai, precum şi liniştea totală aşternută asupra realizării centurilor ocolitoare pentru numeroase municipii şi oraşe, cum ar fi Mediaş, Reghin sau Târgu Mureş, linişte care durează de mai bine de un deceniu. Tot Ministrului Transporturilor îi semnalez promisiunea neonorată de alocare de fonduri pentru reabilitarea şi refacerea unor tronsoane de linii de cale ferată pe Regionalele CF Braşov şi Cluj, amânarea reabilitării celor 47 de clădiri de staţii CF, printre care Miercurea Ciuc, Gheorgheni sau Topliţa. Dar nu numai la nivel de strategii, prioritizări şi investiţii de mare anvergură considerăm că Ministerul Transporturilor nu stă bine, ci nici la ceea ce înseamnă coordonarea autorităţilor din subordine, a celor care trebuie să presteze cetăţeanului servicii de calitate. Aşa este RAR-ul, unde programările pentru înscrierea în circulaţie a autovehiculelor se întind pe mai multe luni, în această situaţie fiind judeţele Sibiu, Harghita, Covasna, Mureş şi mai sunt şi altele. Cu toate insistenţele noastre ca această problemă să fie rezolvată, ea persistă, în schimb directorul general roteşte şefii reprezentanţelor, cum ar fi cel din judeţul Covasna trimis la Sibiu, după care la Sălaj, îi schimbă fără nicio justificare profesională, cum ar fi cel din judeţul Sibiu, iar singurul rezultat atins este că oamenii sunt de-a dreptul revoltaţi şi nu înţeleg cum pentru o inspecţie obligatorie şi pentru care scot bani din buzunar trebuie să aştepte cu lunile. În concluzie, dezastru la nivelul macro, al dezvoltării infrastructurilor majore, dezastru la nivel micro, cel care defineşte relaţia directă cu cetăţeanul. Aşadar, nu numai că ministerul oferă autostrăzi şi cale ferată modernă doar pe hârtie, dar nu este în stare să gestioneze nici relaţia cu oamenii, oameni care s-au săturat să aibă infrastructură pe hârtie şi să fie trataţi cu indiferenţă. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Domnul Tomac, PMP. Vă rog. Aveţi trei minute, domnule coleg.
Eugen Tomac Domnule preşedinte de şedinţă, Domnule ministru, Stimaţi colegi, Nu o să citesc un discurs, aşa cum a făcut domnul ministru. Vreau să vă spun, domnule ministru, motivele pentru care dumneavoastră trebuie să plecaţi acasă. În primul rând, pentru că sunteţi un ministru slab. Aţi venit aici cu un discurs care nu vă face cinste. Un ministru al PSD în 2017 să vorbească despre proiecte din secolul trecut, e cam jenant! Aveţi o pălărie prea mare! Probabil aţi uitat că, din mai 2012, PSD-ul se află la guvernare. Miniştrii dumneavoastră ne ameninţau că vor dormi pe autostradă, dacă nu se va lansa Proiectul Comarnic-Braşov. Fostul dumneavoastră premier Ponta se plimba pe şoseaua de centură cu fostul primar general Oprescu şi ne ameninţa că vom avea într-un an de zile patru benzi în jurul Bucureştiului. Ceea ce ne prezentaţi dumneavoastră este încă o dovadă în plus că sunteţi omul care n-a venit să construiască, ci omul care a venit să demoleze ceea ce există în infrastructura românească. Atâta timp cât nu înţelegeţi că obiectivele pe care vi le-aţi asumat în Programul de guvernare, cu care i-aţi minţit pe români, sunt obiective pe care trebuie să le prezentaţi românilor, obiectiv propus, că aşa scrie în Programul de guvernare, că în 2017 încep lucrările pe Autostrada Comarnic-Braşov. Înţelegem că până la ora actuală nu aveţi habar când se va iniţia acest proiect extrem de important şi aşteptat de români. Mai mult decât atât, nu mai faceţi referire la chestiuni din trecut, pentru că sună ruşinos când un ministru al PSD, în 2017, vorbeşte despre moştenire. Moştenirea este cea pe care v-au lăsat-o colegii dumneavoastră, iar eu voiam astăzi de la ministrul transporturilor să aud cum ne spune exact care sunt priorităţile României şi ce sunteţi în stare să faceţi. Din păcate, aţi demonstrat, şi în intervenţia de astăzi a dumneavoastră, că nu ştiţi exact care sunt priorităţile, şi ce este cel mai grav - nu vom avea autostrăzi în anii viitori, aşa cum nu s-au construit nici în ultimii ani, pentru că dumneavoastră sunteţi un ministru pus politic şi răspundeţi unor comenzi ale PSD-ului, şi nicidecum nu înţelegeţi menirea de ministru al transporturilor în Guvernul României. Este un lucru foarte grav, pentru că astăzi sper să se dea un vot prin care să se dea un semnal foarte clar, inclusiv mă aştept ca miniştrii, membri PSD, să voteze această moţiune, pentru că trebuie să dăm un semnal clar că la Guvern nu se află politruci...,
Florin Iordache Vă rog să finalizaţi!
Eugen Tomac ...ci se află miniştri ai Guvernului României! Este regretabil, şi aşa cum se spune: "Cucule, pasăre rară, Ce tot te plimbi prin ţară? Mai bine pleacă acasă, Decât să mimezi că-ţi pasă!". (Aplauze.)
Florin Iordache Vă mulţumesc. Alte intervenţii, dacă sunt, din partea grupurilor parlamentare? Un minut, din partea deputaţilor neafiliaţi. Vă rog, domnule deputat.
Remus-Adrian Borza Domnule preşedinte, Dragi colegi, Grupul deputaţilor neafiliaţi va vota împotriva moţiunii simple pe transport şi am să mă explic sau am să explic care sunt motivele. Evident, felicit colegii de la PNL şi de la USR pentru textul moţiunii. Este o radiografie pertinentă, obiectivă şi realizată chiar exhaustiv. Pe fond, da, aşa stau lucrurile. Cuvântul care caracterizează şi defineşte cel mai bine infrastructura de transport din România este dezastrul şi, indiferent pe care segmente am umbla, acelaşi este calificativul. Sigur, avem 747 de kilometri de autostrăzi. În 1992 aveam 200. Tot 200 de kilometri avea şi China. Astăzi China are 91.000 de kilometri, surclasând chiar şi Statele Unite, cu 83.000 de kilometri. Deci iată cum o ţară, evident, infinit mai mare, dar prin '90 eram comparativi din punct de vedere al PIB-ului, a reuşit în 24 de ani de tranziţie, la fel, de la o economie etatistă, spre o economie de piaţă, să construiască peste 90.000 de kilometri, şi noi doar vreo 500. Ungaria, o ţară cu jumătate din populaţia României şi ca suprafaţă, are peste 1.300 de kilometri de autostrăzi, iar faţă de vecinii noştri bulgari noi avem cu vreo 70 de kilometri de autostradă în plus. Evident că aceasta arată o incapacitate de a gestiona şi de a organiza un domeniu vital pentru o economie. De altminteri, infrastructura de transport a unei naţiuni reprezintă barometrul cel mai fidel al gradului de dezvoltare economică. Ce am fost şi ce am ajuns?! Aceasta este valabil şi în ceea ce priveşte infrastructura de transport feroviar. Degeaba avem aproape 11.000 de kilometri de cale ferată, a opta reţea din Europa, câtă vreme azi trenurile de călători sau de marfă circulă undeva cu 20-30 de Km. la oră, precum în perioada interbelică, când România, înainte de 1914, avea 3.500 de Km. de autostradă. Suntem la pământ din punct de vedere al infrastructurii de transport. Doar 37%...
Florin Iordache Concluzionaţi, domnule...
Remus-Adrian Borza ...din calea ferată este electrificată.
Florin Iordache Vă rog să concluzionaţi!
Remus-Adrian Borza Imediat, domnule preşedinte. La fel, din punct de vedere al transportului maritim, aveam a patra flotă comercială din Europa, cu peste 300 de nave, astăzi nu mai avem nicio navă românească sub pavilion românesc, iar în ceea de priveşte transportul pe Dunăre, aproape de două ori şi jumătate mai mic transportul decât pe Rin, undeva în jur de 20 de milioane de tone de mărfuri transportate. Sigur că până la urmă trebuie să înţelegem cu toţii... TAROM-ul nu mai vorbesc, că doar din pierdere în pierdere, an de an, 2,5 milioane de pasageri... TAROM-ul, din peste 15 milioane de pasageri anul trecut, au ajuns companiile low-cost să aibă 80% din piaţă, în condiţiile în care TAROM-ul până acum câţiva ani avea monopol. Dar, dragi colegi, să terminăm cu ipocrizia şi cu populismul! Nu este de vină Răzvan Cuc sau nu este de vină doar PSD-ul de starea jalnică a infrastructurii de transport. Toată infrastructura de transport a României s-a degradat continuu după '90 încoace, când la pupitru, la butoanele Ministerului Transporturilor s-au perindat cu toţii - şi miniştri de la PD,...
Florin Iordache Vă mulţumesc, domnule deputat.
Remus-Adrian Borza ...şi miniştri de la PNL şi, mai nou, tehnocraţi. Şi anul trecut am avut zero kilometri de autostrăzi. Până la urmă trebuie să ne asumăm cu toţii şi o vină colectivă, că trebuie să legiferăm de o manieră mult mai responsabilă reforma marilor sisteme publice, fie că vorbim de infrastructură, că vorbim de sănătate, că vorbim de învăţământ sau de administraţie. Şi infrastructura de transport trebuie să reprezinte o prioritate naţională!
Florin Iordache Vă mulţumesc.
Remus-Adrian Borza O rugăminte şi o sugestie a unui om care vine din mediul antreprenorial şi de restructurare: nu politizaţi, domnule ministru, companiile din subordine! Puneţi nişte oameni recomandaţi de competenţă profesională, de moralitate, de capabilităţi manageriale, şi nu exclusiv de carnetul de partid, altminteri peste un an de zile vom avea pe conştiinţă iarăşi foarte multe din companiile care se târăsc în ultimii 10 ani şi care în fiecare an raportează pierderi de ordinul miliardelor de lei. Mulţumesc mult.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Domnule ministru, vă rog. Aveţi cuvântul. Numai puţin! Da, domnule Bode! Am întrebat dacă mai aveţi vorbitori. Vă rog, domnule Bode.
Lucian Nicolae Bode Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor colegi, Am văzut poziţionarea grupurilor parlamentare şi pe timpul rămas, alocat Partidului Naţional Liberal, îmi permit câteva concluzii. Domnilor de la PSD, din păcate nu aţi înţeles nimic din acest demers constituţional la care noi apelăm azi, şi anume sancţionarea derapajelor Guvernului PSD din anul de graţie 2017. Nu înţelegeţi că noi semnalăm proasta guvernare a PSD de azi?! N-am spus nimic de Năstase, de Ponta, de Mitrea, de Rus, n-am spus nimic! Dumneavoastră, prin politicile dumneavoastră, condamnaţi România la izolare, la sărăcie, la subdezvoltare, tăind banii de la investiţii. Aţi tăiat 6,4 miliarde de lei de la investiţii, din care 5,5 miliarde, bani alocaţi proiectelor din fonduri europene. Apropo, ştiţi că peste 80% din întârzierile pe calea ferată se datorează infrastructurii precare?! Iar dumneavoastră, la ultima rectificare, le-aţi tăiat 305 milioane de lei celor de la CFR Infrastructură. Domnilor colegi de la PSD, Ne propuneţi un "pact politic pentru infrastructură", să citez din domnul coleg. Dar dumneavoastră nu respectaţi Masterplanul General de Transport, asumat în faţa partenerilor europeni. Altă scuză mai plauzibilă decât greaua moştenire chiar nu aţi găsit?! Apropo, domnule ministru, dumneavoastră aţi fost parte a Guvernului Cioloş până în mai 2016. Nu înţelegeţi că noi vorbim despre România, despre prăpastia spre care ne conduceţi, nu despre cine a condus Ministerul Transporturilor în urmă cu 10, 12 sau 20 de ani?! Noi vorbim despre oportunităţi pe care dumneavoastră le rataţi. Vorbim despre POIM, CEF, TNT, echivalent a miliarde de euro pe care dumneavoastră nu ştiţi, nu vreţi, nu sunteţi capabil să-i atrageţi. În concluzie, aş spune aşa: eşecul de la transporturi este eşecul întregii guvernări PSD-ALDE. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Domnule ministru, vă rog. Domnule Drulă, aveţi o intervenţie? Vă rog. Aveţi 31 de secunde.
Cătălin Drulă Stimaţi colegi, Aş vrea şi eu să mă refer la pactul propus pentru infrastructură de colegul de la PSD mai devreme. Un asemenea pact este, într-adevăr, necesar, pentru că, aşa cum spuneam, trebuie profesionalizată gestionarea investiţiilor în România. Trebuie scos politicul de acolo. Din păcate, toate acţiunile PSD, de când a început această guvernare, dovedesc contrariul, aşa că nu aveţi o credibilitate în această propunere. Până când domnul Dragnea şi şefii dumneavoastră nu vor înţelege că, aşa cum spuneam, cu politrucii nu poţi să faci autostrăzi montane, vom rămâne în acelaşi punct trist.
Florin Iordache Alte intervenţii nemaifiind, îl invit pe domnul ministru. Vă rog, domnule ministru.
Alexandru-Răzvan Cuc Mulţumesc, domnule preşedinte. Mulţumesc şi pentru criticile aduse de către colegii din PNL şi USR. Dar constat cu tristeţe următorul aspect. Aţi vorbit de necunoştinţa priorităţilor în cadrul Ministerului Transporturilor şi tot văd că vorbiţi de Masterplanul General de Transport. Păi, dumneavoastră, dacă aţi fi fost atent la ce am citit, aţi fi văzut că toate proiectele din Masterplan se regăsesc şi în Programul de guvernare şi au fost lansate. Cum vreţi să facem absorbţia pe fonduri europene, dacă nu lansăm proiectele?! Revizuind etern studiile de fezabilitate?! Vorbim de studiul de fezabilitate de pe tronsonul Piteşti-Sibiu. Păi, haideţi să vă spun ce s-a întâmplat cu acest studiu de fezabilitate şi cu firma care trebuia să elaboreze studiul de fezabilitate. A venit să ceară o extensie de încă un an de zile, după ce i se alocase deja extensia de şase luni, până la sfârşitul lunii august. Asta ne dorim noi, să continuăm etern să pompăm bani în studii de fezabilitate?! Am auzit aici un coleg parlamentar spunând că au avut o prestaţie lamentabilă directorii din companiile Ministerului Transporturilor, în cadrul Comisiei pentru transporturi. Păi, sunt convins că atunci când vii cu argumente pertinente, rişti să deranjezi, şi când vii să arăţi cifre şi date exacte. Şi acelaşi om care critică acum, eu îmi amintesc foarte bine că anul trecut era etern în Ministerul Transporturilor şi ne învăţa cum să facem proiectele. Vorbiţi de TAROM şi tot vă aud că vorbiţi de management privat. Ştiţi ce salariu avea domnul Heinzmann, la TAROM? 14.000 de euro! Ce a făcut pentru TAROM? Nimic! L-a adus unde este acum. Sunt multe lucruri care cred că ar putea fi dezbătute şi v-aş putea aduce eterne argumente, pentru a vă combate tot ceea ce aţi spus aici. Problema este una clară: dacă vrem să promovăm şi să dezvoltăm infrastructura în România, într-adevăr trebuie făcut un efort comun, nu să ne contestăm şi tot timpul să ne aducem tot felul de acuze nefondate. În acest mandat, într-adevăr, am intrat într-un război cu constructorii, pentru că aceştia nu şi-au asumat nici calitatea şi nici termenele de finalizare ale contractelor. Vorbeam de Contractul FIDIC? Da, am modificat condiţiile specifice ale Contractului FIDIC, să dau o putere mai mare statului român, să nu mai facă dispute şi să ne trezim că avem de plată sume nefondate pentru lucrări neexecutate de către constructori şi de către antreprenorii cu foarte multă experienţă în analizarea contractelor, şi nu în elaborarea lucrărilor. Vorbeaţi de peştera de lilieci de pe Lotul 4, Lugoj-Deva? Din 2014 stagnează. Acum nu e bine că am rezolvat problema aceasta, să putem finaliza acest lot?! Nu vă mai înţeleg cum aţi vrea să procedăm la minister! Să nu facem nimic, ca să aveţi dumneavoastră ce comenta tot timpul?! Uitaţi că am făcut! Am lansat proiecte. Aş vrea să văd ce... şi v-am prezentat o radiografie cu exact ce s-a făcut până acum: zero, asta au fost, zero kilometri de autostradă, zero fonduri europene absorbite anul trecut, totul a fost zero! Le-am deblocat. Acum, cu siguranţă, lucrurile acestea nu vă convin! Noi vom merge în acelaşi ritm pe care ni l-am propus, vom lansa proiectele, aşa cum am spus, în continuare, şi o să vedeţi că se vor şi implementa. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru. Dezbaterile fiind finalizate, exprimarea votului asupra moţiunii va avea loc în şedinţa de vot final de la ora 12,00. Mulţumesc, domnule ministru, şi echipei. Continuăm ordinea de zi. Domnule Munteanu, vă rog.