Nicolae-Liviu Dragnea La primul punct al ordinii de zi a şedinţei comune de astăzi avem Proiectul de declaraţie a Parlamentului României referitoare la adoptarea Legii educaţiei în Ucraina. Declaraţia a fost distribuită. Birourile permanente împreună cu liderii grupurilor parlamentare au hotărât să propună intervenţii din partea grupurilor parlamentare câte cinci minute pentru fiecare grup. Supun votului dumneavoastră această propunere. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Sunt voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate, propunea a fost aprobată. În continuare, îl rog pe domnul deputat Georgian Pop să dea citire proiectului de declaraţie.
Georgian Pop Mulţumesc. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţie Pornind de la afirmarea voinţei comune de dezvoltare a relaţiilor de prietenie şi cooperare dintre România şi Ucraina, astfel cum au fost stabilite prin Tratatul din 1997 cu privire la relaţiile de buna vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina, precum şi alte acorduri bilaterale în vigoare; Evidenţiind celebrarea, în anul 2017, a 25 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice şi deschiderea reciprocă de a menţine aceste relaţii, în continuare, pe un curs ascendent; Subliniind sprijinul ferm şi constant al României, în cadrul organizaţiilor internaţionale, pentru demersurile vizând apropierea de Uniunea Europeană şi respectarea suveranităţii, integrităţii teritoriale şi independenţei Ucrainei; Luând în considerare rolul fundamental al parlamentelor în dezvoltarea şi consolidarea democraţiei, precum şi în apărarea drepturilor şi intereselor tuturor cetăţenilor din cele două ţări, în special cele ale comunităţii româneşti din Ucraina şi, respectiv, cele ale minorităţii ucrainene din România; Subliniind că minorităţile naţionale constituie o parte integrantă a societăţii din statul în care trăiesc şi considerând că numai împreună cetăţenii acestor state pot construi şi consolida state puternice, în beneficiul tuturor cetăţenilor, Parlamentul României Urmăreşte cu îngrijorare şi maximă atenţie evoluţiile generate de recenta adoptare în Rada Supremă a Ucrainei a Legii educaţiei 3419-D, care limitează drastic dreptul la educaţie în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina, eveniment care a trezit o profundă preocupare şi îngrijorare în România; Adresează un apel pentru soluţionarea cât mai grabnică a actualei situaţii, prin acţiune cu bună-credinţă, în spiritul cooperării, prin dialog inclusiv şi respectarea strictă a standardelor europene în materia protecţiei minorităţilor naţionale, a acordurilor multilaterale şi bilaterale relevante la care Ucraina este parte; Atrage atenţia că protecţia la standarde europene a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, în particular ale minorităţii române din Ucraina, care numără peste 400 de mii de persoane, este un fundament al construcţiei democratice în spiritul valorilor europene îmbrăţişate de poporul ucrainean, fără de care nu este posibil, între altele, avansul către obiectivul de aderare la Uniunea Europeană, fixat de autorităţile ucrainene; Solicită şi îşi exprimă încrederea că Rada Supremă va asigura, în cel mai scurt timp, un cadru legislativ care să garanteze protecţia drepturilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din Ucraina, începând cu etnicii români din această ţară, acordând o atenţie deosebită celor lingvistice, care să respecte prevederile convenţiilor internaţionale relevante, prioritar dispoziţiile Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare şi ale Convenţiei-cadru privind protecţia minorităţilor naţionale, cu asistenţa Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneţia) şi a Înaltului Comisar pentru Minorităţi Naţionale al OSCE. În cadrul acestui proces, consultarea directă cu reprezentanţii autorizaţi ai minorităţilor naţionale, în principal ai etnicilor români din Ucraina, apare drept oportună şi necesară. Parlamentul României Susţine necesitatea şi solicită implicarea instituţiei prezidenţiale a Ucrainei în soluţionarea favorabilă a problemei prin retrimiterea la Rada Supremă a Legii educaţiei, pentru reexaminare; Solicită Preşedintelui şi Guvernului României să acţioneze ferm, în plan bilateral şi în cadrul structurilor internaţionale relevante, pentru asigurarea unei protecţii adecvate a identităţii lingvistice, culturale şi religioase etnicilor români din Ucraina; Parlamentul României hotărăşte formarea unei delegaţii din membri ai Parlamentului, care se vor deplasa în Ucraina pentru a iniţia un dialog politic cu autorităţile ucrainene competente, în scopul soluţionării conform standardelor europene a situaţiei menţionate; Parlamentul României reiterează susţinerea pentru parcursul european al Ucrainei şi îşi exprimă convingerea că în acest proces vor fi respectate standardele internaţionale privind protecţia minorităţilor naţionale. Vă mulţumesc.
Nicolae-Liviu Dragnea Vă mulţumesc. Dacă sunt observaţii pe marginea... domnul senator Titus Corlăţean.
Nicolae-Liviu Dragnea Numai puţin. Deci dumneavoastră propuneţi să se reformuleze: "în special cele ale comunităţii româneşti autohtone din Ucraina".
Nicolae-Liviu Dragnea OK. Supun la vot această propunere din partea domnului senator Titus Corlăţean. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Sunt voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate, propunerea de completare a fost adoptată. Rog stafful tehnic să opereze în textul declaraţiei. În continuare, dau cuvântul reprezentanţilor grupurilor parlamentare: PSD, PNL, USR, UDMR, ALDE, PMP şi minorităţile naţionale. Din partea Grupului PSD, domnul Titus Corlăţean. Asta a fost intervenţia sau acum de-abia urmează? Vă rog, aveţi microfonul.
Nicolae-Liviu Dragnea Mulţumesc foarte mult. Doar cu observaţia timidă, domnule senator Titus Corlăţean, că atunci când vorbim de angajarea Parlamentului e bine întâi să avem un mandat. Din partea grupurilor... Grupului, înţeleg, PNL - Camera Deputaţilor, domnul Ben-Oni Ardelean.
Ben-Oni Ardelean Colegi şi colege, Iniţiam în Birourile permanente reunite, săptămâna trecută, această dezbatere şi voiam cu tot dinadinsul să obţinem o declaraţie. Mulţumesc tuturor celor care au cooperat şi instituţiilor care ne-au ajutat în formularea acestei declaraţii, pe care o salutăm ca Partid Naţional Liberal. Pe de cealaltă parte, nu pot să nu remarc - şi trebuie să fac lucrul acesta - că trataţi, domnilor guvernanţi, politica externă la "printre altele". Şi nu pot să nu observ lipsa de reacţie de care aţi dat dovadă cu ocazia acestui eveniment, dacă vreţi, dramatic pentru comunităţile româneşti autohtone din Ucraina. Întârzieri peste întârzieri. În prima secundă, premierul României trebuia să fie pe avionul spre Ucraina, lucru care nu s-a întâmplat. Aţi tratat această problematică la "printre altele", trimiţând maxim un secretar de stat acolo ca să trateze această chestiune. Şi trebuie să ţineţi cont că lipsa aceasta de reacţie este una care ne va costa pe termen ŕ la longue, dacă nu ţinem cont de lucrul acesta. Doi. Lipsa de prevenţie - nu s-a putut naşte un astfel de amendament în trei secunde şi să fie votat. Dragilor guvernanţi, instituţiile statului trebuie să funcţioneze într-un mod exemplar într-un astfel de moment. Tineţi cont de lucrul acesta. Şi vreau să mai menţionez că tot la "printre altele" trataţi şi sediul MAE. Şi nu este normal. Cred că trebuie să ne trezească lucrul acesta. Ne surprinde şi furtuna, ne surprinde şi vara, şi iarna, şi orice. Este absolut imperativ ca într-un astfel de moment să ţinem cont de faptul că românii de pretutindeni trebuie să fie trataţi cu respect şi trebuie să li se garanteze toate drepturile. Vă mulţumesc tare mult.
Nicolae-Liviu Dragnea Din partea Grupului PNL din Senatul României, doamna Alina Gorghiu... dacă mai doreşte.
Nicolae-Liviu Dragnea Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Matei Dobrovie.
Matei-Adrian Dobrovie Stimaţi colegi deputaţi şi senatori, Uniunea Salvaţi România a primit cu profundă îngrijorare vestea cu privire la adoptarea de către Rada Supremă de la Kiev a legii care prevede limitarea accesului comunităţii româneşti din Ucraina la studiile în limba română. Relaţia dintre România şi Ucraina a fost multă vreme marcată de neîncredere, de stereotipuri, necunoaştere şi de problemele de pe agenda bilaterală - delimitarea platoului continental, canalul Bâstroe sau problema minorităţilor. După Euromaidan şi instalarea unei puteri proeuropene la Kiev, s-a produs o resetare a relaţiei, care s-a îmbunătăţit semnificativ. România a devenit unul dintre cei mai puternici susţinători ai parcursului european al Ucrainei şi al integrităţii teritoriale şi suveranităţii statului vecin. Am fost primii care am ratificat Acordul de asociere al Ucrainei, iar Bucureştiul a condamnat ferm, în repetate rânduri, anexarea Crimei şi destabilizarea Donbasului. Pe fondul ameninţării ruseşti, România nu a mai fost percepută ca un adversar, ci ca un aliat. Interesele de securitate comune ale celor două ţări sunt foarte importante. Doamnelor şi domnilor, USR, în programul său politic, a pledat pentru ca România să ducă mai departe resetarea relaţiilor cu Ucraina, prin dezvoltarea cooperării economice bilaterale şi a infrastructurii. Susţinem europenizarea Ucrainei prin reforme politice, economice şi sociale. Credem că România poate să ajute Ucraina prin împărtăşirea experienţei de integrare europeană şi în lupta anticorupţie. În cadrul resetării relaţiilor bilaterale, trebuie abordate şi chestiunile nerezolvate, precum problemele comunităţilor româneşti autohtone în păstrarea şi dezvoltarea identităţii lor culturale, etnice, lingvistice şi religioase. Considerăm că aceste drepturi trebuie protejate în conformitate cu principiul reciprocităţii şi Convenţia-cadru privind protecţia minorităţilor, în colaborare strânsă cu autorităţile ucrainene. Vă rog să mă ascultaţi şi pe mine, nu numai pe colegul de la PSD. (Aplauze, râsete în sală.) Mulţumesc. Deci...bun. Este regretabil faptul că Legea educaţiei... este regretabil faptul că Legea educaţiei adoptată de către Parlamentul de la Kiev la 5 septembrie 2017 prevede desfiinţarea treptată a sistemului de învăţământ în limba maternă, prin predarea materiilor doar în limba de stat. Suntem conştienţi că ţinta principală a acestei legi este minoritatea rusofonă, dat fiind că autorităţile de la Kiev conduc o operaţiune de amploare de derusificare şi de afirmare a identităţii naţionale ucrainene. Totuşi, această iniţiativă face victime colaterale, precum minoritatea românească, şi riscă să ducă la o reîngheţare a relaţiei româno-ucrainene, anulând toate progresele făcute până în prezent. Stimaţi colegi, puţină atenţie, vă rog. (Rumoare în sală.) Cred că este păcat, pentru că încrederea se câştigă greu şi se pierde repede.
Nicolae-Liviu Dragnea Mă scuzaţi puţin, domnule deputat. Domnul Matei-Adrian Dobrovie OK . Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Chiar vă rog să faceţi linişte şi să îl ascultaţi, pentru că noi astăzi vom adopta o hotărâre foarte importantă.
Matei-Adrian Dobrovie E o formă de respect minim faptul că mă ascultaţi.
Nicolae-Liviu Dragnea Chiar vă rog.
Matei-Adrian Dobrovie Nu cred că este în interesul unei Ucraine aflate într-un război nedeclarat, care nu mai deţine controlul asupra frontierei cu Rusia, să-şi antagonizeze vecini precum România, Polonia şi Ungaria, care sunt dispuşi să-i împărtăşească din experienţa lor de aderare şi să-i susţină parcursul european. La fel, nu este nici în interesul României să intre într-un conflict diplomatic cu Ucraina, ci este în interesul nostru ca Ucraina să devină o ţară europeană, cu instituţii stabile, rezilientă şi prosperă, care să poată contribui la stabilitatea în regiune. Vă spun sincer, doar un singur actor câştigă de pe urma unei soluţii extreme... a unor soluţii extreme precum cele vehiculate de unii politicieni iresponsabili în aceste zile, precum denunţarea Tratatului cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina, tratat semnat în 1997 la Constanţa. Acest singur câştigător este Federaţia Rusă şi nu cred că ne dorim acest lucru. Nerespectarea de către autorităţile de la Kiev a drepturilor culturale ale minorităţii româneşti din Ucraina, precum şi practicile de falsă divizare a acesteia în români şi moldoveni au constituit unele dintre cele mai importante subiecte de dispută în relaţiile noastre bilaterale. Aceste dispute au fost folosite cu succes de Rusia. După anexarea Crimeii, neînţelegerile Ucrainei cu statele vecine sunt argumente care ajută Rusia să-şi sporească prezenţa militară în regiunea Mării Negre şi să ameninţe securitatea României şi Alianţei Nord-Atlantice. Ca urmare, considerăm că România trebuie să sprijine în continuare procesul de reforme din Ucraina şi implementarea Acordului de asociere şi, de asemenea, să continue proiectul NATO cu privire la asigurarea securităţii cibernetice a statului vecin. Pe de altă parte, problema drepturilor minorităţii româneşti din Ucraina nu este nouă şi nu poate fi neglijată. Desfiinţarea învăţământului în limba maternă ar însemna practic încălcarea criteriilor de la Copenhaga, pe care Ucraina va trebui să le respecte dacă vrea să adere la Uniunea Europeană. Realitatea tristă la care asistăm astăzi este că, din peste 140 de şcoli româneşti, care existau la căderea URSS în Ucraina, la ora actuală, au mai rămas puţin peste 60. Am sperat că, prin reforma administrativ-teritorială, în sensul descentralizării, satele româneşti alăturate să se unească în comune organizate pe criterii etnice, iar astfel să aibă mai mulţi elevi şi bani şi să le fie mai uşor. Din păcate, se pare că, în loc să fie întărite, tot mai multe şcoli sunt închise. Tot din păcate, statul român a făcut mult prea puţin pentru etnicii din Ucraina. Vă dau ca exemplu Ungaria. Ungaria a investit sume mari, cu titlu de sprijin financiar oferit profesorilor şi elevilor de etnie maghiară din Transcarpatia, dar a şi alocat bani pentru construirea de grădiniţe şi repararea de şcoli. România, în schimb, aproape i-a abandonat pe cei care duc o luptă grea, admirabilă pentru păstrarea identităţii lor. Rezultatul Comisiei mixte interguvernamentale româno-ucrainene privind minorităţile a fost, din păcate, unul sub aşteptări. Nu am reuşit să obţinem decât promisiunea ucrainenilor că vor cere o expertiză a Comisiei de la Veneţia pe această lege, fără însă ca autorităţile de la Kiev să accepte o reexaminare. Ca urmare, USR solicită nepromulgarea acestei legi până în momentul în care ea va fi examinată de Consiliul Europei şi de Înaltul Comisar pentru Minorităţi al OSCE din perspectiva obligaţiilor internaţionale asumate de Ucraina. Cred că România a demonstrat că este un model de bune practici în materie de protecţie a minorităţilor şi în privinţa respectării drepturilor acestora şi asigură ucrainenilor din ţara noastră toate cele necesare pentru menţinerea identităţii, astfel încât este îndreptăţită să ceară Kievului respectarea principiului reciprocităţii. Mai mult, România trebuia să ridice în cadrul Comisiei mixte interguvernamentale şi problema unificării programei şcolare, pentru a se renunţa la acea divizare artificială între limba românească... română şi cea moldovenească. Din păcate, este de neacceptat faptul că statul ucrainean încă face această diferenţiere artificială între limba română şi aşa-zisa limbă moldovenească. În final, sperăm că autorităţile ucrainene vor găsi soluţii de compromis pentru a nu-şi antagoniza vecinii şi pentru a nu anula tot ce s-a construit în ultima vreme în relaţia cu Bucureştiul. Excluderea limbilor Uniunii Europene de la aplicarea noii Legi a educaţiei, propusă de guvernatorul regiunii Transcarpatia... (Discuţii în sală.) Dragi colegi, încă puţin mai durează, vă rog! ... sau - (Discuţii în sală.) - posibilitatea ca, în unele şcoli ale minorităţilor naţionale, materiile să fie predate atât în limba maternă, cât şi în limba ucraineană, împărţind orele în mod egal, trebuie să fie luată serios în calcul. De asemenea, Ministerul Românilor de Pretutindeni trebuie să aloce fonduri pentru românii din Ucraina şi să asigure minorităţii din Ucraina, din fonduri proprii, dacă statul ucrainean nu o poate face, tot ce ţine de păstrarea identităţii lingvistice şi culturale. Ca urmare, USR, Grupurile parlamentare ale USR, va vota prezenta declaraţie. Vă mulţumesc pentru atenţie, mai ales celor care m-au ascultat. (Aplauze.)
Nicolae-Liviu Dragnea Vă mulţumesc, domnule deputat, şi vă felicit pentru intervenţia dumneavoastră. Îl invit la microfon... (Discuţii în sală.) Am fost foarte sincer. Dacă pot să-mi exprim un punct de vedere, mi s-a părut o intervenţie foarte bine articulată. Îl invit la microfon pe reprezentantul Grupului UDMR, Korodi Attila, domnul deputat Korodi Attila.
Attila Korodi Bună ziua! Domnilor preşedinţi, Stimaţi colegi parlamentari, Din păcate, am ajuns într-un moment în care este nevoie de o poziţie fermă a Parlamentului României şi a altor instituţii din România cu privire la decizia adoptată de Parlamentul Ucrainei. Rada Supremă a Ucrainei a adoptat un nou proiect de Lege a educaţiei, care limitează drastic dreptul la educaţie în limba maternă pentru minorităţile naţionale din ţara vecină, deci limitează drastic accesul la educaţia în limba maternă şi al minorităţii române. Ucraina a parcurs o perioadă foarte complicată de la Maidan. A pierdut Crimeea, anexată de Rusia, se confruntă cu un conflict armat în estul ţării. Dar, în acelaşi timp, pas cu pas, a eliminat cele mai importante legi care garantau comunităţilor etnice păstrarea identităţii naţionale. A anulat legea care permitea folosirea limbilor regionale imediat după ce noul preşedinte a fost ales. A schimbat radical Legea educaţiei, care, practic, nu mai permite, în afara învăţării, câţiva ani de zile, a limbii materne, nimic în plus pentru educarea tinerilor aparţinând comunităţilor minoritare etnice în limba maternă. Ucraina a derapat de la principiile fundamentale ale democraţiei, ale statului de drept şi ale garantării drepturilor omului. Indiferent dacă nominalizez aici Cartea Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare sau Convenţia-cadru privind protecţia minorităţilor naţionale, la ora actuală, nicio prevedere a acestor două acte normative nu va fi aplicată de către statul vecin. Ucraina, după anexarea de către Rusia a Crimeii, a căutat sprijin internaţional, atât prin relaţii bilaterale, cât şi prin accentuarea problemelor cu care se confruntă în relaţia cu Rusia, în instituţii internaţionale, cum sunt: Consiliul Europei, OSCE, Organizaţia Naţiunilor Unite, sau prin întărirea relaţiilor cu Uniunea Europeană. Dar tot aceeaşi ţară decide fără nicio ezitare să elimine şi acele prevederi din legislaţia internă care sunt esenţiale pentru minorităţile etnice. Dubla măsură nu este permisă. România nu poate permite şi trebuie să fie fermă în a exprima poziţia sa în acest sens. Nu este permis să ceri de la Consiliul Europei, sau de la alte instituţii internaţionale sau de la cei mai importanţi parteneri internaţionali sprijin pentru rezolvarea conflictului existent în estul ţării şi, în acelaşi timp, să decizi ca pe plan intern să elimini şi acele prevederi care te ajută să găseşti o soluţie paşnică la acest conflict, aducând în disperare alte comunităţi etnice. Acordurile internaţionale cu privire la drepturile omului, drepturile minorităţilor naţionale trebuie implementate în orice ţară. O ţară care doreşte să fie în Uniunea Europeană într-o perspectivă de timp rezonabilă nu poate să acţioneze împotriva fundamentelor care stau la baza construcţiei europene. Consiliul Europei, care este prima instituţie paneuropeană creată după al Doilea Război Mondial, a fost creat ca să aducă pace, prosperitate, dezvoltare, democraţie, să garanteze drepturile tuturor cetăţenilor europeni, indiferent de naţionalitate. Şi tocmai Ucraina nici măcar standardele definite de Consiliul Europei nu poate să le atingă sau voit elimină şi acele prevederi din legislaţie care chiar sunt compatibile cu standardele Consiliului Europei. Uniunea Democrată Maghiară din România salută decizia Delegaţiei României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei de a cere o dezbatere de urgenţă în sesiunea plenară din octombrie a APCE cu privire la adoptarea noii Legi a educaţiei din Ucraina. Este un răspuns şi la solicitarea noastră şi este foarte utilă pentru aducerea în dezbatere plenară tocmai în instituţia care are la ora actuală cele mai importante pârghii de a aduce ţara vecină pe drumul cel bun. Totodată, mulţumesc doamnei Biró Rozália pentru că a demarat discuţiile în Comisia pentru politică externă a Camerei Deputaţilor pentru conturarea unei poziţii şi pentru coordonarea procesului de consultare între comisiile relevante şi grupurile parlamentare din cele două Camere ale Parlamentului pentru formularea textului declaraţiei care este supus astăzi dezbaterii şi adoptării Parlamentului României. Este esenţial ca, după adoptarea acestei declaraţii, atât Preşedinţia României, cât şi Guvernul României să acţioneze ferm în interesul comunităţii româneşti din Ucraina, cât şi în interesul aplicării normelor europene cu privire la drepturile minorităţilor naţionale. Credem că, într-un spaţiu central şi est-european unde convieţuiesc foarte multe comunităţi naţionale, este esenţial ca fiecare ţară să acţioneze responsabil în raport cu minorităţile naţionale care trăiesc în ţara respectivă. A acorda drepturi definite în normele adoptate în acest sens de către Consiliul Europei este de importanţă majoră şi fundamentală. Statul de drept într-o democraţie înseamnă garantarea drepturilor omului, adică înseamnă şi garantarea drepturilor minorităţilor naţionale. Uniunea Democrată a Maghiarilor din România crede că orice măsură care aduce noi garanţii şi instrumente pentru păstrarea identităţii naţionale a comunităţilor etnice minoritare este salutară şi nicio democraţie, deci nici democraţia românească, nu ar trebui să se mulţumească cu stări care creează confuzii şi nemulţumiri din partea acestor comunităţi. Barometrul democraţiei dintr-o ţară este şi starea de spirit în care o minoritate etnică se găseşte într-un moment. A spune că totul este perfect, a spune că totul este garantat, în condiţiile în care o comunitate minoritară etnică manifestă nemulţumiri (indiferent dacă vorbim de educaţie, administraţie locală, administraţie centrală, folosirea simbolurilor, viaţă culturală), arată că în acea democraţie mai este de lucru, mai are statul respectiv de implementat legi şi măsuri proactive de garantare a drepturilor minorităţilor naţionale. Niciodată nu a fost atât de important ca statul român să demonstreze că acţionează pentru protejarea identităţii naţionale a comunităţilor etnice autohtone din România. Într-o Europă unită toţi suntem minoritari, astfel că lupta noastră pentru apărarea drepturilor comunităţilor etnice naţionale pentru păstrarea identităţii naţionale trebuie să fie la fel de unită. Uniunea Democrată Maghiară din România susţine adoptarea declaraţiei. (Aplauze.)
Nicolae-Liviu Dragnea Vă mulţumesc, domnule deputat. Îl invit la microfon pe domnul senator Ion Hadârcă din partea Grupului parlamentar al ALDE.
Nicolae-Liviu Dragnea Vă mulţumesc, domnule senator. Îl invit la microfon, din partea Grupului Parlamentar al PMP, pe domnul deputat Constantin Codreanu.
Constantin Codreanu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. O să încep prin a mulţumi Birourilor politice reunite ale celor două Camere pentru faptul că au dat curs solicitării Grupurilor parlamentare ale Partidului Mişcarea Populară de a avea această declaraţie. Mulţumesc plenului reunit al Parlamentului României pentru votul în unanimitate, pentru că, atunci când vorbim de interes naţional - or, acum, vorbim de un interes naţional -, canibalismul politic nu îşi are locul. Art. 7 din Legea educaţiei votată de Rada Supremă pe 5 septembrie reprezintă un derapaj antidemocratic al Ucrainei. Acest derapaj antidemocratic se face pe trei paliere: naţional, internaţional şi bilateral. Naţional, pentru că această nouă Lege a educaţiei contravine - culmea! - chiar legii fundamentale a Ucrainei, art. 10 şi 52. Această nouă Lege a educaţiei contravine bazelor politice, lingvistice din Ucraina. La nivel bilateral, această nouă Lege a educaţiei pune Ucraina în situaţia de a nu respecta Tratatul pe care l-a semnat cu România la Constanţa pe 2 iunie în 1997. La nivel internaţional, această lege contravine mai multor documente şi pune Ucraina pe un făgaş anormal, antieuropean şi prosovietic. De altfel, duminica trecută, în faţa Ambasadei Ucrainei la Bucureşti, împreună cu peste 100 de persoane am adresat un mesaj colegilor noştri ucraineni: să fie europeni, să nu fie sovietici. Pentru că ceea ce au făcut pe 5 septembrie, ceea ce s-a întâmplat şi ieri, când preşedintele Radei Supreme a semnat acest proiect de lege, readuce Ucraina în această logică sovietică de asimilare a minorităţii noastre naţionale. Şi este foarte important ca în această declaraţie, aşa cum s-a enunţat anterior, să apară această sintagmă. Vorbim despre o minoritate naţională autohtonă. În acelaşi timp, trebuie să spunem faptul că această Lege a educaţiei nu este decât vârful aisbergului. Problema este mult mai gravă, problema este una de durată. Vreau să vă spun că pe teritoriul Ucrainei, în ultimii 93 de ani, din 282 de şcoli cu predare în limba română au fost închise 208. La un calcul elementar avem, în acest moment, un procent de 2,2 şcoli care sunt închise anual în Ucraina. În acelaşi timp, Ucraina continuă politica stalinistă de separare artificială a minorităţii noastre româneşti în moldoveni şi în volohi. Pe 27 august am fost la Cetatea Albă. Am fost la Cetatea Albă, acolo unde a revenit tricolorul nostru românesc după 73 de ani, la un eveniment extraordinar organizat de Institutul Cultural Român. Şi am interacţionat cu oamenii care au venit acolo pentru a sărbători Ziua Limbii Române. Frica din ochii lor când vorbeau de limba română a demonstrat o dată în plus această asimilare forţată la care sunt supuşi. Problema este că politica Ucrainei are, mai nou, ramificaţii şi în România. O să vă dau un nume: Carolina Merlici. Nu vă spune nimic. Este un etnic român din sudul Basarabiei care a vrut să-şi facă studiile la Universitatea din Iaşi. Atunci când şi-a depus dosarul, i s-a cerut, pentru că are documentul în care se spune că a absolvit în limba moldovenească, i s-a cerut un certificat de cunoaştere a limbii române. Situaţia este inacceptabilă. Şi, pe lângă această declaraţie atât de necesară şi atât de firească pe care am adoptat-o astăzi, este evident că eforturile noastre trebuie să continue atunci când vine vorba de protejarea românilor noştri din Ucraina. Am organizat ca preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării mai multe şedinţe în care am abordat problema respectivă, inclusiv o conferinţă de presă la care au participat reprezentanţi ai mai multor ONG-uri din Ucraina şi care m-au întrebat un singur lucru: de ce tace Preşedintele României? De ce a intrat în această silenzio stampa inexplicabilă? Românii din Ucraina aşteaptă poziţia Administraţiei Prezidenţiale. Şi cred că sunt în asentimentul dumneavoastră când spun că acelaşi lucru îl aşteptăm şi noi, pentru că este evident că Executiv, Legislativ şi Administraţie Prezidenţială, toţi, trebuie să lucrăm în aceeaşi direcţie atunci când vine vorba despre această problemă atât de stridentă. O să închei prin a vă spune că aşteptăm cu maxim interes această delegaţie care va avea loc în Ucraina. Voi face parte din această delegaţie, deşi contactele pe care le-am avut deja cu omologii noştri ucraineni demonstrează opacitatea lor faţă de această problemă. Este evident, noi suntem o victimă colaterală în acest caz. Obiectivul sunt rusofonii. Obiectivul este acel gest geopolitic care are în vizor Moscova. Cu toate acestea, ţinând cont de faptul că există inclusiv oficiali ucraineni care vorbesc despre încălcarea legislaţiei naţionale - şi mă refer aici la guvernatorul Transcarpatiei, domnul Moskal, care a spus foarte clar că este încălcată legislaţia ucraineană şi că în cazul statelor din Uniunea Europeană s-ar putea face o derogare - , trebuie să găsim o cale. Nu putem accepta această situaţie! Şi, nu în ultimul rând, cred că noi, statul român, un stat exemplu atunci când vorbim despre respectarea minorităţilor naţionale şi avem aici cel mai bun argument în acest sens, reprezentare parlamentară asigurată pentru minorităţile naţionale, art. 62 din Constituţie, trebuie să cerem un lucru esenţial: re-ci-pro-ci-ta-te! Reciprocitate, pentru că noi suntem cei care respectăm pe deplin minorităţile naţionale. Acelaşi lucru trebuie să se întâmple cu statele în care avem minorităţi naţionale. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Nicolae-Liviu Dragnea Vă mulţumesc. Din partea Grupului minorităţilor naţionale, îl invit la microfon pe domnul deputat Varujan Pambuccian, care deja a ajuns.
Varujan Pambuccian Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Da. România îşi doreşte relaţii de cooperare şi bună vecinătate cu Ucraina! Pentru că este în interesul României. Da. România îşi doreşte ca Ucraina să aibă un parcurs european normal, a sprijinit, sprijină acest parcurs pentru că este în interesul României. Numai că parcursul european înseamnă, printre foarte multe alte lucruri, şi lucruri care sunt de nenegociat, şi lucrurile astea de nenegociat ţin de respectarea drepturilor omului, de respectarea drepturilor cetăţeanului şi de respectarea drepturilor minorităţilor. De nenegociat! Dreptul cel mai important al unei minorităţi naţionale este dreptul la propria identitate. De nenegociat! Şi dreptul la identitate înseamnă în primul rând dreptul de a învăţa limba şi în limba maternă şi de a folosi această limbă, drept de nenegociat şi de asigurat din partea statului în care minoritatea naţională respectivă trăieşte. Pentru că sigur, în momentul în care spunem: hai să asigurăm, noi negociem. Ăsta este un drept de nenegociat. Aşa cum România asigură, acelaşi lucru îl cerem de la alţii! Aşa cum România oferă drepturile acestea de nenegociat, aceeaşi pretenţie o avem de la alţii! Pentru că lucrul ăsta este atât în interesul poporului român, n-am spus naţiunea română, am spus poporului român, cât şi în interesul minorităţilor naţionale care trăiesc în România. Din acest motiv, noi nu numai că sprijinim această declaraţie, absolut orice fel de acţiune a României menită să ducă lucrurile către normalitate în Ucraina sau oriunde în altă parte e nevoie de această normalitate, dar ne şi oferim, cu experienţa pe care o avem, cu oamenii pe care îi cunoaştem din ţările respective, să contribuim activ ca aceste drepturi fundamentale, de nenegociat, să fie aplicate aşa cum trebuie şi într-o ţară în care interesul României este să existe un parcurs european, interesul României este ca relaţiile să fie de cooperare şi de bună vecinătate. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Nicolae-Liviu Dragnea Vă mulţumesc, domnule deputat. Dezbaterile fiind încheiate, supun votului dumneavoastră Declaraţia Parlamentului României în forma prezentată, cu amendamentul propus de domnul senator Titus Corlăţean, aprobat. Cine este pentru? Mulţumesc. Sunt voturi împotrivă? Abţineri? (Discuţii la prezidiu.) În unanimitate, declaraţia a fost adoptată. (Aplauze.)