Petru Gabriel Vlase 2. La punctul 2 al ordinii de zi avem înscrisă dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 92 de deputaţi. În temeiul art. 190 din Regulament, întreb dacă cineva dintre cei care au semnat moţiunea vrea să-şi retragă această semnătură? Nu. Pentru dezbaterea moţiunii, Biroul permanent şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare vă propun următoarele: moţiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari; Guvernului i se rezervă 50 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la încheierea dezbaterilor, pentru dezbateri luându-se în calcul câte 10 secunde pentru fiecare deputat. Timpul maxim alocat grupurilor parlamentare, precum şi deputaţilor neafilitaţi se prezintă astfel: Grupul PSD - 26 de minute; Grupul PNL - 12 minute; Grupul USR - 5 minute; Grupul UDMR - 4 minute; Grupul ALDE - 2 minute; Grupul PMP - 3 minute; Grupul minorităţilor naţionale - 3 minute şi deputaţii neafiliaţi - un minut. Dacă sunt obiecţii, comentarii la acest subiect? Nu sunt. Vă rog să pregătiţi cartelele de vot. Votăm aceste propuneri pe care le vi le-am prezentat anterior. Vă rog, vot. Cu 135 de voturi pentru, 7 colegi care nu au votat - propunerile au fost aprobate. Înainte de a trece la prezentarea moţiunii, îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de şedinţă lista cu deputaţii înscrişi pentru dezbateri. Înţeleg că deja s-a făcut acest lucru. În aceste condiţii, dau cuvântul domnului deputat Cupşa, pentru citirea textului moţiunii simple. Vă rog, domnule deputat.
Ioan Cupşa Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Domnule ministru al justiţiei, "PSD - stăpânul justiţiei?! Chiar aşa...?!" Prin această moţiune adresată ministrului justiţiei, parlamentarii PNL şi USR doresc să tragă un nou semnal de alarmă, al câtelea oare, un nou semnal de alarmă asupra asaltului pornit împotriva independenţei justiţiei. Începând cu anul 2000, până la sfârşitul anului 2004, PSD a făcut tot posibilul să subjuge ideea de justiţie independentă, justiţie care să răspundă, prin anumiţi procurori sau judecători, doar la directivele preţioase ale partidului-stat. Ne sunt încă vii în memorie momentele din şedinţele conducerii Partidului Social Democrat, când se luau decizii cu privire la dosarele unora dintre oponenţii politici, dar şi ale colegilor. În domeniul reformării justiţiei, PSD a început actuala guvernare cu stângul. Este încă viu în memorie episodul Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. Doar reacţia promptă, de la începutul lunii februarie, anul curent, a societăţii civile, a mai multor instituţii şi organizaţii profesionale sau organizaţii neguvernamentale, precum şi a opoziţiei parlamentare a făcut ca acest act normativ să fie abrogat imediat. Atunci când domnul Tudorel Toader a fost reconfirmat ca ministru al justiţiei în Guvernul Tudose, cu toţii am sperat că această decizie a fost luată în virtutea calităţilor sale ştiinţifice, profesionale şi umane. În fond, CV-ul Domniei Sale îl recomandă drept una dintre cele mai calificate persoane care au ocupat vreodată această funcţie: profesor universitar doctor, decan al Facultăţii de Drept din Iaşi, rector al Universităţii din Iaşi, autor a numeroase lucrări de drept penal, fost judecător al Curţii Constituţionale, fost procuror, fost avocat, decorat cu Ordinul Steaua României, iar enumerarea poate continua. Atunci când un om cu o asemenea carieră devine ministru al justiţiei, este firesc ca aşteptările societăţii să fie unele pe măsură. Domnul Tudorel Toader nu avea nevoie să-şi mai decoreze CV-ul şi cu această funcţie de panoplie, motiv pentru care încercările sale de a-şi păstra fotoliul ministerial, odată ce a ajuns acolo, sunt cu atât mai inexplicabile. Iar dacă până săptămâna trecută mai puteau exista unele dubii, toate s-au risipit odată cu depunerea proiectului de modificare a legilor justiţiei, care demonstrează încă o dată că pentru domnul Tudorel Toader singurele interese care primează sunt cele ale lui Liviu Dragnea, nicidecum ale statului de drept şi ale societăţii din România. Dacă am parafraza sloganul de campanie al Partidului Social Democrat, din noiembrie 2016, "Îndrăzneşte să crezi!", putem spune că românii au rămas doar cu îndrăzneala! Şi de data aceasta aţi înşelat aşteptările electoratului în domeniul reformării reale a justiţiei. Asistăm la o continuare a serialului "marţea neagră", început în decembrie 2013, urmat de episodul din februarie 2017 şi, recent, de cel din 23 august 2017. Chiar nu realizaţi că totul este cusut cu aţă albă? Se văd indicaţiile preţioase venite de la partid. Domnule ministru, chiar dacă nu sunteţi om politic, calitatea dumneavoastră de profesionist în drept, anvergura dumneavoastră academică şi profesională nu vă dau dreptul să vă bateţi joc de realizările obţinute în timp, în sistemul judiciar românesc. Amendamentele propuse, întâmplător sau nu, la data de 23 august, reprezintă un atac îndreptat împotriva independenţei justiţiei şi o încercare de anulare a tuturor progreselor din acest domeniu pe care ţara noastră le-a înregistrat începând cu reformele din anii 2004-2005. La 10 ani după integrarea României în Uniunea Europeană, coaliţia PSD-ALDE încearcă să ne arunce în trecut şi să readucă justiţia la cheremul clasei politice, aşa cum a mai fost în timpul mandatului Rodicăi Stănoiu şi a Guvernului Adrian Năstase. Miercuri, 23 august, zi cu încărcătură istorică, va rămâne în istoria justiţiei ca ziua în care s-a anunţat întoarcerea armelor împotriva justiţiei. Am asistat în acea zi, perplecşi, la o prelegere de drept elevată, ce-i drept, la câteva zeci de pagini PowerPoint, proiectate pe un ecran şi la comentariile dumneavoastră, domnule ministru Tudorel Toader, care au reprezentat o aşa-zisă manifestare a transparenţei. Chiar nu ne aşteptam la aşa ceva, domnule ministru! După comunicarea slide, a urmat etapa transmiterii Proiectului de Lege către Consiliul Superior al Magistraturii, pe furiş. Domnule ministru, aţi ales satisfacerea interesului particular, de gaşcă politică, în detrimentul interesului general şi, în consecinţă, aţi susţinut modificări legislative dictate de interesul găştii PSD-ALDE, acela de a subordona puterea judecătorească. În opinia noastră, oportunitatea ocazionată de nevoia obiectivă de modificare a legilor care guvernează sistemul juridic - cum ar fi normele privitoare la reglementarea accederii în profesie, a organizării pregătirii profesionale, a promovării în cariera de magistrat, a desfăşurării întregii cariere, precum şi organizarea judecătorească şi angajarea răspunderii magistraţilor şi altele - a fost transformată, fără nicio jenă, într-o ofensivă politică determinată de dorinţa de a controla politic, măcar în parte, sistemul judiciar din România. Ingerinţele politice, precum cele dorite de gaşca politică pe care o reprezentaţi, ingerinţele în justiţie sunt de neacceptat dacă au, drept urmare, ca puterea executivă să controleze puterea judecătorească. Vă aduceţi aminte că, în 6 decembrie 2016, domnul Dragnea declara că "Justiţia nu mai poate fi controlată politic niciodată"? Sloganul PSD din campania electorală, "Îndrăznim să credem", se referea şi la adevărul din declaraţia preşedintelui PSD. Nu-i aşa?! Cum spuneam, iniţiativa legislativă privind modificarea legilor justiţiei, într-o bună măsură, propune modificări normative de care sistemul judiciar chiar avea nevoie, unele dintre modificări fiind urmarea efectelor juridice pe care le produc un număr de patru decizii ale Curţii Constituţionale a României. Se propun peste 190 de modificări ale unor norme juridice, dar aceste modificări obiectiv necesare şi susţinute şi de profesionişti ai dreptului sunt doar un alibi de care s-a folosit Partidul Social Democrat. Sub acest paravan se ascunde intenţia meschină a Partidului Social Democrat, se ascunde scopul ultim urmărit, acela de a deţine controlul asupra procurorilor şi judecătorilor. Cariera academică, cariera profesională impecabilă a domnului ministru Tudorel Toader sunt folosite pentru a legitima "încă nefăcutele" Partidului Social Democrat. Greşelile flagrante pe care le-am găsit, analizând expunerea de motive şi textul iniţiativei legislative susţinută public de domnul ministru, relevă o neatenţie vădită în ceea ce priveşte normele juridice care "nu sunt interesante" pentru PSD şi ALDE, concentraţi fiind doar pe modificările care ocazionează controlul politic asupra magistraţilor, asupra justiţiei. Printre alte aspecte, se doreşte reorganizarea înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin numirea unui al doilea vicepreşedinte. Dar această prevedere legală există deja! De asemenea, s-a afirmat public că, pe considerente de netemeinicie, soluţiile procurorilor nu pot fi infirmate în prezent. Subliniem că în noul Cod de procedură penală, la art. 335, se prevede deja infirmarea soluţiei pentru clasare pentru motivul că împrejurarea nu există, infirmarea întemeindu-se pe lipsa unui temei de fapt. Lipsa de respect faţă de lege este relevată şi de împrejurarea că în fişa proiectului de lege se menţionează că a fost postat pe site-ul ministerului, începând încă cu data 16 octombrie 2016. Uită însă să ne spună că ceea ce s-a postat era o altă iniţiativă legislativă, sub semnătura ministrului Raluca Prună şi citez, aici "Secţiunea 7 pct. l - informarea opiniei publice", din iniţiativa onor ministerului. Există o mică diferenţă, însă, între cele două proiecte: primul are vreo 21 de pagini şi un conţinut exact, propunerea de astăzi nu are decât 43 de pagini şi conţinutul pe care cu toţii ar trebui să-l cunoaştem. Legea nr. 52/2003 a fost, în mod vădit şi în mod grosolan, încălcată! Care este planul real al PSD-ALDE? Noi, PSD, numim procurorii care contează. Noi, PSD, controlăm procurori prin numirea lor, prin inspectarea lor, prin cenzurarea muncii lor! Noi, PSD, controlăm judecătorii, inspectându-i! Noi, PSD, îi numim pe procurorii-şefi, aşa cum rezultă din prevederile art. I, punctele 55-57, care au în vedere modificarea art. 54 din Legea nr. 304/2004. În puţine cuvinte, ministrul justiţiei propune, CSM se execută. Apoi, firesc, procurorii şefi, astfel instalaţi, îi vor controla pe ceilalţi procurori. Noi, PSD, îi inspectăm pe judecători şi pe procurori! Acest fapt este prevăzut în Titlul IV 1 care se referă la trecerea Inspecţiei judiciare din subordinea CSM, sub controlul ministrului justiţiei. Organizarea Inspecţiei judiciare, ocuparea funcţiilor de inspector-şef şi adjunct, desfăşurarea activităţii inspecţiei sunt stabilite prin regulament adoptat prin ordin de ministru. Ordinul de ministru este cheia de boltă a funcţionării viitoarei Inspecţii judiciare, dacă PSD şi ALDE, sigur, îngenunchează magistraţii. Restul propunerilor PSD-ALDE...? Cum vreţi voi, profesionişti în ale dreptului, cum vrea societatea civilă... Domnule profesor Tudorel Toader, Încercarea grosolană de a controla puterea judecătorească, de către Guvernul PSD-ALDE, dovedeşte o lipsă de respect faţă de ordinea constituţională. Se încalcă, credem noi, principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, principiul separaţiei şi echilibrului puterii executive şi judecătorească, în cadrul democraţiei constituţionale, principiu general prevăzut în art. l alin. (4) din Constituţia României. Acest demers, girat de vremelnicul ministru al justiţiei, este în contradicţie flagrantă cu anvergura dumneavoastră profesională şi cu imaginea unui profesor al Facultăţii de Drept din Iaşi şi, mai mult, cu obligaţiile pe care le are un rector al Universităţi din Iaşi, un prodigios leagăn al educaţiei juridice româneşti. Agenda toxică a PSD-ALDE, agendă care îşi propune să pervertească actualul sistem de drept în aşa fel încât să fie util vremelnicilor politicieni aflaţi la putere, trebuie de îndată eliminată! În conformitate cu dispoziţiile legale, ministrul justiţiei are, printre altele, următoarele funcţii şi atribuţii principale: asigură autoritatea prevăzută la art. 132 alin. (1) din Constituţia României, republicată, potrivit legilor de organizare a sistemului judiciar şi a înfăptuirii justiţiei ca serviciu public; veghează la respectarea ordinii de drept şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, prin mijloacele şi procedurile puse la dispoziţie; reprezintă statul sau Guvernul în domeniul de activitate şi competenţă; coordonează activitatea sistemului de probaţiune şi a sistemului penitenciar; coordonează executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri privative ori neprivative de libertate şi asigură condiţiile pentru respectarea drepturilor persoanelor faţă de care s-au dispus astfel de pedepse sau măsuri şi asigură fondurile necesare; coordonează şi îndrumă activitatea economică, de investiţii, de achiziţii şi administrativă a instanţelor judecătoreşti, a aparatului propriu şi a unităţilor subordonate ministerului, putând emite, în condiţiile legii, norme şi instrucţiuni obligatorii pentru aplicarea unitară a reglementărilor legale. De asemenea, se mai menţionează că, în exercitarea atribuţiilor sale, ministerul va adopta o politică de colaborare instituţională cu celelalte ministere, cu celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, cu CSM, cu Ministerul Public, cu Uniunea Naţională a Barourilor din România, cu Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, cu Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, precum şi cu alte autorităţi publice, cu asociaţiile judecătorilor şi procurorilor şi cu alte asociaţii profesionale sau organizaţii neguvernamentale, prezervând însă obiectivele şi politicile sale în domeniul de competenţă. Am profitat de răbdarea dumneavoastră, stimaţi colegi, cu această prezentare a funcţiilor şi atribuţiilor ministrului justiţiei, pentru a sublinia obligaţiile şi drepturile acestuia. Se pare, însă, că sunt doar vorbe în vânt pentru actualul ministru! Cele enumerate mai sus probabil că sunt opţionale pentru ministrul Toader. Activitatea ministrului este nedetectabilă, ea nu există în privinţa asigurării infrastructurii necesare în justiţie. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este într-o situaţie deplorabilă, cu spaţii improprii desfăşurării actului de justiţie la standarde europene. Deşi există o soluţie disponibilă, anume, alocarea unui spaţiu în clădirea Palatului Parlamentului, această soluţie nu este luată nici măcar în considerare, magistraţii fiind amăgiţi în continuare cu fantasmagoricul proiect al "Cartierului Justiţiei". În privinţa rezolvării situaţiei din penitenciare, situaţia este şi mai gravă. Am rămas doar cu vizitele şi elaborarea unor studii de fezabilitate! Desigur, şi cu condamnările CEDO cu care ne-am obişnuit... Ministrul vrea să fie puternic şi de aceea a început să se joace cu focul. Propune schimbarea legilor justiţiei, pentru ca tovarăşii politici să controleze puterea judecătorească. De aici derivă problema de politică internă pe care o supunem atenţiei Camerei Deputaţilor - neîndeplinirea de ministrul justiţiei, Tudorel Toader, a atribuţiei referitoare la administrarea cu bună-credinţă a infrastructurii autorităţii judecătoreşti. Pe de altă parte, vă supunem atenţiei exercitarea, de domnul ministru, cu rea-credinţă, a dreptului la iniţiativă legislativă pentru a satisface interese particulare, interese de gaşcă politică.
Petru Gabriel Vlase Vă rog să concluzionaţi, domnule deputat.
Ioan Cupşa Dacă-mi permiteţi, domnule preşedinte, trebuie să citesc moţiunea simplă şi îmi veţi permite, sunt convins...
Petru Gabriel Vlase Eu vă permit, dar decizia Biroului permanent este: aproximativ 15 minute. Vă permit... Doar v-am informat că aţi depăşit timpul. Din momentul acesta, încercaţi să fiţi mai concret.
Ioan Cupşa Vă mulţumesc. Deşi sunt ardelean, am încercat să am un ritm alert, aţi remarcat acest lucru, şi voi continua în acelaşi ritm.
Petru Gabriel Vlase Vă rog să continuaţi.
Ioan Cupşa Stimaţi colegi, Priorităţile ministrului şi ale PSD-ALDE sunt: 1. Controlul politic asupra corpului magistraţilor, prin Inspecţia judiciară, care va fi parte componentă a Ministerului Justiţiei, activitatea inspecţiei va fi pe deplin controlată, fiind reglementată prin ordin de ministru; 2. Controlul politic asupra parchetelor, astfel încât propunerile de numire în funcţiile de conducere şi anume, Procurorul General şi procurorii şefi ai DNA şi ai DIICOT, precum şi adjuncţii acestora să fie făcute, în fapt, de ministrul justiţiei. Domnule ministru Tudorel Toader, ceea ce propuneţi reprezintă o "încercare a mării cu degetul", o trăsnaie! De unde ne dăm seama? Chiar din declaraţiile şefilor dumneavoastră, atât pe linie de Guvern, domnul Mihai Tudose, cât şi pe linia girantului politic, prin ricoşeu, domnul Liviu Dragnea, care declară cu nonşalanţă că aveţi dreptul la o părere, aveţi dreptul la o idee. Iată declaraţia domnului prim-ministru, Mihai Tudose: "Propunerile unui singur om nu pot fi niciodată un atac la nimic. Domnul Tudorel Toader a ieşit într-o conferinţă şi a prezentat ceea ce a reieşit din punctul de vedere al Domniei Sale şi din consultările cu cei implicaţi. De aici până la a vorbi despre Legile justiţiei e o cale lungă. Toată lumea se manifestă, îşi pune păsul, ne va ajuta să ne facem o idee despre ce îşi doreşte ţara. Pe baza acestei transparenţe, vom lua şi o decizie în Guvern, vă asigur că va fi ziua şi nu noaptea." Nici domnul Liviu Dragnea, preşedintele PSD, dar şi al Camerei Deputaţilor, nu pare prea bucuros să îi sară, chipurile, în ajutor domnului ministru Tudorel Toader: "Eu nu am fost în stradă, cu toate că şi eu am avut acelaşi punct de vedere. Eu în toamnă am spus că nu sunt de acord cu proiectul domnului Tăriceanu, susţinând ideea să rămână trei entităţi pe acest circuit de numiri. Dar asta nu înseamnă că trebuie să mă năpustesc pe un om care a enunţat nişte principii". După astfel de reacţii, avem impresia că, de fapt, domnul profesor a fost scos la tablă, dar, pentru că nu a recitat corect poezia scrisă la partid, a fost trimis până acasă pentru a mai aprofunda principiile justiţiei PSD-iste! Stimate colege şi stimaţi colegi deputaţi, cei care susţineţi această coaliţie de guvernare, Oare vă simţiţi confortabil în faţa acestei situaţii mai mult decât delicate? E drept, nu am remarcat din partea Domniilor Voastre reacţii coerente, nici pro, nici contra, faţă de această acţiune a domnului ministru Tudorel Toader. Aşteptaţi, cumva, să scoată Domnia Sa, cu mâinile sale, cartofii încinşi din focul justiţiei şi, mai apoi, să vă înfruptaţi din aceştia?! Stimate colege şi stimaţi colegi deputaţi, Nu mai giraţi această mascaradă! Prin adoptarea acestei moţiuni veţi crea premisele existenţei unei adevărate şi independente justiţii în România! Ajutaţi justiţia, să nu fie trasă în jos de oameni şi interese ascunse! Stimate domnule ministru al justiţiei, Noi, semnatarii acestei moţiuni simple, în aşteptarea gestului de responsabilitate şi de onoare, aşteptând manifestarea dumneavoastră de voinţă potrivită atât cu interesele sociale generale, cât şi cu propriile dumneavoastră interese, vă solicităm următoarele: 1. Devoalaţi agenda ascunsă a acestei iniţiative legislative privind modificarea şi completarea Legilor justiţiei! 2. Nu promovaţi, în forma actuală, acest proiect de lege şi rezumaţi-vă doar la acele aspecte care vor sprijini justiţia şi nu o vor îngropa în mocirla intereselor politicianiste! 3. Delimitaţi-vă, aici, în plenul Camerei Deputaţilor, de această acţiune toxică a adevăraţilor autori morali, liderii PSD-ALDE, şi dejucaţi-le planul de a îngenunchea sistemul de justiţie din România. În caz contrar, veţi fi complicele lor şi veţi completa galeria miniştrilor justiţiei din Guvernările PSD, miniştri care au dat o palmă grea şi dureroasă acestui sistem atunci când i-au condus destinele. Nu puneţi "chingile roşii" pe sistemul judiciar şi contribuiţi la întărirea şi nu la aservirea acestui sistem! Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc, domnule deputat. În continuare, îl invit la tribună pe ministrul justiţiei, domnul Tudorel Toader. Vă rog, domnule ministru, aveţi cuvântul. Vă reamintesc că aveţi 50 de minute, pe care vi le puteţi împărţi cum doriţi, la început şi la finalul dezbaterilor.
Petru Gabriel Vlase Doamna deputat Trăilă Cristina, dezbateri din partea Grupului PNL. Aveţi, împreună cu domnul Andronache, 12 minute.
Cristina Trăilă Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Domnule ministru al justiţiei, Pachetul de propuneri pentru modificarea legilor justiţiei, în forma prezentată de Ministerul Justiţiei, este o greşeală uriaşă şi reprezintă un abuz care, cu siguranţă, va avea repercusiuni grave pe termen mediu şi lung. (Vociferări.) Acest pachet, domnule ministru, statuează ideea de nedreptate în România şi creează un dezechilibru, evident, între cele trei puteri ale statului. Domnule ministru, Nu uitaţi că un abuz naşte un alt abuz. Aţi propus ca procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi procurorii şefi ai DNA şi DIICOT să fie numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea ministrului justiţiei. Aţi deţinut calitatea de judecător al Curţii Constituţionale, e adevărat, la propunerea Partidului Naţional Liberal, pentru că atunci noi încă mai credeam că principiile care v-au călăuzit în profesia dumneavoastră sunt de neclintit. Din păcate, domnule ministru, e trist. Aţi ajuns o simplă unealtă a PSD-ului împotriva justiţiei. Aţi semnat şi v-aţi asumat deciziile care constatau ceea ce Legea fundamentală statuează. Şi cunoaşteţi, domnule ministru, că orice decizie a Curţii Constituţionale este obligatorie. Vă reamintesc că în anul 2005 Curtea Constituţională a adoptat Decizia nr. 375, potrivit căreia, dacă Preşedintele României nu ar avea niciun drept de examinare şi de apreciere asupra propunerilor făcute de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru numirea judecătorilor şi procurorilor în anumite funcţii de conducere, atribuţiile Preşedintelui României, prevăzute la art. 94 alin. (1) lit. c), coroborat cu art. 125 alin. (1) din Constituţia României, ar fi golite de conţinut şi importanţă. Astfel, Constituţia prevede în mod clar că singurele instituţii cu atribuţii în domeniul justiţiei, care garantează independenţa acesteia, sunt Preşedintele României şi CSM-ul. Potrivit art. 134 alin. (1) din Constituţie, domnule ministru, Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii. Dar, iată, domnule ministru, nu faceţi altceva decât să deveniţi, aşa cum v-am spus, o unealtă politică a acestei coaliţii de guvernare, folosită de domnul Dragnea şi de prietenii dumnealui pentru mutilarea justiţiei, pur pentru atingerea intereselor personale. Lupta domnului Dragnea cu instituţia preşedintelui este deja binecunoscută. Dar, domnule ministru, nu intraţi în acest joc care vă compromite toată activitatea profesională de până acum. L-aţi citat şi dumneavoastră pe prim-ministrul dumneavoastră, Mihai Tudose, precum că propunerile unui singur om nu pot fi niciodată un atac la nimic. Dar, din păcate, domnule ministru, sunteţi singurul om aruncat în faţă pentru a acoperi nesăbuinţa PSD-ului şi a liderilor săi, pentru a justifica incapacitatea Guvernului de a-şi asuma punerea în aplicare a unor acte normative deja existente. Vorbeaţi de răspunderea magistraţilor, în proiectele dumneavoastră, şi de marea reformă pe care aţi propus-o prin aceste texte de lege. Înlocuiţi un singur cuvânt: "poate" cu "trebuie". În schimb, domnule ministru, "poate" ar trebui să-i cereţi colegului dumneavoastră Mişa să aplice legile existente şi să recupereze toate prejudiciile constatate de instanţele de judecată şi chiar de deciziile CEDO, multe dintre ele, dacă vă aduceţi aminte, privind retrocedările ilegale din vremea domnului Iliescu, plătite de noi, contribuabilii. Credeţi că ar fi nevoie să-i forţaţi mâna domnului Mişa să aplice o lege deja existentă? Nu uitaţi că Legea supremă spune foarte clar care vă sunt atribuţiile, în calitate de ministru. Art. 134 alin. (2) spune clar: "Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică". În aceste situaţii, ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot. Şi atunci, întrebarea pe care v-o adresez, domnule ministru: cum aţi putea să faceţi propuneri pentru funcţiile de conducere ale Parchetelor, când dumneavoastră, conform Constituţiei, nu vi se permite nici măcar să participaţi fizic la deciziile CSM-ului, care au drept obiect răspunderea magistraţilor? Or, aşa cum am spus, singurul organism care garantează independenţa justiţiei este CSM-ul. Astfel, în spiritul acestui text constituţional, mai sus amintit, nu aveţi căderea, ca ministru al justiţiei, să vă subordonaţi Inspecţia Judiciară. Chiar de curând Inspecţia Judiciară a votat, în unanimitate, că instituţia trebuie să rămână în cadrul CSM, şi nu sub control politic, al unui ministru. Iar când vorbeaţi de transparenţa decizională, matematic calculată, despre care moment discutaţi? Despre cel în care aţi postat pe site-ul ministerului nişte fragmente din presupusele legi pe care ulterior le-aţi comunicat CSM-ului? Sau în momentul în care discutaţi despre existenţa unui pachet de legi, iniţiat de miniştrii dinaintea dumneavoastră? Ce a cerut MCV-ul, de care vorbiţi că este prost gestionat, a fost modificarea legilor existente, dar nu oricum, domnule ministru. Probabil că toate aceste măsuri... în schimb, domnule ministru, aveţi o mulţime de alte atribuţii administrative, conform legii care vă organizează ministerul. Vorbiţi de standarde europene şi mai ales într-o calitate măgulitoare, spuneţi dumneavoastră, de membru al Comisiei de la Veneţia. Eu vă întreb un lucru: când aţi intrat ultima oră în clădirea în care funcţionează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie? Probabil că toate aceste măsuri v-au venit în minte, gândindu-vă la toate fişierele pline de dosare care stau să cadă pe holurile celei mai înalte instanţe de judecată din România, şi v-aţi gândit să faceţi o selecţie prealabilă a acestor dosare, amputând din independenţa procurorilor şi creând un control ierarhic suplimentar şi abuziv, respins de însuşi Corpul magistraţilor. Aţi venit şi aţi prezentat în şedinţa Guvernului acest pachet de legi, ca urmare, spuneţi dumneavoastră, a unor decizii ale CCR-ului, ale unor decizii ale CEDO şi, mai mult decât atât, cu acordul forurilor internaţionale. Aţi lăsat de înţeles, atunci când premierul Tudose v-a întrebat, că aveţi acordul expres al Comisiei Europene. De altfel, premierul Tudose a spus următoarele lucruri: avem o serie de impuneri, unele de la Uniunea Europeană, altele de la CCR şi trebuie să reglementăm. A fost - vorbind de dumneavoastră - la Bruxelles şi a prezentat ce şi cum şi a venit cu OK-ul de acolo. Dar, domnule ministru, eu v-am auzit vorbind de Albania şi de Moldova, ca exemple. Poate ar trebui să luaţi exemplul Rusiei, că vi se potriveşte mai bine. Dar eu vă întreb în mod expres şi direct: aveţi acordul Comisiei Europene, în ceea ce priveşte acest pachet de legi? Pentru că în acest context, Comisia Europeană şi-a arătat îngrijorarea faţă de propunerile dumneavoastră şi faţă de dezinformarea pe care Guvernul PSD-ALDE a propagat-o în spaţiul public, în ceea ce priveşte acordul dat. Şi tot în acest context, al invocării organismelor internaţionale, vă reamintesc că atât Ambasada Statelor Unite, Ambasada Germaniei şi Ambasada Marii Britanii, de care făceaţi vorbire, toate v-au atras atenţia, domnule ministru, că acest pachet de legi trebuie să nu compromită lupta împotriva corupţiei, iar sistemul judiciar să fie unul independent şi puternic. Şi pentru că aţi invocat decizii ale CEDO, în tot acest demers, ţin să vă reamintesc că nu magistraţii sunt de vină pentru infracţiunile comise de prietenii dumneavoastră, că mediatizatele condiţii jalnice din penitenciare sunt cu adevărat atributul Ministerului Justiţiei. Nu blamaţi soluţiile instanţelor de judecată şi ocupaţi-vă de condiţiile din închisori, pentru că tot ceea ce aţi reuşit să faceţi până acum - cum de altfel aţi şi spus astăzi - este o biată decizie de demarare a unui studiu de fezabilitate, publicată când...? Ieri, în Sistemul Electronic al Achiziţiilor Publice. Aţi propus, domnule ministru, în pachetul de legi, ca o persoană să poată deveni magistrat după împlinirea vârstei de 30 de ani, având, în mod obligatoriu, minimum 5 ani de experienţă în domeniul juridic. Domnule ministru, Sunteţi profesor universitar şi sper că vă veţi întoarce la catedră. Vă întreb, sincer, cum vă veţi putea uita în ochii studenţilor dumneavoastră, să le spuneţi că, dacă îşi doresc să devină magistraţi, cariera lor profesională începe după 30 de ani?! Până atunci, se pot juca de-a juriştii. Şi cum le veţi explica că ai lor colegi de breaslă - avocaţi, notari - pot exercita profesia respectivă încă din momentul terminării facultăţii. Afirmaţi că aţi făcut un studiu la nivel european, în ceea ce priveşte formarea profesională a magistraţilor. Întâmplarea face să fi făcut un astfel de studiu în 2008 şi vreau să vă spun, domnule ministru, că, la nivel european, cea mai înaintată vârstă de la care un judecător poate lua singur decizii într-un complet de judecată este de 27 de ani, şi se întâmplă în Germania. Dar, până atunci, nimeni nu îi îngrădeşte dreptul de a intra în profesia de magistrat şi de a efectua o perioadă de stagiu, tocmai pentru a căpăta experienţa necesară exercitării pe deplin a profesiei de magistrat. E ca şi cum aş interzice unui doctor să profeseze în calitate de medic rezident. Este pentru prima oară când o profesie este discriminată într-un mod total neconstituţional. Şi dacă vorbim de discriminare, domnule ministru, o altă prevedere propusă de dumneavoastră face să instituie un Parchet special pentru anchetarea magistraţilor. Ţin să vă aduc aminte aici şi în calitatea dumneavoastră de fost procuror, că un magistrat anchetează fapte penale, şi nu categorii de oameni. Prin urmare, domnule ministru, atacul asupra întregului corp al magistraţilor este unul evident. Justiţia, prin actele dumneavoastră, este pusă la zid şi sugrumată de braţul armat al PSD-ului, aşa cum se întâmplă de la Adrian Năstase încoace. Poate vă aduceţi aminte de această tristă guvernare! Domnule ministru, Nu deveniţi un paravan pentru casta PSD-ALDE şi sub această imagine, a unui profesionist imaculat, să lăsaţi să se întâmple cele mai groteşti decizii care amputează independenţa justiţiei. Demnitatea, domnule profesor, şi domnule ministru, nu este negociabilă! Funcţiile, exact cum am spus, sunt, în schimb, temporare! Faceţi un pas înapoi şi întoarceţi-vă la catedră, atâta timp cât încă îi mai puteţi privi în ochi pe studenţii dumneavoastră. Nu alteraţi viitorul acestor tineri! Daţi-vă demisia, domnule ministru! (Vociferări.)
Petru Gabriel Vlase Vă rog! Stimată doamnă, aţi reuşit să epuizaţi tot timpul PNL-ului. Mai aveţi un coleg înscris din grup. Îi acord două minute domnului Andronache, în plus. Acum. (Vociferări.) Eu decid, domnule deputat! Când o să fiţi dumneavoastră, decideţi dumneavoastră! Vă rog.
Gabriel Andronache Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Domnule ministru, Stimate colege, Stimaţi colegi, Suntem astăzi, aici, pentru a discuta despre problemele din justiţie. Noi, semnatarii moţiunii simple, am identificat o problemă de interes politic naţional, şi anume neîndeplinirea de către ministrul justiţiei a atribuţiilor privind gestionarea eficientă a infrastructurii justiţiei şi exercitarea cu rea-credinţă a dreptului de iniţiativă legislativă. Obiectul moţiunii relevă o situaţie alarmantă. Toată activitatea ministrului justiţiei poate fi sintetizată prin afirmaţia prim-ministrului Mihai Tudose. Citez: «Treceţi-o la "discutate" şi "uitate"!». Da, domnule ministru, toate cele afirmate de dumneavoastră la audierea din Parlament, cu ocazia învestirii Guvernului Tudose, au fost atunci şi sunt şi astăzi doar vorbe, nimic nu s-a concretizat. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îşi desfăşoară activitatea în condiţii foarte proaste. Putea fi soluţionarea solicitării magistraţilor de la Înalta Curte privind alocarea sau construirea unui nou sediu prioritatea mandatului dumneavoastră. Constituţia afirmă, la art. 126 alin. (1), printre altele, că - citez - "Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie". Dar cum să înfăptuieşti justiţia, când ai la dispoziţie un spaţiu dotat la nivelul secolului al XIX-lea?! PSD se află la putere din 2012 şi nu a mişcat un deget pentru a rezolva această problemă. De ce? Oare pentru că în opinia PSD justiţia este duşmanul său principal? Aşa-zisul proiect al cartierului justiţiei este o abureală pusă pentru a ascunde lipsa voinţei pentru a rezolva această problemă. Dovada o reprezintă bugetul construit de PSD în anul 2017, în care nu se alocă niciun sfanţ pentru soluţionarea problemei sediului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În privinţa soluţionării din penitenciare, aceeaşi concluzie - citez - «Treceţi-o la "discutate" şi "uitate"!». Discuţii interminabile şi zero acţiuni! Era atât de simplu, domnule ministru, să preluaţi amendamentele Partidului Naţional Liberal la bugetul de stat pentru a aplica achiziţionarea de brăţări electronice care să faciliteze deplasarea şi integrarea socială a persoanelor care execută o pedeapsă în regim deschis. Era atât de simplu să preluaţi, să discutaţi şi chiar să îmbunătăţiţi proiectul Partidului Naţional Liberal privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate. Simplu pentru noi, complicat pentru dumneavoastră! De ce? Pentru că nu vă interesează, domnule ministru. Vă interesează doar exercitarea cu rea-credinţă a dreptului de iniţiativă legislativă...
Petru Gabriel Vlase Concluzionaţi, domnule deputat!
Gabriel Andronache Imediat! ...în stilul şi în continuarea Ordonanţei nr. 13. Concluzia este simplă: unde era nevoie de acţiunea dumneavoastră aţi ales să vorbiţi, şi unde nu trebuia să acţionaţi aţi ales calea acţiunii pentru a arunca în aer autoritatea judecătorească. Este necesar, domnule ministru, să faceţi gestul de onoare şi să eliberaţi funcţia de demnitate publică pe care o ocupaţi, astfel încât afirmaţia prim-ministrului, parafrazată, să se refere la dumneavoastră astfel: "discutat şi înlăturat". Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc, domnule deputat. Domnul Iordache, Grupul PSD.
Florin Iordache Stimaţi colegi, Domnule ministru, Sunt surprins de modul în care aţi gândit să depuneţi această moţiune simplă - chiar am văzut-o semnată de două grupuri parlamentare - sunt surprins de declaraţiile pe care le aveţi dumneavoastră, pentru că se vede că sunteţi într-o criză de idei şi, în aceste condiţii, încercaţi să ocupaţi timpul cu teme false. Ca spirit de glumă, am văzut că s-a schimbat moneda naţională, nu mai e leul, ci e sfanţul. Deci cred că, serios vorbind, am câteva chestiuni pe care cred că ar trebui să le abordăm. Reamintesc semnatarilor moţiunii că cele trei legi privind justiţia au fost elaborate sub directa coordonare a Comisiei Europene şi ca urmare a adoptării acestora a fost încheiat Capitolul 24 de negocieri privind aderarea României la Uniunea Europeană, iar ulterior România a devenit stat membru al Uniunii Europene, iar legislaţia a fost modificată şi adoptată directivelor europene. La nici un an de la adoptarea acestor legi, prin Legea nr. 427, Monica Macovei, în calitate de ministru al justiţiei, a schimbat cele trei legi, astfel încât ceea ce s-a obţinut a fost o subordonare politică a procurorilor, o înlăturare a unor prevederi democratice din organizarea CSM. La o privire generală se poate observa cu uşurinţă faptul că prin proiectul de modificare şi completare a legilor justiţiei textele sunt mai concise şi mai clare. Ar fi bine să vă reamintesc, stimaţi colegi, că pentru Ordonanţa nr. 13 avem două decizii ale Curţii Constituţionale care au constatat pertinenţa actului adoptat, abuzul reprezentanţilor Ministerului Public, şi prin emiterea respectivei ordonanţe nu s-a încălcat niciun atribut al Ministerului Public, al CSM sau vreo dispoziţie constituţională sau legală. În prezenta moţiune nu specificaţi în ce constă încălcarea principiilor independenţei şi inamovibilităţii magistraţilor şi în ce anume constă nerespectarea principiilor unui stat democratic. Vă precizăm că am citit şi noi cu atenţie modificările propuse, care vizează reformarea sistemului, şi ele nu încalcă sub nicio formă independenţa şi inamovibilitatea magistraţilor. Cu privire la funcţiile de conducere din Ministerul Public, modificările propuse de ministrul justiţiei nu numai că înlătură un eventual control politic, dar stabilesc o legătură între procurorii care funcţionează în cadrul Ministerului Public şi secţia de procurori a CSM. Ce aduce nou proiectul de modificare este că propunerile pentru funcţiile de conducere din cadrul Ministerului Public sunt verificate de secţia de procurori din CSM care are posibilitatea de a respinge motivat propunerile ministrului justiţiei. Faceţi o confuzie gravă între puterea judecătorească şi instituţiile care fac parte din autoritatea judecătorească. Puterea judecătorească, aşa cum este definită de art. 1 şi art. 126 din Constituţie, este reprezentată de judecători, organizaţi în Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti. Ministerul Public, aşa cum este reglementat de art. 131 din Constituţie, reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Potrivit art. 132 din Constituţie: "Procurorii îşi desfăşoară activitatea sub controlul ierarhic şi autoritatea ministrului justiţiei". Nu există niciun text relevant în modificările propuse care să facă referire la modalitatea de presiune asupra magistraţilor. Ceea ce afirmaţi nu se regăseşte concret în vreun text indicat de dumneavoastră. Există o problemă care trebuie soluţionată, şi anume faptul că trebuie să existe şi o răspundere efectivă a magistraţilor. Sancţiunile aplicate de CEDO pentru lipsa unui proces echitabil, trimiterea în judecată şi condamnarea unor magistraţi pentru fapte care au legătură cu statutul lor şi recentul scandal cu privire la controalele efectuate de inspecţia judiciară sunt elemente care trebuie să oblige orice putere responsabilă să modifice dispoziţiile aflate în vigoare. Este sau nu necesară răspunderea magistraţilor? Poate fi întotdeauna obiectivă şi imparţială o cercetare făcută de colegi de aceeaşi breaslă? Este necesară sau nu introducerea unui mecanism autonom care să nu răspundă nici ingerinţelor politice şi nici influenţelor de breaslă? Un prim pas a fost făcut de ministrul justiţiei care a propus o variantă. Este vorba de o propunere care se află în dezbaterea asociaţiilor profesionale, a societăţii civile, după care ministrul justiţiei va înainta către Parlament forma finală adoptată de Guvernul României. Împotriva a ce vă revoltaţi? A unei propuneri aflată în dezbatere publică?! Soluţia este una singură. Când pachetul de legi va ajunge în Parlament, veniţi alături de noi şi prin amendamente depuse, discutate, analizate cu toţi cei interesaţi vom adopta legile care să cuprindă adevărata reformă a justiţiei. Vă reamintesc că numai Parlamentul este singura autoritate legiuitoare a României, potrivit Constituţiei. (Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc, domnule deputat. Domnul Stelian, USR.
Stelian-Cristian Ion Doamnelor şi domnilor deputaţi, Ne aflăm astăzi, aici, pentru că pe data de 23 august ministrul justiţiei a întors armele împotriva justiţiei. Legile justiţiei, în versiunea lui Tudorel Toader, dau putere unui singur politician, respectiv ministrului justiţiei. Această putere înseamnă subordonarea justiţiei politicului, deschide calea presiunii şi abuzurilor asupra magistraţilor. Ministrul justiţiei, în loc să apere justiţia, se face servitorul intereselor lui Liviu Dragnea, ale PSD-ului, ale politicienilor cercetaţi sau judecaţi pentru corupţie. Este cea mai gravă încercare de subordonare a justiţiei de până acum, pentru că se renunţă la concepţia anterioară care consacra o subordonare strict administrativă a Ministerului Public faţă de ministrul justiţiei, în favoarea unei subordonări funcţionale. Noţiunea de "independenţă a procurorului" este practic golită de conţinut. Se doreşte schimbarea regulilor, în privinţa numirii şi revocării procurorului general al României, procurorilor şefi ai DNA şi DIICOT, precum şi adjuncţilor acestora, din procedură fiind înlăturat preşedintele României, pe care PSD încearcă sistematic să-l izoleze. Numirea şi revocarea din celelalte funcţii de conducere din Parchetul General, DNA şi DIICOT se va face tot de CSM, dar nu la propunerea procurorului general al României şi a procurorilor şefi ai DNA şi DIICOT, ci la propunerea ministrului justiţiei, numit şi subordonat politic. Mutarea inspecţiei judiciare din cadrul CSM în cadrul Ministerului Justiţiei constituie o gravă încălcare a independenţei justiţiei, creându-se o formă de presiune şi şantaj politic la adresa judecătorilor şi procurorilor. Toţi inspectorii judiciari, inclusiv inspectorul şef, inspectorul şef adjunct vor fi numiţi de ministrul justiţiei, numit şi subordonat politic. Se doreşte înfiinţarea, prin lege, a unei direcţii specializate în efectuarea urmăririi penale pentru magistraţi, care aminteşte de perioada comunismului totalitar. Doamnelor şi domnilor deputaţi ai PSD, Domnule ministru, Vă amintiţi de cazul procurorului Panait, care s-a sinucis în urma presiunilor biroului de anchete speciale? Cine a efectuat atunci acele presiuni? Vă mai amintiţi sau preferaţi să uitaţi?! Numele ministrului justiţiei Tudorel Toader, continuator fidel al predecesorului său Florin Iordache, autorul Ordonanţei nr. 13, va rămâne în memoria noastră ca un simbol al contrareformei în justiţie. Aceste modificări întorc România în perioada de dinainte de aderarea la Uniunea Europeană, în epoca Năstase-Rodica Stănoiu, când închiderea şi deschiderea dosarelor penale se decidea în şedinţe de partid. Probabil vă mai amintiţi de aceste momente. Am fost foarte atent la cele expuse de domnul ministru. Domnia Sa a reţinut din episodul Ordonanţei nr. 13 doar acea anchetă penală, nu a reţinut sutele de mii şi milioanele poate de români ieşiţi în stradă. Oamenii nu ies în stradă pentru că s-a făcut dreptate, de principiu. În al doilea rând, considerăm că ce aţi făcut dumneavoastră prin această propunere nu este decât un cadou otrăvit, împachetat într-un ambalaj care pare frumos. E adevărat, unele dintre măsuri sunt necesare, dar esenţa este una nocivă. Aţi strecurat prin toate acele măsuri necesare nişte puncte care aruncă pur şi simplu în aer sistemul judiciar. Foarte clar spun un lucru, nu s-a făcut dezbatere publică pe acest proiect. Se încearcă acum un simulacru, se mimează o dezbatere, însă proiectul ca atare nu se ştia nici la 23 august anul acesta. S-a purtat o corespondenţă cu CSM, s-a reluat acea corespondenţă, după ce s-au făcut alegeri acolo, în speranţa că va fi un punct de vedere mai favorabil, dar nu aşa se procedează. Dezbaterea publică, probabil, s-a făcut doar cu şefii PSD. O altă chestiune. Este foarte trist că v-aţi luat drept etalon, ca reper spre care tindeţi, sistemul judiciar din Albania şi din Republica Moldova. În final, aş reaminti faptul că nici măcar în Programul dumneavoastră de guvernare nu există aceste propuneri, nici măcar ca idee. Dacă aţi fi avut de gând să faceţi aceste lucruri, era firesc să le puneţi în Programul de guvernare...
Petru Gabriel Vlase O concluzie, domnule deputat!
Stelian-Cristian Ion ...şi să ne avertizaţi şi pe noi ce urmează să faceţi cu justiţia. În concluzie, vă cerem să opriţi atacul la justiţie, iar domnul Tudorel Toader să plece din funcţia de ministru. (Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Mulţumim. Domnul deputat Márton Árpád.
Árpád-Francisc Márton Domnule ministru, Domnule vicepreşedinte, Stimaţi colegi, Moţiunea porneşte cu stângul, vorbind de "o încercare de anulare a tuturor progreselor pe care ţara noastră le-a înregistrat începând cu reformele din anii 2004-2005" în ceea ce priveşte independenţa justiţiei. Porneşte cu stângul, salutând un şir de decizii pe care noi le considerăm a fi o contrareformă, din cauza căreia România tinde să semene cu ceea ce a fost în anii '50 ai secolului trecut, adică o dictatură de extremă stângă. O ţară în care domneşte bunul-plac al procurorilor care, mână-n mână cu anumite segmente din serviciile secrete, distrug vieţi omeneşti, care terorizează întreaga administraţie de stat, chiar şi Parlamentul sau judecătorii membri ai CSM-ului, fără a răspunde pentru faptele lor. O ţară în care drepturile omului fiind doar un "lux", nu sunt deloc respectate. O ţară în care orice persoană poate fi ascultată şi înregistrată aproape permanent, fără nicio stavilă, cu invocarea siguranţei naţionale. Astfel, unor persoane incomode acestor structuri li se intentează câte un proces penal, pe alt temei, folosindu-se părţi din înregistrările trunchiate, fără să se permită audierea întregii înregistrări, pe motivul protejării securităţii naţionale. O ţară în care prezumţia de nevinovăţie, respectiv cea a caracterului ilicit al dobândirii averii rămân litere moarte ale Constituţiei. Din cauza acestei contrareforme s-a născut un monstru, un monstru al cărui caracter potrivnic statului de drept a fost recunoscut chiar de către fostul preşedinte al ţării şi mai recent zugrăvit în detalii de un fost ofiţer de informaţii. Iată de ce noi nu suntem de acord cu această contrareformă. Este nevoie, deci, de o adevărată reformă a justiţiei. Noi am depus mai multe proiecte în acest sens, din păcate neadoptate încă. Am aşteptat, ca atare, ca pachetul legislativ să pună la loc tot ce a fost distrus în ultimii 12 ani, pentru că în Programul de guvernare scria negru pe alb: "Începând cu 2017, vizăm modernizarea legislaţiei privind sistemul judiciar, astfel încât acesta să fie asemănător cu cel din statele membre ale UE, împiedicând astfel apariţia exceselor sau abuzurilor din partea acestei puteri a statului", ceea ce, din păcate, s-a întâmplat doar parţial. Suntem de acord cu prevederile care reglementează modalităţile de intrare, respectiv înaintare în magistratură, cu responsabilizarea magistraţilor în demersul lor, astfel încât răspunderea lor financiară să devină efectivă şi obligatorie, cu modificarea procedurii de numire în funcţii de conducere a procurorilor, în consens cu prevederile alin. (1) al art. 132 din Constituţie, dar aceasta nu este de ajuns! Aşadar, stimaţi colegi semnatari ai moţiunii, noi nu putem fi de acord cu menţinerea stării actuale din justiţie. Dar, domnule ministru, nu suntem mulţumiţi nici cu pachetul propus, care este firav, faţă de ceea ce se regăseşte în Programul de guvernare. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Doamna Cătăniciu. Două minute, doamnă deputat. Suntem deja ieşiţi din program.
Steluţa-Gustica Cătăniciu Mulţumesc, domnule preşedinte. Plus două de la PSD, să nu spună lumea că nu ne înţelegem în Coaliţia de guvernare. Domnule preşedinte, Domnule ministru al justiţiei, Stimaţi colegi, mai ales stimaţi colegi semnatari ai moţiunii simple, Am citit textul moţiunii şi vă mărturisesc că sunt surprinsă că un subiect atât de serios şi atât de grav, cum este cel al stării justiţiei din România, este tratat într-o manieră atât de neserioasă. Superficialitatea care v-a caracterizat în ultimul timp strategia de opoziţie se regăseşte şi în paginile acesteia. Pornind de la titlul ei, moţiunea pe care o dezbatem astăzi poate fi considerată doar o "scrisoare pierdută", scrisă de unii care şi-au pierdut memoria. Mă refer aici la colegii parlamentari ai PNL. Nu ştiu pe ce v-aţi bazat, stimaţi colegi, atunci când prin textul moţiunii v-aţi exprimat îngrijorarea cu privire la ceea ce consideraţi a fi o continuare a serialului "marţea neagră", dar se pare că aţi uitat că ziua de 10 decembrie 2013 a fost regizată ca scenariu al episodului "marţea neagră", de Traian Băsescu şi Monica Macovei. Unde eraţi în ziua de 10 decembrie 2013? În USL, în această sală, votând modificările de care astăzi vă deziceţi, şi astăzi, şi ori de câte ori aveţi ocazia. Vorbiţi cu cinism despre realizările obţinute în timp de sistemul de justiţie din România. Care sunt aceste realizări? Pentru că în timpul la care faceţi referire, al Monicăi Macovei şi al lui Traian Băsescu, sistemul de justiţie a ieşit cu mult din cadrul legal şi democratic. În timpul la care faceţi referire, un judecător, şi nu orice fel de judecător, ci preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, se declara partenerul de nădejde al DNA, iar România era condamnată pe bandă rulantă la CEDO. Statul de drept era confiscat de structurile de forţă, fiind pervertită ideea de drepturi fundamentale în cea de luptă anticorupţie. În timpul la care faceţi referire, 40% din judecătorii completelor penale de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au fost formate din foşti procurori, iar condamnările în multe dosare au fost dispuse fără probe. Acestea sunt progresele justiţiei, realizate în timpul la care faceţi referire. Stimaţi colegi semnatari ai moţiunii, Vorbiţi despre episodul Ordonanţei nr. 13 care, aşa cum spuneţi, vă este viu în memorie. Chiar aşa? Este viu acel episod, însă vi s-a şters din memorie Decizia Curţii Constituţionale din 27 februarie 2017, prin care Curtea a constatat că Guvernul PSD şi ALDE a acţionat legal în adoptarea acelei ordonanţe. Vă manifestaţi cu nonşalanţă îngrijorarea cu privire la rezolvarea situaţiei din penitenciare. Unde eraţi în ziua de 11 octombrie 2016, când în Parlamentul României se dezbătea moţiunea simplă, determinată de declaraţia uluitoare a fostului ministru al justiţiei Raluca Prună, care a recunoscut în CSM că a minţit la CEDO în problema penitenciarelor. Vă manifestaţi îngrijorarea cu privire la una din priorităţile ministrului justiţiei şi a Guvernului PSD şi ALDE, şi anume, propunerea privind procedura de numire a şefilor DNA, DIICOT şi a procurorului general, prin care va avea loc o reală depolitizare, pentru că cel care va face aceste numiri va fi CSM-ul. Ce mai contează că acum patru ani PNL, prin vocea actualului preşedinte Ludovic Orban, susţinea exact modificarea pe care acum o criticaţi? Atunci era preşedinte Traian Băsescu. Acum preşedinte este generalul Iohannis. Stimaţi colegi, Aţi scris textul acestei moţiuni la fel cum vă manifestaţi în opoziţie: superficial, demagogic şi populist, încercând să manipulaţi prezentând minciuna drept argument în această dezbatere, în speranţa că veţi mai scoate lumea în stradă, negândindu-vă la consecinţele acestor manevre. Vă anunţăm că ALDE va vota împotriva acestei moţiuni. Propunerile de modificare a Legilor nr. 303, 304 şi 317 din 2004, prezentate de către domnul ministru al justiţiei Tudorel Toader, fac parte dintr-o viziune care are la bază principii constituţionale şi urmăresc o consolidare reală a statului de drept, precum şi separaţia şi controlul reciproc al puterilor în stat. Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Domnul Tomac. Vă rog, domnule Tomac.
Eugen Tomac Domnule preşedinte de şedinţă, Domnule ministru, Stimaţi colegi, Am auzit des astăzi făcându-se referire la preşedintele Băsescu. Cred, la fel ca şi Domnia Sa, că România a făcut progrese uriaşe în justiţie şi aveţi o misiune foarte grea, domnule ministru, de a nu strica ceea ce s-a făcut bun în justiţie şi de a corecta ceea ce nu este perfect astăzi. Chiar dacă declaraţiile celor din opoziţie uneori nu vă convin, dumneavoastră sper să-mi puteţi răspunde, domnule ministru, la două întrebări. Ştiu că încă nu aveţi carnet roşu de partid, chiar dacă aveţi cravată, vreau, totuşi, să ne răspundeţi la două întrebări: de ce consideraţi că preşedintele trebuie exclus din mecanismul de numire a şefilor la parchete şi de ce consideraţi că inspecţia judiciară trebuie dusă sub control politic, sub controlul ministrului justiţiei? Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. În încheiere, domnule ministru, vă rog. Aveţi prilejul să încheiaţi, să trageţi concluziile acestei dezbateri. Vă rog. Cât vreţi dumneavoastră, dar nu foarte mult.
Petru Gabriel Vlase Nu dialogaţi cu sala, domnule ministru!
Petru Gabriel Vlase Nu, vă rugăm noi!
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc, domnule ministru. Dezbaterile fiind finalizate, exprimarea votului asupra moţiunii va avea loc în şedinţa de vot final de mâine, miercuri, 13 septembrie 2017. Declar închisă şedinţa.