Petru Gabriel Vlase 14. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 Codul silvic, precum şi pentru modificarea art. 5 alin. (2) din Legea nr. 192/2010 privind trecerea unor drumuri forestiere din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva în domeniul public al unor unităţi administrativ-teritoriale şi în administrarea consiliilor locale ale acestora; în procedură de urgenţă. Domnul Munteanu - Comisia pentru agricultură.
Ioan Munteanu Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru agricultură a fost sesizată cu dezbaterea pe fond cu acest proiect de lege. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 12 iunie 2017. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliul Legislativ şi punctul de vedere al Guvernului, prin care susţine adoptarea propunerii legislative. Membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au examinat proiectul de lege sus- menţionat în şedinţa din 19 iunie anul curent. La comisie au participat 23 de deputaţi, din totalul de 24 de membri ai acesteia. La dezbateri a participat domnul Istrate Şteţco, secretar de stat în cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor. În urma examinării proiectului s-a hotărât, cu majoritate de voturi - un vot împotrivă -, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise şi amendamentele respinse. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Domnule preşedinte, Daţi-mi voie să fac câteva precizări de formă - subliniez -, şi nu de fond. La nr. crt. 40 marginal, unde se introduce o nouă anexă, Anexa nr. 2 în text, la art. 2 alin. (1) se înlocuieşte sintagma "Anexa nr. 2 1 " cu sintagma "Tabelul nr. 1". Tot la nr. 40 marginal, la art. 3 alin. (1) se înlocuieşte sintagma "Anexa nr. 2 2 " cu sintagma "Tabelul nr. 2". La pagina 15, alin. (11) - "Fond forestier"... "maximum 30 de hectare" lipseşte un "şi". Şi mai e la art. 36, poziţia 2, la "Amendamente respinse", alin. (6) lipseşte un "la" din text, respectiv "Se face cu respectarea condiţiilor prevăzute la alin. (2)". Vă mulţumesc foarte mult.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc şi eu. Dezbateri? Domnul Tabugan. Vă rog, domnule Tabugan, v-aţi înscris la cuvânt! Dezbateri generale, domnule Tabugan, vă rog.
Ion Tabugan Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Stimate colege, Iată că noi, cei de la Comisia pentru agricultură, silvicultură şi industrie alimentară, împreună cu dumneavoastră, continuăm seria îmbunătăţirii legilor silvice pentru o mai bună gospodărire şi pentru un mai bun control asupra pădurilor şi a masei lemnoase în circuitul ei din pădure până în fabrici. Noul Cod silvic care astăzi se va aproba în Parlament prevede, în primul şi în primul rând, că acele păduri, în jur de 400.000-500.000 de hectare, care nu au stăpân, să fie preluate de ocolul silvic de regim sau de stat, până la 30 de hectare, iar statul vine şi parţial subvenţionează. Peste 30 de hectare, automat, aici intră doar în pază. Peste 30 de hectare vor intra în administrarea ocoalelor silvice. Este un lucru extraordinar de important. Aceste suprafeţe, nefiind sub control, nefiind păzite, nefiind administrate, erau o sursă de furt de masă lemnoasă, erau o sursă de a introduce masă lemnoasă pe piaţă, necontrolată. Iată, noi venim acum şi reglementăm acest lucru, introducem obligatoriu sub pază. O altă problemă pe care o reglementează actualul cod este intabularea şi cadastrarea tuturor suprafeţelor care intră în fondul forestier naţional. Totodată, s-a făcut inventarul drumurilor forestiere şi vor intra, de bună seamă, în proprietatea celor care au cea mai mare suprafaţă de pădure din zona respectivă, astfel încât să se poată accesa fonduri europene, cât şi să poată contracta diverse credite, astfel încât drumurile forestiere să fie cât se poate de moderne, pentru că sistema de maşini la ora actuală este cu totul alta faţă de acum 40-50 de ani, când au fost construite aceste drumuri. O altă problemă, care considerăm că este de importanţă majoră pentru ţară, la ora actuală, şi o rezolvă şi sperăm să o rezolve acest Cod silvic, este lemnul de foc. Lemnul de foc, atât de mult cerut de piaţa românească internă. Spunem "atât de mult cerut", pentru că nu mi-a fost dat să întâlnesc ca în acest an şi ceva scurs, de când am ajuns la al treilea mandat în Parlament, să spună cineva din Caraş: "Domnule, am bani în buzunar şi nu am lemne de unde să cumpăr". Foarte grav! Lemne de foc, mă refer, şi în special la pensionari. Iată, venim şi reglementăm, prin toate tăierile de îngrijiri, de la curăţiri, stadiul 1, 2, accidentale, igienă, rărituri - mă scuzaţi, sunt termeni tehnici, dar sunt termeni consacraţi în legea pe care astăzi trebuie să o votăm - şi obligatoriu acest lemn subţire va ajunge la cetăţenii României care se încălzesc cu lemne. Nu aş vrea să vă mai reţin. Reglementează şi multe alte lucruri, dar acestea sunt aspectele majore pe care le reglementează actualul Cod silvic intrat în Parlament şi pe care noi, Partidul Mişcarea Populară, îl vom vota - acest Cod silvic. Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Domnul Gheorghe Tinel.
Tinel Gheorghe Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Partidul Naţional Liberal nu e aşa de fericit că se modifică Codul silvic, la nici un an de zile de când trâmbiţam aici, pe toate vocile, că e excepţional Codul silvic, că e nemaipomenit. De altfel, dacă facem istoria modificării Codului silvic în ultimii ani, o să vedem că s-a modificat, cred că în patru ani de zile, de trei ori, de fiecare dată pe fond. Raţiunea pentru care apare noua modificare e că, vezi Doamne, anul trecut s-a gestionat prost problema lemnului de foc la nivel naţional. Păi, o problemă administrativă o tratăm legislativ? E o problemă de management, nu e o problemă de legiferare! Şi încă o chestie pe care vreau să o aduc în atenţia dumneavoastră. Ne-am făcut un obicei ca, printr-un proiect de lege, să modificăm două, trei sau mai multe acte subsecvente. Aşa facem şi acum! Printr-un proiect de lege modificăm şi Codul silvic, lege organică, dar modificăm şi Legea nr. 192 privind trecerea unor drumuri forestiere din proprietatea publică, în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale, ceea ce nu-i corect. Nu-i corect, pentru că veţi vedea, în textul de lege pe care-l aveţi şi dumneavoastră nu apare modificarea la Legea nr. 192, apare modificarea exclusiv a Codului silvic, care şi interesează. Şi pentru că tot vorbim de Codul silvic şi le-am spus că nu era necesară modificarea legii de bază pentru o chestiune care ţine de administraţie, de management. Dar, pretextul s-a găsit, s-a invocat şi am venit şi, pe baza presiunilor din teritoriu, am modificat nişte articole, am modificat art. 23, spunea colegul meu, zice, "din condei luăm 350.000 de hectare de vegetaţie forestieră din afara fondului forestier naţional, le introducem în fondul forestier naţional - atenţie minister!, - ceea ce presupune regim silvic, nu? Mărim suprafaţa fondului forestier naţional cu 350.000 de hectare." Dă bine la Bruxelles... "Băi, ce-au făcut ăştia, revoluţie la Bucureşti, dintr-o dată nu mai au 6,4, au 6,7, 6,8, excepţional! Uite, ce n-au împădurit în 30 de ani, au împădurit, din condei, printr-o iniţiativă legislativă!". Dar, când citeşti textul de lege constaţi că, pardon, se introduce un alineat nou, în care se spune: "Domnule, pădurile astea din afara fondului forestier naţional, din vegetaţia forestieră care intră în fondul forestier naţional, nu se supun regimului silvic, în totalitate." Scoaterile temporare şi definitive se fac numai în avantajul proprietarului etc., etc., ca şi cum restul proprietarilor, persoane fizice, n-ar avea acelaşi regim!. Şi eu întreb aici ministerul: de ce este discriminatorie? De ce? De ce? Păi, dacă a intrat în fondul forestier naţional, ar trebui să se supună aceloraşi reguli, domnule secretar de stat. Aşa ar trebui, teoretic. Bine, practic, eu am înţeles de ce, practic. Intervenţia din teritoriu a fost foarte puternică. Pe urmă, chestiunea legată de împădurirea, obligaţia împăduririi suprafeţelor tăiate ras. În maximum doi ani Codul silvic prevedea ... Maximum doi ani de zile... Imediat, domnule preşedinte! Sunt lucruri foarte importante şi trebuie spuse. Ei, venim noi cu o găselniţă şi spunem: "Domnule, să fie doi ani, dar să apară şi excepţii, ştiţi? Că la noi, legea fără excepţii nu e bună, nu e lege!". Unde vin excepţiile? Păi, s-o ducem noi, s-o pasăm la structurile teritoriale şi să facă ăştia în cinci ani, în cinci sezoane de vegetaţie, să vadă ei, se poate împăduri, nu se poate, cum se împădureşte? Păi, şi eu întreb ministerul: de ce apare excepţia asta, domnule secretar de stat?! De ce introducem noi excepţie, când noi am ţinut cu dinţii de chestiunea aceasta? Nu doi ani, două sezoane! Nu două sezoane! Haideţi să vedem cum facem! Nu două milioane de hectare, un milion de hectare! Ca acum să venim şi să spunem: "Nu, domnule, la cinci sezoane!" şi să o ducă la inspectoratul teritorial, ăla să facă, să monitorizeze, să urmărească, să vadă ce şi cum. Că apar excepţii pe chestia aceasta. Şi cea mai importantă modificare, dar aceasta este făcută cu acceptul Partidului de guvernământ Social Democrat. Da? În esenţă, e la art. 97. Textul iniţial al legii era aşa: "Pentru suprafeţele de până la 30 de hectare statul suportă de la bugetul de stat cheltuielile pentru administrare şi pentru serviciile silvice asigurate". Vine Partidul de guvernământ Social Democrat, în plenitudine, în forţa lui, şi spune: "Nu, domnule, pardon! Nu administrare, scoatem «administrare» şi nu «serviciile silvice»", dăm o nouă definiţie şi spunem că serviciile silvice reprezintă numai cheltuieli de pază." Fraţilor, păi haideţi să ne înţelegem, pentru că aceasta este o chestiune pe care trebuie să o spunem cetăţenilor şi e făcută în comisie. Aceasta este o chestiune care ţine de, cum să spun eu, de structura profesională a celor care o fac. Nu modificaţi! Dacă vreţi să spuneţi în textul de lege că le suportaţi celor care au până la 30 de hectare numai cheltuielile de pază, e una, dar dacă vreţi să le spuneţi că serviciile silvice se rezumă numai la cheltuieli de pază, în definiţie, aceasta este o chestiune pe care specialiştii tehnici n-o pot accepta, domnule secretar de stat. Încă o dată vă spun, n-o pot accepta, indiferent câte anexe puteţi să faceţi dumneavoastră şi să daţi dumneavoastră definiţie în anexă. Deci eu încă o dată vă spun că, dintr-un...
Petru Gabriel Vlase Domnule deputat, concluzionaţi!
Tinel Gheorghe ...dintr-un act normativ care era extrem de favorabil unei categorii de proprietari, cei cu până în 30 de hectare şi care nu aveau posibilitatea să suporte costurile de amenajare, costurile de întreţinere etc. şi a serviciilor silvice, statul vine şi spune... Statul! Partidul de guvernământ Social Democrat, în esenţă, vine şi spune: "Domnule, pardon, nu vă mai dăm administrare, servicii silvice... Dacă aveţi cheltuieli de pază şi cu asta basta!". Din aceste motive, Partidul Naţional Liberal nu susţine modificările aduse la noul Cod silvic. Mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Doamna Pană. V-aţi înscris la cuvânt, doamna Pană? Poftim?
Adriana-Doina Pană Era domnul Olar înaintea mea!
Petru Gabriel Vlase Doamna Pană, vă rog, la microfon! Măcar dreptul ăsta îl am, să fac o selecţie aşa...
Adriana-Doina Pană Mulţumesc, domnule preşedinte. Azi fără discriminări! Stimaţi colegi, În urmă cu doi ani de zile, după nişte lupte foarte, foarte grele, noi am votat în Parlament un nou Cod silvic şi vreau încă o dată să vă mulţumesc pentru acest lucru. Pentru prima dată în Codul silvic apărea într-un articol un alineat care spunea: "Asigurarea cu prioritate a lemnului de foc pentru populaţie". Bineînţeles că era un principiu pentru că, de fapt, Codul silvic cam asta înseamnă, un set de principii după care noi trebuie să exploatăm durabil pădurile României. Legislaţia subsecventă, adică normele de aplicare trebuiau să se spună cum să se asigure cu prioritate lemnul de foc pentru populaţie. Hotărârea de Guvern care trebuia să facă acest lucru, referitoare la valorificarea masei lemnoase, a fost atât de defectuos scoasă, încât în loc să asigure cu prioritate, a condus la o criză a lemnului de foc. Nu este un pretext - şi aici răspund unor antevorbitori - e vorba de jumătate din populaţia României. Cei care locuiesc la hotel probabil că nu realizează că, totuşi, 3,5 milioane de gospodării din ţara asta au fost afectate de criza lemnului de foc, nu realizează că au existat foarte mulţi români care au stat în frig iarna trecută, din motive de hotărâre de Guvern defectuoasă. Şi atunci, chiar dacă la ora actuală ea poate fi modificată - şi va fi - să fie corespunzătoare, nu putem risca ca un alt Guvern iresponsabil care apare la un moment dat să facă acelaşi lucru. Şi atunci, am amendat în Codul silvic, pas cu pas, ce trebuie făcut, încât acest lucru să nu se întâmple. Al doilea aspect foarte important la care vreau să mă refer. Tot acum doi ani, când am votat Codul silvic, am introdus pentru prima dată un regim aparte pentru proprietarii care au păduri sub zece hectare. Înainte nu puteau exploata nimic dacă nu aveau amenajament. S-a demonstrat fizic şi geografic că circa 400.000 de hectare nu se pot constitui în minimum 100 de hectare, încât să se poată face amenajament. Şi atunci, toţi aceşti proprietari, practic, îşi furau propriul lemn. Văzând ce se întâmplă în ţări din Uniunea Europeană, văzând ce se întâmplă în alte ţări cu proprietăţile mici, am ajuns la concluzia că, de fapt, şi noi putem modifica - şi am făcut asta acum doi ani - încât, pentru cei care au sub zece hectare, dacă îşi fac un contract pe zece ani cu un ocol silvic de stat sau privat, să poată avea dreptul la cel mult trei metri cubi per hectar pe an. Am folosit cifra de trei metri cubi, pentru că aceasta este media la nivel naţional a tăierilor ilegale din pădurile României. S-a demonstrat că nu este suficient. Adică măcar pentru lemnul de foc al proprietarului respectiv. Or, creşterea pădurii fiind de peste 8 metri cubi pe hectar pe an, am ridicat la cinci metri cubi pe hectar pe an. Deci în loc de maximum trei, maximum cinci. Reţineţi, "maximum", dacă pădurea permite acest lucru! Şi al treilea aspect foarte important. Regimul silvic, cred că dintotdeauna, de când există legislaţie, este foarte sever sub aspectul scoaterii din fondul forestier, ceea ce e foarte bine. Din acest motiv, în România nu există defrişări, există doar tăieri ilegale. Pentru că defrişare înseamnă să scoţi din regimul silvic şi să-l transformi, de exemplu, în teren arabil. Ce înseamnă restricţiile? Înseamnă să dai de trei ori suprafaţa şi de cinci ori valoarea. Deci a fost un lucru foarte benefic încât să nu se facă scoateri din regimul silvic, dar au existat şi situaţii întemeiate, când a trebuit să intervenim. Şi tot acum doi ani, în Codul silvic, noi am introdus situaţiile de excepţie, când sunt pentru lucrări de utilitate publică, de interes regional sau chiar local, sau... De exemplu, pentru pădurile instructiv-educative, pentru pădurile pedagogice, încât autoritatea locală să ofere doar 1 la 1, şi nu de 3 ori suprafaţa şi de 5 ori valoarea. S-a demonstrat că sunt şi alte situaţii de care trebuie să ţinem cont. Avem vestigii extraordinar de importante, cum sunt cetăţile dacice, de exemplu, care sunt în patrimoniul UNESCO, care au nevoie de acelaşi regim de 1 la 1. Avem proiecte de apă şi canalizare sau proiecte integrate pentru deşeuri, în care comunităţile locale sunt blocate în accesarea fondurilor europene, pentru că nu au de unde să dea de 3 ori suprafaţa şi de 5 ori valoarea. Şi am prevăzut şi aceste situaţii la excepţii. În concluzie, Codul silvic, contrar la ce s-a spus anterior, cel în vigoare acum e net superior celui anterior, de asta a fost şi bătălia uriaşă pentru el, dar nu este o lege perfectă; orice lege e perfectibilă. Ceea ce vă solicit astăzi ca vot, şi ceea ce PSD susţine ca vot, este ca aceste modificări pe care le aducem Codului silvic să fie votate. Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase În încheiere, domnul Olar. Dar pe scurt, aşa cum vă ştim!
Corneliu Olar Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Eu vreau să fiu un mediator între doamna Pană şi domnul coleg Tinel. Să vă spun practic cum văd eu lucrurile. Astăzi este vorba de o lege prin care dăm posibilitatea UAT-urilor să preia în administrare drumurile din domeniul public al statului. Este un lucru foarte bun. Spunea domnul Tinel că se modifică şi Codul silvic, o lege organică, poate că nu trebuia înghesuită azi, însă eu, ca parlamentar din Grupul PNL, din Comisia pentru agricultură, de specialitate, din postura mea de tehnician silvic la prima meserie şi şi primar, voi vota, chiar dacă fac un păcat. Eu zic că-i mai mic păcatul ăsta pe care-l facem noi astăzi şi-l votăm, decât iniţiativa cu care a venit Guvernul. Avem reprezentanţi din partea ministerului. Domnule secretar de stat, domnule director general care răspundeţi de regimul silvic, ce vă rog? Dacă votăm legea astăzi, vă rog s-o puneţi în aplicare, normele de aplicare să fie rapide, pentru că, ştiţi cum, se tărăgănează. Romsilva nu vrea să predea drumurile forestiere la comunităţile locale, crezând că ei pot absorbi toate fondurile europene. Niciodată! Grăbiţi-vă, lăsaţi birocraţia deoparte şi vom vota cu conştiinţă. Mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Domnul Munteanu. Procedură.
Ioan Munteanu Domnule preşedinte, S-au adresat, s-au pus mai multe întrebări de către colegul nostru, domnul deputat Tinel Gheorghe. Ele, absolut toate aceste întrebări au primit răspuns competent, atât din partea reprezentanţilor ministerului, cât şi a colegilor noştri care sunt silviculturi în comisie şi, aşadar, nu e cazul să reluăm aceste răspunsuri.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. La articole? Nu. Legea merge la votul final.