Petru Gabriel Vlase 16. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale. Comisii? Domnul Iancu, Comisia pentru industrii.
Iulian Iancu Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru industrii şi servicii, dar şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate, pentru dezbaterea în fond, cu proiectul de lege mai sus menţionat. Senatul a adoptat acest proiect. De asemenea, avem aviz favorabil de la Comisia juridică, de la Comisia pentru politică economică şi de la Consiliul Legislativ. Legea îşi propune să reglementeze regimul de fiscalizare a veniturilor obţinute de operatorii economici din domeniul extracţiei şi comercializării gazelor naturale, ca urmare a veniturilor suplimentare obţinute în urma majorării preţurilor la gaze naturale. Acest proces de dereglementare ar fi trebuit să aibă loc până în anul 2021. Cu toate acestea, procesul a fost accelerat, a început practic acum câţiva ani de zile şi s-a finalizat la 1 aprilie 2017. Impozitul datorat asupra veniturilor suplimentare, în prima etapă, a fost de 60% din veniturile obţinute, de la 60 de lei până la 85 de lei, iar de la 85 de lei în sus, orice preţ urmează să fie impozitat cu 80% din majorare, şi alocat bugetului de stat destinat consumatorilor vulnerabili. În urma examinării proiectului de lege, membrii comisiilor propun, cu majoritate de voturi, plenului, raport de adoptare.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Domnule Bichineţ, vorbiţi la gaze? Nu. Domnul Bode.
Lucian Nicolae Bode Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Prin Ordonanţa Guvernului nr. 7/2013, Guvernul Ponta instituia impozitul asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, un impozit de 60% din veniturile suplimentare aplicabile operatorilor economici care desfăşoară atât activităţi de extracţie, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale în România. Conform acelui act normativ, limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul Upstream nu poate depăşi 30% din totalul veniturilor suplimentare. Prin acest proiect de lege de modificare a Ordonanţei nr. 7/2013, practic se elimină data de 31 decembrie 2017, termenul până la care acest impozit suplimentar, aplicat acestor venituri suplimentare, era proiectat a se aplica. De asemenea, prezenta iniţiativă legislativă propune trecerea la o impozitare progresivă, în procent de la 60%, respectiv 80% din veniturile suplimentare. Dragi colegi, Sună foarte frumos "venituri suplimentare la bugetul de stat", "profit de câteva sute de milioane de euro în bugetul unor agenţi economici, fără niciun efort", subliniez, "fără niciun efort", doar aşa, din pixul domnului Ponta, în 2013, acest profit fiind obţinut de respectivii agenţi economici fără niciun efort investiţional. Se impun, aşadar, câteva precizări. În primul rând, noi nu ştim care au fost sumele încasate anual din acest impozit, începând cu anul 2013 până în prezent. În al doilea rând, nu ştim cât a reprezentat deductibilitatea, în valoare absolută, obţinută de fiecare operator economic în parte, de la aplicarea legii şi până în prezent. Şi, nu în ultimul rând, ar fi interesant să aflăm care este modalitatea de control a veridicităţii valorilor investiţiilor declarate şi efectuate de operatorii economici, luate în calcul pentru stabilirea deducerilor, şi cum se fac aceste verificări, şi câte s-au efectuat până în prezent. Aşadar, sunt multe întrebări fără răspuns. Din aceste motive şi din multe altele, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal nu poate susţine acest proiect de lege. Mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Alte intervenţii? Domnul Neagu.
Nicolae Neagu Mulţumesc, domnule preşedinte. Înaintea mea, domnul Bode dădea explicaţii extrem de puternice, extrem de clare şi de sigure asupra motivului pentru care Grupul Partidului Naţional Liberal nu va putea susţine această ordonanţă de urgenţă. Eu vreau în continuare să atrag atenţia asupra situaţiei de facto . Este adevărat că, prin dereglementare, intrăm în zona pieţelor libere. Este adevărat că, dacă nu ştim să urmărim cantităţile extrase de pe teritoriul României, va trebui să găsim soluţia de a impozita venituri suplimentare. Dar este şi mai adevărat că avem situaţia lui 2016, pe ultimul semestru, şi unde nu de puţine ori, mulţi dintre dumneavoastră aţi semnalat, eu personal am semnalat că una dintre problemele serioase pe care o avem în acest moment este cea referitoare la investiţiile pe care statul român le are în societatea cu capital majoritar de stat, adică ROMGAZ. Atât timp cât noi nu suplimentăm necesarul investiţional în ROMGAZ şi vrem-nu vrem trebuie să recunoaştem că omorând o parte din ceea ce înseamnă industria de profil românească nu vom avea în niciun caz o piaţă dereglementată în favoarea societăţilor româneşti şi în favoarea consumatorului. Este un motiv care ar trebui să dea de gândit actualului Guvern, este un motiv care ar trebui să stea pe masa discuţiilor la Ministerul Energiei şi la Ministerul Economiei, întrucât aceste societăţi naţionale sunt societăţi de interes strategic pentru interesul românesc, cu atât mai mult cu cât o abordare, cu siguranţă în etapa viitoare, este post factum întâlnirea la nivel înalt între preşedintele României Klaus Iohannis şi preşedintele american Donald Trump. Cred că va fi nevoie de o explicaţie solidă asupra a ceea ce facem cu aceste venituri, atât timp cât ele rămân în administrarea operativă a ANAF-ului, fără să cunoaştem efectiv nici sumele şi nici destinaţiile. Deci nici eu nu pot fi de acord a susţine acest proiect de lege a Ordonanţei Guvernului Ponta.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Alte intervenţii? Domnul preşedinte Iancu.
Iulian Iancu Stimaţi colegi, Cred că avem în faţă una dintre cele mai importante legi din această sesiune. Trece oarecum neobservat acest lucru. Este legat de impactul direct asupra gradului de suportabilitate al consumatorului casnic, este legat direct de nivelul şi condiţiile pe care le putem asigura cetăţenilor României în timpul sezonului rece, este legat de vulnerabilitatea a 48% din locuitorii României şi de incapacitatea de plată pe timpul iernii a 37% dintre aceştia, a facturilor la încălzire. Cu toate acestea, văd - nu sunt surprins, vă mărturisesc, din păcate, nu sunt surprins - că poziţiile segmentului de dreapta din Parlament sunt de departe împotriva interesului direct pe care îl are România şi cetăţeanul, consumatorul român, şi industria, şi economia românească. Şi am să vă explic. În momentul în care vorbim de liberalizare - şi am văzut şi lideri politici ieşind şi comentând, fără să aibă habar de acest subiect - trebuie să ai pârghiile pieţei formate, adică să poţi să tranzacţionezi nediscriminatoriu, transparent, concurenţial, să ai toate platformele de tranzacţionare în aceste condiţii deja realizate, să ai posibilitatea să menţii în echilibru sistemul naţional de transport. Pentru aceasta îţi trebuie o piaţă de echilibrare, îţi trebuie o definiţie a punctelor virtuale, îţi trebuie o cunoaştere exactă a punctelor de intrare şi ieşire din sistem. Cum a fost posibil ca segmentul politic de dreapta, al acestei ţări, în noiembrie anul trecut, fără să existe toate aceste instrumente, să fie de acord cu liberalizarea cu 4 ani mai repede decât termenul asumat prin lege de România? Aţi făcut-o! Cum e posibil, astăzi, să invocaţi că nu există acele instrumente, când, la vremea respectivă, le-aţi invocat că există, dar nu există nicio problemă din punctul de vedere al României? Cum nu se poate observa riscul uriaş la care expunem consumatorul din România, indiferent de forma şi statutul acestuia, fie că este consumator casnic, fie că este consumator din domeniul economic? Cum adică nu ne pasă că forţăm o creştere cu 27%, a doua zi, 27%, a preţului la gaze, când acest lucru se duce direct în gradul de competitivitate a întregii economii din România? Cum de nu vedem că ne punem în pericol, exact pe segmentele cruciale, fundamentale ale economiei, cele mai importante domenii care au început cât de cât să facă concurenţă într-o piaţă regională? Nu vedem aceste lucruri? Ba nu, le vedem, cred că suntem extrem de conştienţi de riscurile la care sunt expuse practic, deopotrivă, atât lipsa de piaţă, cât şi consumatorul din România. În consecinţă, ce facem noi astăzi, stimaţi colegi? În faţa dreptului ca un producător să crească preţul nelimitat, Guvernul României, Parlamentul României consideră că trebuie să existe o limită a creşterii, fără niciun merit din partea producătorului. Producătorul nu face nicio investiţie. El beneficiază de o creştere administrativă. Ai avut până ieri 60 de lei, deşi costul tău de producţie era 28,7 lei, adică mai mult de sută la sută decât cheltuieşti, şi, cu toate acestea, vrei să ai 90 de lei, 100 de lei... OK, poţi să le ai, dar trebuie să existe, din acest punct de vedere, o împărţire a acestui plus cu consumatorul român. Asta propunem noi. Ai o creştere din pix, fără niciun merit, trebuie să împarţi această creştere cu consumatorul român. Asta am decis noi: creşti peste 85 de lei, atunci împarţi din această creştere cu consumatorul român, 80% consumatorului, 20% îţi rămân totuşi ţie, deşi nu ai făcut nimic pentru această creştere. Şi deducem şi toate investiţiile, adică nu există niciun risc în ceea ce priveşte regimul investiţional în România. Dar de unde, dacă nu faci acest lucru, cum anume poţi să-ţi constitui resursa pentru consumatorul vulnerabil, pentru a-l susţine în următoarea iarnă care este la doi paşi, în producerea de apă caldă şi căldură. Exact când aveam mai mare nevoie să extindem sistemele în România, noi, iată, beneficiem de o creştere dramatică a preţului. Când mai creşte acest preţ, subit, cu 4 ani mai repede?
Petru Gabriel Vlase Încheiaţi, vă rog!
Iulian Iancu Acum închei! ... când am stabilit că vom face un domeniu al infrastructurii combustibililor alternativi, adică, domeniul transporturilor să se bazeze pe gaz natural comprimat. Exact când cream o alternativă de spor de competitivitate, atunci creştem preţul şi omorâm şi partea de transport. Iată câte elemente, stimaţi colegi, au scăpat din vedere, eu prefer să spun aşa, că au scăpat din vedere, colegilor noştri din segmentul politic de dreapta, şi pe care îi invit să se uite cu foarte mare atenţie când vom discuta, în plenul Parlamentului, Ordonanţa nr. 64, care conţine toate aceste elemente, în interiorul ei. Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Domnul Bode. Un minut.
Lucian Nicolae Bode Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Foarte frumoasă expunerea, dar, încă o dată, dragi colegi, când faceţi referire la segmentul din dreapta, uitaţi că în 2013, din pix, Guvernul Ponta a instituit această taxă suplimentară pe impozitul suplimentar datorat acestor dereglementări făcute din pixul domnului Ponta? Aţi uitat că aceşti bani, nici în acest moment, vorbim de sute de milioane de euro, nu sunt cuantificaţi şi ANAF-ul nu poate să răspundă, în acest moment, câţi bani au intrat în vistieria statului din acest impozit, într-adevăr, obţinut din acest profit suplimentar, obţinut de aceşti agenţi economici - vorbim de doi agenţi economici, ca să nu credem că sunt sute de agenţi economici - vorbim de doi mari producători care produc peste 95% din producţia de gaze naturale din România. Nu mai faceţi referire la dreapta, când stânga este vinovată de ceea ce se întâmplă azi pe piaţa gazelor naturale. Ca să nu mai vorbim de faptul că aţi amânat nejustificat acel calendar prin care trebuia să veniţi cu un nou cadru fiscal privind redevenţele de hidrocarburi în România. Nu avem nici în acest moment, după ce, în 2014, la 1 ianuarie, au expirat aceste redevenţe privind impozitul pe profit, pe producţia de hidrocarburi în România, nici azi nu avem acest calendar, din cauza guvernării de stânga. Aţi amânat nejustificat acest calendar...
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc.
Lucian Nicolae Bode ... şi mergeţi în continuare şi acuzaţi dreapta pentru ce a făcut în decembrie 2016. Oare nu susţineaţi acel Guvern şi dumneavoastră? (Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Nu sunteţi în aceeaşi comisie?
Iulian Iancu Aplauzele să meargă până la capăt. Este o fractură fundamentală de logică în ceea ce spune colegul nostru. Adică, dumnealui spune aşa: Ponta, din pix, a introdus 60%. La ce etapă? De creştere a preţului. Ce a introdus? Impozitarea. Pe ce? Pe creştere din pix. Ce a introdus? 60% plafon. Ai crescut fără să ai niciun merit administrativ, atunci 60% îi plăteşti bugetului de stat. Este rău acest lucru sau este foarte bine? Iar dacă dumneavoastră aşa priviţi lucrurile, atunci chiar avem o problemă foarte gravă de înţelegere a acestui proces legislativ.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc, domnule deputat. Încheiem aici dezbaterile. (Vociferări.) Am încheiat dezbaterile! Într-un minut, începem şedinţa cealaltă.