Petru Gabriel Vlase 8. Stimaţi colegi, la punctul 8 al ordinii de zi avem Solicitarea nr. 2278/C/2016 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, referitoare la formularea cererii de efectuare a urmăririi penale împotriva domnului deputat Bejinariu Eugen, fost ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, în dosarul nr. 237/P/2015 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Raportul Comisiei juridice şi Proiectul de Hotărâre au fost întocmite de către Comisie. Biroul permanent şi Comitetul liderilor propun următoarea procedură de desfăşurare: citirea scrisorii Procurorului General; prezentarea raportului Comisiei juridice; prezentarea de către domnul deputat, dacă doreşte, a punctului de vedere; dezbateri asupra scrisorii şi asupra raportului, după care vom face vot cu bile, la votul final. Dacă sunt obiecţii la această procedură? Dacă nu sunt? Vă rog să votaţi. 137 de voturi pentru, un coleg care nu... e împotrivă. Începem desfăşurarea procedurii. Din partea Comisiei juridice? Domnul Dunava. Citiţi, vă rog, domnule deputat, scrisoarea domnului procuror, raportul şi proiectul de hotărâre.
Costel Neculai Dunava Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Dau citire Scrisorii domnului procuror general Augustin Lazăr, nr. 2278/C/2016. Stimate domnule preşedinte, În temeiul art. 109 alin. (2) din Constituţia României, al art. 12 şi 19 din Legea nr. 115/1999, art. 305 alin. (4) Cod procedură penală, al Deciziei nr. 270/2008 a Curţii Constituţionale, În vederea formulării cererii de efectuare a urmării penale faţă de Bejinariu Eugen, fost ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului în perioada 2003-2004, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) Cod penal şi art. 309 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal şi a art. 5 Cod penal. Ataşăm referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi copii ale materialului probator din Dosarul nr. 237/P/2015. Cu deosebită consideraţie, procuror general Augustin Lazăr. Domnului Florin Iordache, preşedintele Camerei Deputaţilor. Se va da citire raportului Comisiei juridice.
Eugen Nicolicea Raport privind cererea de urmărire penală faţă de domnul Bejinariu Eugen, fost ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului în perioada 2003-2004, în prezent deputat în Parlamentul României, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) Cod penal şi art. 309 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal. Camera Deputaţilor a hotărât, în şedinţa din 4 aprilie 2017, retrimiterea solicitării nr. 2278/C/2016 a Procurorului General la Comisia juridică. Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a decis să transmită comisiei scrisoarea domnului Augustin Lazăr, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. I. Prezentarea cazului Potrivit art. 3 din Codul penal, Legea penală se aplică infracţiunilor săvârşite în timpul cât ea se află în vigoare. Adică această infracţiune nu era în vigoare la data la care s-au comis faptele respective. II. Dezbateri Membrii Comisiei, în cadrul dezbaterilor, au luat cuvântul, şi-au exprimat opiniile cu privire la solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. III. Aprobarea prin vot a raportului După finalizarea luărilor de cuvânt şi a exprimării punctelor de vedere ale participanţilor la dezbateri, pe baza: s-a trecut la procedura de vot secret, cu buletine de vot. Rezultatul votului a fost următorul: În urma numărării voturilor valabil exprimate, preşedintele de şedinţă a prezentat rezultatul votului deputaţilor prezenţi. IV. Motivarea raportului. În conformitate cu raportul MCV care solicită ca aprobarea sau respingerea cererii de urmărire penală a unui fost ministru care are şi calitatea de deputat să fie motivată, se precizează că motivele sunt cele prezentate la punctul III 2 şi 3 din raport. Având în vedere rezultatul votului, membrii Comisiei juridice au hotărât să înainteze Biroului permanent al Camerei Deputaţilor proiectul de hotărâre anexat, raportul Comisiei juridice prin care se propune plenului să nu ceară urmărirea penală a domnului Bejinariu Eugen, fost ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului în perioada 2003-2004, în prezent deputat în Parlamentul României, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) Cod penal şi art. 309 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal şi a art. 5 Cod penal. Vă prezint, în continuare, proiectul de hotărâre. După cum ştiţi, atât în Regulament, cât şi în obişnuinţa, în cutuma Camerei, se supune la vot o hotărâre, pe pozitiv. Dacă ea se aprobă înseamnă că se cere urmărirea penală. Dacă nu se aprobă înseamnă că s-a hotărât de către Cameră să nu ceară urmărirea penală. Hotărâre privind cererea de urmărire penală a domnului Bejinariu Eugen, fost ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului în perioada 2003-2004, în prezent membru al Camerei Deputaţilor. Având în vedere solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind formularea cererii de urmărire penală faţă de domnul Bejinariu Eugen, fost ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului în perioada 2003-2004, în prezent membru al Camerei Deputaţilor, transmisă Camerei Deputaţilor cu adresa nr. 2278/C/2016 pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) Cod penal şi art. 309 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal şi a art. 5 Cod penal, În temeiul prevederilor art. 109 alin. (2) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 156 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre: Art. unic - Camera Deputaţilor cere urmărirea penală a domnului Bejinariu Eugen, fost ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului în perioada 2003-2004, în prezent membru al Camerei Deputaţilor, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) Cod penal şi art. 309 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal şi a art. 5 Cod penal, în Dosarul nr. 237/P/2015 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor, în şedinţa..., cu respectarea art. 76 alin. (2) din Constituţia României. Adică trebuie să avem jumătate plus unu din numărul total de voturi, în condiţiile de cvorum. Acesta a fost şi proiectul de...
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc.
Eugen Nicolicea ... hotărâre.
Petru Gabriel Vlase Vă rog, domnule deputat, doriţi?
Eugen Bejinariu Mulţumesc. Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Sunt nevoit să mă adresez dumneavoastră referitor la solicitarea Parchetului, în ceea ce mă priveşte, dar resping categoric acuzaţia că aş fi comis vreun abuz în serviciu. Am să fac o declaraţie cu privire la acuzaţii şi la faptul că acestea sunt, în ceea ce mă priveşte, complet nefondate. Şi am trei idei principale să vă prezint. Am să explic. 1. Sunt acuzat că aş fi comis infracţiuni de serviciu, abuz în serviciu, prin iniţierea a două proiecte de hotărâri de Guvern, respectiv prin semnarea contractului cu Microsoft Irlanda şi a actului adiţional, care ar fi adus folos necuvenit unei firme. Dar nicăieri în dosar nu este nici măcar un indiciu că am încălcat vreo lege sau vreun act normativ. Nu este niciun indiciu că aş fi făcut în mod ilegal vreun demers, în numele Guvernului României, cu ştiinţă, cu rea-credinţă sau interes subiectiv. Înainte de momentul aprobării contractului, prin adoptarea unei hotărâri de Guvern, aşa cum reiese şi din dosar, eu nici nu-i cunoşteam, nici nu am avut vreo întâlnire sau discuţie cu nimeni de la companiile implicate, cu niciun reprezentant sau intermediar, nici român, nici străin. Nu am avut nicio implicare sau participare de vreun fel la întâlniri sau negocieri oficiale sau neoficiale cu Microsoft sau Fujitsu, sau reprezentanţi sau intermediari ai acestora. De altfel, foarte important de precizat, nici nu am avut vreun fel de atribuţii de negociere sau alte aspecte referitoare la acest contract. 2. Am dat mai multe declaraţii de martor în cadrul dosarului şi am demonstrat procurorului de caz că deciziile legate de semnarea acestui contract au fost luate oficial cu mult înainte ca eu să fiu numit în Guvern. Eu nu am iniţiat nicio hotărâre de Guvern, am contrasemnat, în conformitate cu legea, iniţierea unor proiecte de hotărâri de Guvern, venite de la alte două ministere, şi care au avut avizele necesare, de legalitate, ale Ministerului Justiţiei şi Consiliului Legislativ. Contractul semnat de Guvernul României, prin mandatar, şi Microsoft Irlanda, prin mandatar, a fost încheiat ca urmare a adoptării unei hotărâri de Guvern, respectiv în baza unui mandat expres, primit prin Hotărârea de Guvern nr. 470 din aprilie 2004, care stipulează explicit: art. 1 alin (1): "Se aprobă încheierea contractului comercial de închiriere de licenţe în forma prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre de Guvern". Art. 1 alin. (3): "Se mandatează ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului să semneze în numele Guvernului României contractele prevăzute la alin. (1) şi (2)". Aşadar, contractul între Guvernul României şi Microsoft Irlanda a fost semnat în baza mandatului imperativ al unei hotărâri de Guvern, care mă obliga să semnez contractul aşa cum fusese el negociat de cei în drept, aşa cum a fost aprobat în şedinţa de Guvern, adoptat şi publicat în Monitorul Oficial, ca parte integrantă a hotărârii de Guvern. Acelaşi lucru şi în cazul actului adiţional. 3. Contractul de licenţe este semnat de Guvernul României şi de Microsoft Irlanda, prin mandatari. Guvernul României a mandatat, prin hotărâre de Guvern, ministrul pentru Secretariatul General al Guvernului, iar Compania Microsoft Irlanda a mandatat oficial un anume partener regional să semneze în numele ei. Nu eu am ales acel distribuitor. Mai mult chiar, Secretariatul General al Guvernului, în mandatul meu, a solicitat motivarea scrisă pentru care apare firma Fujitsu Siemens Austria în ofertele comune transmise de Microsoft şi Fujitsu către Ministerul Comunicaţiilor şi Ministerul Finanţelor. Ca răspuns, am primit o adresă oficială, sub semnătura directorului general pentru Europa, în care se specifică faptul că Microsoft Irlanda a mandatat compania Fujitsu Siemens Austria să semneze în numele ei contractele pentru licenţele produselor software oferite Guvernului României. Această împuternicire oficială este parte integrantă din contractul semnat şi este document public. În baza tuturor avizelor şi documentelor, s-a derulat procedura legală a negocierii cu o singură sursă, respectiv compania Microsoft, care era deţinătorul exclusiv al drepturilor pentru softuri, pe care instituţiile publice din România le utilizau ilegal la acea vreme. Procedură concretizată prin adoptarea unor acte normative şi desfăşurată cu respectarea prevederilor legale referitoare la achiziţiile publice - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60 din 2001, art. 12 lit. a). De-a lungul timpului, contractul iniţial a fost completat cu acte adiţionale subsecvente. La rândul lor, de fiecare dată, hotărârile de Guvern adoptate au avut aviz favorabil din partea Ministerului Justiţiei. Pe durata contractului, au fost mai mulţi miniştri în funcţie la Ministerul Justiţiei - cu studii de specialitate, cu personal de specialitate şi cu responsabilitatea legală a acestor decizii - care au avizat favorabil, fără excepţie, repetat, procedura legală de încheiere sau de completare a acestui contract. În aceste condiţii, după aprobarea şi adoptarea contractului prin hotărâre de Guvern, cu respectarea legii, după avizele de legalitate şi conformitate a zeci de specialişti şi miniştri ai justiţiei şi altor instituţii ale statului, competente să valideze procedura şi fiecare document, după 13 ani, se invocă un posibil abuz în serviciu, legat strict de adoptarea acestui contract, prin act normativ emis de Guvernul României. Absurd, stimaţi colegi. Eu sunt un om corect, de bună-credinţă şi tot ceea ce am făcut în activitatea mea a fost însoţit de grija şi determinarea de a face bine, de a proceda onest şi legal. Niciodată nu m-am gândit că acţiunile mele profesionale corecte ar putea fi interpretate ca fiind activităţi ce depăşesc cadrul legal. Domnilor colegi, repet, nu există nici măcar o probă în dosar cu privire la faptul că aş fi comis vreo infracţiune, fie aceasta şi infracţiunea de abuz în serviciu. În plus, în acest moment, există Decizia Curţii Constituţionale nr. 68 din 27 februarie 2017 care stabileşte că adoptarea şi conţinutul unor acte normative în sine nu pot constitui subiect de cercetare penală. Aşadar, stimaţi colegi, v-am prezentat toate aceste argumente, astfel încât să votaţi şi dumneavoastră, în cunoştinţă de cauză, conform propriei conştiinţe şi în acord cu legea. Mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc, domnule deputat. Intervenţii? Domnul Stelian?
Stelian-Cristian Ion Vă mulţumesc. Am ascultat mai devreme o apărare pe fondul cauzei, cum se spune în justiţie, în avocatură. Nu cred că era oportună o astfel de abordare. Ideea este una de principiu: nu suntem instanţă judecătorească, să ascultăm argumentele juridice în amănunt, aşa. Acum trebuie să decidem dacă facem sau nu scut împotriva unui coleg acuzat de fapte grave, pentru că un prejudiciu de peste 60 de milioane de dolari, aşa cum este prezentat în acuzaţia Parchetului, arată o faptă deosebit de gravă. Deci asta trebuie să decidem acum: Parlamentul lasă justiţia să se pronunţe? Înţeleg că sunt foarte multe argumente în apărare. De ce colegul nostru se fereşte a le prezenta în faţa instanţei, care ar putea, evident, să-i dea o soluţie de achitare şi să scape fără aceste suspiciuni. Pentru că dacă vom hotărî că barăm accesul la justiţie, va exista în continuare această suspiciune asupra Domniei Sale. Nu avem nimic personal cu Domnia Sa, nici nu am apucat să ne cunoaştem foarte bine. Dar, repet, este o chestiune de principiu. Acum, eu cred că trebuie să ţinem cont de ceea ce s-a întâmplat în societate, în ultimul timp. Ştiţi foarte bine povestea din februarie, lumea a ieşit masiv în stradă, inclusiv pentru ideea de a nu face scut pentru politicieni, atunci când există nişte acuzaţii concrete la adresa lor. Ar trebui să ţinem cont de această solicitare a sute de mii de români. Eu zic că milioane de români. Solicitarea către parlamentari, către colegii noştri, mai ales din PSD, este aceea de a-şi aminti că în decembrie, în timpul campaniei electorale, într-o formă cât se poate de oficială, prin vocea secretarului general al Partidului, s-au delimitat de acest caz şi au cerut colegului, domnului Bejinariu, să-şi dea demisia din Parlament pentru a se pune la dispoziţia justiţiei. Au trecut câteva luni de zile, mai bine, de fapt, aproape jumătate de an, şi se pare că acum îşi schimbă optica. Vă rog să nu vă schimbaţi optica. Aţi spus atunci că dacă domnul Bejinariu va câştiga un nou mandat, îi veţi cere din nou demisia. Vă rog să exprimaţi prin vot această poziţie care, de altfel, vă este şi favorabilă. Ar da un semnal din partea Domniilor Voastre că v-aţi schimbat optica, aşa, faţă de justiţie. Eu aş zice să lăsăm binoamele şi trinoamele pentru algebră şi să nu le amestecăm cu ideea de justiţie. (Aplauze.) Ce aş mai vrea să spun este că votul sau propunerea din Comisia juridică a fost unul pur politic. Acolo, ştiţi foarte bine că PSD plus ALDE aveţi o mare majoritate, s-a decis politic. Chichiţa avocăţească - nu-mi place această expresie, pentru că sunt avocat şi o detest cumva, dar efectiv asta s-a întâmplat acolo - e o chichiţă avocăţească, în sensul că s-a descoperit că ar fi oarece probleme legate de încadrarea juridică. Însă vă reamintesc că avem de a face cu o faptă. Cu o faptă penală. Şi am verificat în Codul penal. Indiferent că vom considera că fapta a fost săvârşită înainte să intre în vigoare textul incriminator, avem alte texte incriminatoare decât cel din Legea nr. 78 din 2000, care arată că acea faptă era o faptă penală - abuz în serviciu. Există această faptă, indiferent că ne legăm de Legea nr. 78 din 2000 sau ne raportăm doar la Codul penal. Aşa că dacă Parlamentul este mai cunoscător în ale dreptului penal decât Parchetul General, decât DNA-ul, putea, în înţelepciunea lui, aşa, să facă o încadrare corectă şi să formuleze cererea în sensul unei încadrări corecte, aceea pe...
Petru Gabriel Vlase Vă rog să încheiaţi, domnule deputat.
Stelian-Cristian Ion ... aceea pe abuz în serviciu. Aşadar, acest argument, că nu există faptă şi că nu avem cum să trimitem... să cerem urmărirea penală este doar o găselniţă, este un pretext şi nu este un element serios...
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc.
Stelian-Cristian Ion ... care poate fi luat în considerare. (Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Vă mulţumesc. Doamna Turcan.
Raluca Turcan Partidul Naţional Liberal va vota, consecvent cu deciziile sale anterioare, favorabil solicitării în cazul domnului Bejinariu şi cu votul la vedere. Menţionăm lucrul acesta, întrucât Parlamentul nu este instanţă de judecată, noi avem o solicitare de la Parchet care trebuie să ajungă în instanţă. Nu este rolul Parlamentului României să analizeze pe fond. Nu stabilim nici vinovăţii, nici nevinovăţii. Dimpotrivă. Prezumţia de nevinovăţie este foarte importantă. Însă decizia trebuie să fie luată în instanţă. Rapoartele şi analizele MCV arată că Parlamentul este în permanenţă sancţionat pentru că prin vot politic nu se permite unor persoane, care stau ascunse sub apanajul politic, de a ajunge în instanţă şi de a beneficia de acelaşi tratament ca orice alt cetăţean în faţa legii. Imunitatea parlamentarului este pe declaraţie şi pe vot. În situaţia de faţă, solicitarea Parchetului nu vizează nicio declaraţie politică, niciun vot politic dat în Parlamentul României. Sunt nişte suspiciuni care pot fi adevărate sau neadevărate, dar nu se dovedesc în Parlament, ci în instanţă. Cu alte cuvinte, orice vot dat împotriva solicitării Parchetului ar trebui să motiveze care este declaraţia politică sau votul politic pentru care este acuzat domnul Bejinariu. Şi nu există lucrul acesta. Solicităm, aşadar, şi celorlalţi colegi parlamentari să ţină cont de Constituţia României, de echilibrul puterilor în stat şi prezumţia de nevinovăţie pentru cei nevinovaţi să funcţioneze până în justiţie, acolo unde se ia decizia finală. Aşadar, votul Partidului Naţional Liberal va fi unul pentru solicitarea Parchetului, şi la vedere, pentru a nu exista nicio suspiciune că obstrucţionăm mersul justiţiei şi egalitatea cetăţenilor în faţa legii. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Domnul Márton Árpád.
Árpád-Francisc Márton Domnule vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor, Sunt vorbe frumoase, inclusiv trimiterea la Constituţie şi legile ţării, care, printre altele, reamintesc colegilor noştri care eventual nu sunt jurişti, sau cei care au uitat, nu permit pedepsirea unei fapte neincriminate la vremea la care a fost comisă - 1. 2. Avem şi noi o lege, a noastră - Regulamentul Camerei Deputaţilor. Este o lege organică, aplicabilă nouă, care se votează cu majoritatea voturilor membrilor Camerei, care, printre altele, în astfel de cazuri, prevede un vot secret. Dacă avem o astfel de prevedere de vot secret, ea este obligatorie. Votul la vedere este o încălcare a acestei legi, a noastră. Eventual doriţi să votăm la vedere şi în cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale? Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Dezbatere pe articole. La titlu? Nu. Adoptat. La preambul? Nu. La articolul unic? Nu. Votul secret cu bile va fi la finalul şedinţei de vot final. Mulţumesc. Suspendăm şedinţa, pauză. Vot final, la... 12,00.