Florin Iordache Mergem mai departe, la prezentarea pe scurt a întrebărilor, pentru două minute. Domnul deputat Constantin Codreanu. A plecat. Trei interpelări. Domnul Roman... A, nu v-am văzut. Mă scuzaţi! Aveţi două minute pentru a prezenta.
Constantin Codreanu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului ministru al justiţiei, Tudorel Toader, şi este de fapt o revenire asupra unei probleme vechi. Obiectul interpelării este "Stadiul actual al Proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 21/1991 a cetăţeniei române". Este o problemă care datează de la începutul anului 2017, o problemă pe care am discutat-o în cadrul Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, şi la 15 februarie am ajuns la concluzia că Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie formulează un punct de vedere pe care îl transmite ulterior Ministerului Justiţiei, astfel încât, în urma consultărilor, Ministerul Justiţiei să elaboreze un proiect de lege prin care să soluţioneze o problemă care rezidă în art. 9, în special alin. (4) şi (5) din acest articol al Legii cetăţeniei române. Din păcate, au existat tergiversări privind această soluţie pe care noi am solicitat-o şi nici întrevederea cu domnul ministru Toader nu a ajutat la soluţionarea problemei respective, ba, dimpotrivă, dânsul a venit cu o soluţie inacceptabilă, şi anume ca cetăţenii respectivi să dea în judecată statul român. Spun inacceptabilă, pentru că nu vorbim de 5 cazuri, de 10 cazuri sau de zeci de cazuri, ci vorbim de mii şi de zeci de mii de cazuri. Numărul acestor cazuri este în creştere. În contextul prezentat mai sus, vă rog respectuos, domnule ministru, să ne transmiteţi următoarele: 1. Ţinând cont de faptul că au trecut mai mult de 90 de zile de la data transmiterii punctului de vedere de către ANC, instituţie pe care o conduceţi, care este perioada de timp necesară Ministerului Justiţiei, în colaborare cu celelalte ministere implicate - pentru că este vorba de Ministerul Afacerilor Externe şi de Ministerul Afacerilor Interne - de a întocmi un proiect de lege final, care să modifice şi să completeze Legea nr. 21/1991? 2. Care este stadiul actual al Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 21/1991 şi când consideraţi că acesta va fi transmis şi Parlamentului. Solicit atât răspuns oral, cât şi răspuns în scris. Şi solicit ca acest răspuns să vină cât mai repede posibil, pentru că am primit, tot de la această tribună, de la un secretar de stat de la Ministerul Justiţiei, un răspuns pe 19 aprilie, precum că respectivul proiect de lege se află spre avizare şi suntem acum la sfârşit de mai şi lucrurile nu s-au rezolvat. Vă mulţumesc frumos.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Mergem mai departe. De la PNL, domnul Florin-Claudiu Roman, două interpelări depuse în scris. Andrei Nicolae? Vă rog. O interpelare.
Andrei Nicolae Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea se adresează domnului prim-ministru şi, implicit, Departamentului Centenar, domnului secretar de stat Cristian Ioan Videscu, şi are ca obiect organizarea ediţiilor 2017 şi 2018 a Universităţii Populare de Vară "Nicolae Iorga", la Vălenii de Munte, în judeţul Prahova. Stimate domnule prim-ministru, Stimate domnule secretar de stat, Cu o tradiţie datând din iulie 1908, cursurile Universităţii Populare de Vară, înfiinţată de savantul Nicolae Iorga, s-au desfăşurat, anual, în oraşul Vălenii de Munte din judeţul Prahova, menţinând aprinsă flacăra românităţii şi animând idealurile unioniste ale provinciilor române. Anul acesta, perioada desfăşurării evenimentului este 13-18 august. În această săptămână, peste 100 de cursanţi, provenind din comunităţile românilor din Basarabia, Bucovina de Nord, Serbia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei şi Bulgaria vor participa la prelegerile care vor avea loc în oraşul de suflet al marelui istoric. Ca de fiecare dată, eforturile de organizare sunt suportate de Consiliul Judeţean Prahova, prin direcţia de specialitate, şi de Primăria şi Consiliul Local al oraşului Vălenii de Munte, prin Centrul Cultural din localitate. Vând însă în vedere amploarea manifestărilor din acest an, dar şi a celor de anul viitor, autorităţile locale sus-menţionate nu pot face faţă costurilor totale, necesare bunei desfăşurări a evenimentelor propuse pentru marcarea a 100 de ani de la Marea Unire. Vă rog, aşadar, să luaţi în considerare ca pentru ediţia din acest an, dar mai ales pentru ediţia din anul Centenarului, 2018, Departamentul Centenar să sprijine atât logistic, cât şi prin alocarea de resurse financiare, autorităţile locale, în organizarea acestui eveniment de interes naţional. Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris şi oral. Cu aleasă consideraţie, Andrei Nicolae, deputat, Circumscripţia nr. 31 Prahova.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Următoarea. Anişoara Radu? Depusă în scris. Domnul Emil-Marius Paşcan, PMP. Vă rog, domnule deputat.
Emil-Marius Paşcan Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Distinşi colegi, Interpelarea mea este adresată Ministerului Sănătăţii, domnului ministru Florian Bodog, şi priveşte situaţia gravă a epidemiei de rujeolă la nivel naţional. Domnule ministru, Mă întreb şi vă întreb dacă în evoluţia sa medicală România se mai luptă, încă, să scape de obscurantismul Evului Mediu şi dacă nu cumva are şi Ministerul Sănătăţii o deplină responsabilitate în acest sens? Din cele peste 5.000 de cazuri de rujeolă înregistrate şi 27 de cazuri de decese până la această oră, cauzate de această boală, am devenit, la scară europeană, un pericol public. Este un semnal periculos, cât se poate de îngrijorător, dar şi o măsură a politicilor gregare şi ineficiente, prin care Ministerul Sănătăţii a lăsat la voia întâmplării educaţia pentru sănătate la nivelul societăţii româneşti. S-au alocat în ultimii ani imense resurse pentru aşa-zisa analiză a stării de sănătate publice. S-a perorat în exces asupra nevoii de reforme şi ne-am trezit astăzi furioşi, dar şi înspăimântaţi că ne mor copiii din pricina infecţiilor streptococice contractate prin spitale sau din pricina a ceea ce ar trebui să fie o banală rujeolă. Şi nu există responsabili, nu există niciun vinovat, e învinovăţit, doar impersonal şi iresponsabil, sistemul fără de chip. Domnule ministru, Consider că este inadmisibil ca în plină criză a rujeolei distribuitorii de vaccinuri să notifice Agenţia Naţională a Medicamentului că scot de pe piaţa din România aproape 4.000 de doze de vaccin împotriva rujeolei, iar acest lucru se întâmplă tocmai când Organizaţia Mondială a Sănătăţii ne clasează pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte epidemia de rujeolă. Vă solicit imperativ să mă informaţi ce măsuri redutabile şi mai ales eficiente va asuma Ministerul Sănătăţii pentru stoparea acestei epidemii de rujeolă şi totodată pentru asigurarea stocurilor necesare de vaccinuri pentru populaţie? Nu în ultimul rând, dacă vă preocupă cu adevărat asumarea unei campanii de relaţii publice, necesară a fi desfăşurată la scară naţională, pentru promovarea vaccinării preventive şi imunizare? Vă mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Următorul. Silviu Dehelean, USR - o interpelare. Nicolae Georgescu - o interpelare. Beatrice Tudor - o interpelare. Tudoriţa Lungu, PNL - o interpelare. Cornel Itu - două interpelări. Călin Matei - o interpelare. Vasile Varga - o interpelare. Sorin-Dan Moldovan - o interpelare. Ovidiu Raeţchi - o interpelare. Marilen Pirtea - o interpelare. Nicolae Neagu. Domnule deputat, vă rog, aveţi 3 minute să prezentaţi pe scurt interpelarea dumneavoastră.
Nicolae Neagu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea este adresată prim-ministrului, domnul Sorin Grindeanu. Subiectul este "Hidrocentrala CHE Racoviţa, judeţul Sibiu". Stimate domnule prim-ministru, De aproape 4 ani, Oltul curge degeaba pe sub centrala hidroelectrică de la Racoviţa, a cărei panglică de inaugurare a fost tăiată de fostul premier, Victor Ponta, în decembrie 2013. Hidrocentrala care a costat 162,7 milioane de euro, cu o putere instalată de 31,5 MW, produsă de două agregate de putere egală, se află, de mai bine de trei ani, în probe tehnologice, în principal din cauza a două poduri ale CFR aflate la 3 kilometri în aval, poduri care ar fi trebuit înlocuite cu unul sau două poduri noi, de mult timp, dar care se pare că nu intră în preocuparea investiţională a Ministerului Transporturilor. Cele două poduri, situate la câteva zeci de metri unul faţă de celălalt, servesc rutei Sibiu-Braşov, respectiv rutei Sibiu-Râmnicu Vâlcea şi sunt aşa-zisul canal de fugă al centralei care, pentru a funcţiona la capacitatea proiectată, trebuie să aibă o adâncime de 12 metri. În acest moment, canalul de fugă are doar 8 metri adâncime şi nu mai poate fi adâncit, deoarece excavarea a încă 4 metri ar pune în pericol stabilitatea celor două poduri. Date în funcţiune în 1897, respectiv 1917, ambele au depăşită perioada de exploatare. Timp de 28 de ani, reprezentanţii Hidroelectrica, prin CHE Racoviţa, au discutat cu reprezentanţii Ministerului Transporturilor pentru a fi respectate condiţiile contractuale prevăzute - atenţie! - în Decretul Consiliului de Stat nr. 28/1989. Conform actelor aprobate la acea dată, lucrările de infrastructură conexe lucrărilor energetice cădeau în sarcina ministerelor de resort, în speţă Ministerul Transporturilor, pentru lucrări la drumuri, poduri sau căi ferate. Cum decretul nu a fost niciodată abrogat, înlocuirea celor două poduri cu unul nou, pentru ambele sensuri, Braşov-Sibiu, Sibiu-Râmnicu Vâlcea, a rămas în sarcina Ministerului Transporturilor. În plus, se pare că sunt probleme şi cu lacul de acumulare prevăzut, pe 576 de ha necesare hidrocentralei, şi din care lipsesc 54 de ha aflate în proces nominativ de expropriere la cabinetul dumneavoastră. Deoarece în urma solicitărilor şi investigaţiilor şi jurnalistice reprezentanţii Ministerului Transporturilor şi al Energiei evită să facă precizări privind modalitatea de rezolvare a problemei, vă rog respectuos, domnule prim-ministru, să efectuaţi o analiză amănunţită a acestui obiectiv strategic important pentru resursa energetică naţională şi să vă asumaţi un termen de finalizare a investiţiei. Aştept răspunsul dumneavoastră în scris. Deputat de Sibiu, Nicolae Neagu.
Florin Iordache Mulţumesc. Mai departe. Iulian Bulai - şase interpelări. Marius Sorin-Ovidiu Bota - două interpelări. Oana-Silvia Vlăducă - o interpelare. Florica Cherecheş - o interpelare. Nicolae Giugea - o interpelare. În continuare, o invit pe doamna Elvira Şarapatin, care are o interpelare. Doamnă deputat, aveţi trei minute să o prezentaţi. Vă rog.
Elvira Şarapatin Interpelarea mea se numeşte "Preluarea de către Penitenciarul Târgu Jiu, a imobilelor Centrului de pregătire şi perfecţionare a cadrelor de jandarmi «Gheorghe Magheru» din Bumbeşti-Jiu, în vederea organizării unor spaţii de deţinere". Domnule ministru, În calitatea mea de membru al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, am efectuat, la începutul lunii mai, o vizită de lucru în Penitenciarul Târgu Jiu din judeţul Gorj, unitate penitenciară cu regim de executare a pedepsei deschis şi semideschis. Am constatat aici - pentru că este mai lungă..., o să vorbesc şi liber - am constatat la acest penitenciar că locurile de detenţie sunt foarte mici, nespaţioase. Locurile de plimbare ale deţinuţilor sunt foarte strâmte, adică locul de plimbare este aşa cam 10/5 şi prevăzut cu gratii... într-un fel de cuşcă se plimbă deţinuţii. Am solicitat explicaţii şi soluţii reprezentanţilor din conducerea penitenciarului la faţa locului, iar aceştia mi-au demonstrat că au încercat de mai multe ori să rezolve această problemă, atât la Ministerul Justiţiei, cât şi la Administraţia Naţională a Penitenciarelor, încă din 2013 şi începutul anului 2017, pentru a prelua imobilele Centrului de pregătire şi perfecţionare a cadrelor de jandarmi "Gheorghe Magheru" din Bumbeşti-Jiu, aflate în conservare, într-o localitate situată doar la 20 de kilometri de Târgu Jiu. Am înţeles şi am apreciat imediat faptul că aceasta ar fi o soluţie optimă pentru Penitenciarul din Târgu Jiu, atât pentru eradicarea fenomenului de supraaglomerare, cât şi pentru evitarea proceselor numeroase deschise de deţinuţii acestei închisori. Vreau să fac menţiunea că mai mulţi deţinuţi din Penitenciarul Târgu Jiu au înaintat procese la CEDO, le-au câştigat şi, sigur că da, statul român a trebuit să plătească o sumă mare de bani pentru aceste condiţii foarte vitrege, existente în Penitenciarul Târgu Jiu. Nu este un secret că Penitenciarul Târgu Jiu, precum şi toate unităţile penitenciare clasificate în regim de executare deschis şi semideschis, se confruntă cu fenomenul de supraaglomerare şi că există necesitatea urgentă a extinderii capacităţii de deţinere la nivelul sistemului penitenciar şi alinierea condiţiilor de deţinere la standarde europene. La Penitenciarul Târgu Jiu s-a şi identificat locaţia necesară, dar, deşi conducerea închisorii a efectuat deja demersuri la Administraţia Naţională a Penitenciarelor pentru a fi sprijinită în preluarea imobilelor Centrului de pregătire şi perfecţionare a cadrelor de jandarmi "Gheorghe Magheru" din Bumbeşti-Jiu, în vederea organizării unor spaţii de deţinere, acest lucru nu s-a rezolvat nici până în prezent. Consider că locaţia respectivă se pretează transformării, cu fonduri financiare reduse, într-un centru de deţinere modern, în care pot fi asigurate drepturile prevăzute de lege pentru persoanele private de libertate, în condiţii optime privind siguranţa deţinerii în regim penitenciar, activităţi specifice de resocializare a persoanelor private de libertate, activităţi productive, spaţii de plimbare, terenuri de sport. Mai mult, imobilele se află situate în oraşul Bumbeşti-Jiu, strada Grigore Alexandrescu Ghica nr. 2, judeţul Gorj, la o distanţă de 20 de kilometri faţă de municipiul Târgu Jiu - de fapt, am mai specificat acest lucru - având în componenţă: terenuri, două clădiri P+3, o clădire P+2, unde ar putea fi amenajate spaţii de deţinere pentru aproximativ 450 de persoane private de libertate şi cu respectarea standardelor europene privind custodierea acestora: o centrală termică, o spălătorie, o bucătărie plus sală de mese, două baze sportive, spaţiu atelier şi parcare pentru autovehicule. În ceea ce priveşte cheltuielile care ar fi necesare pentru punerea în funcţiune a unei asemenea unităţi de deţinere în această locaţie, acestea sunt minime, având în vedere faptul că imobilele există şi sunt racordate la toate utilităţile necesare: apă, gaze, canal, energie electrică. Ca atare, preluarea imobilelor Centrului de pregătire şi perfecţionare a cadrelor de jandarmi "Gheorghe Magheru" din Bumbeşti-Jiu de către Penitenciarul Târgu Jiu ar fi oportună în zonă, creându-se şi noi locuri de muncă, iar procedura cred că ar putea fi chiar grăbită. Faţă de cele enunţate şi având convingerea că acestea vor fi soluţionate favorabil, vă rog, domnule ministru, să luaţi în analiză situaţiile semnalate şi să dispuneţi măsurile care se impun. Deputat de Gorj, Elvira Şarapatin.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Gigel-Sorinel Ştirbu - o interpelare. Florin-Claudiu Roman - două interpelări. Lucreţia Roşca - o interpelare. Dumitru Lovin. Vă rog, domnule deputat. Trei minute aveţi, să o prezentaţi. Vă rog.
Dumitru Lovin Domnule preşedinte, Vă mulţumesc. Întrebarea mea este adresată domnului prim-ministru. Stimate domnule prim-ministru, În ultima vreme, foarte mulţi hotelieri, administratori de pensiuni, simpli cetăţeni şi, nu în ultimul rând, reprezentanţi ai administraţiei publice din staţiunea Vâlcea Băile Olăneşti, ne-au semnalat faptul că turismul local este foarte puternic afectat de închiderea unuia dintre cele mai importante puncte de atracţie ale zonei: baza cu apă sulfuroasă. Din cauza Agenţiei Naţionale pentru Resursele Minerale, care nu a demarat procedurile de licitare a exploataţiei sondei F 1007 bis, cea care alimentează cu apă geotermală respectiva bază, aceasta stă închisă de aproape doi ani de zile. Întrucât se apropie sezonul estival, iar turismul vâlcean depinde de funcţionarea tuturor bazelor de agrement, stimate domnule prim-ministru, vă rugăm să precizaţi punctul dumneavoastră de vedere cu privire la situaţia prezentată mai sus şi, cu autoritatea de care dispuneţi, în timp util, să găsiţi cele mai bune soluţii de rezolvare. Cu stimă, deputat Lovin Dumitru, Circumscripţia nr. 40 Vâlcea. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat. În continuare... Claudiu Năsui - o interpelare. Adrian-Octavian Dohotaru - două interpelări. Cristian Ghinea - două interpelări. Bogdan-Ionel Rodeanu - o interpelare. Cristian-Gabriel Seidler - o interpelare. Vasile Axinte - două interpelări. Nicolae Georgescu - două interpelări. Bogadan-Iulian Huţucă - două interpelări. Gavrilă Ghilea - o interpelare. Viorica Cherecheş - o interpelare. Constantin Şovăială - o interpelare. Robert-Nicolae Turcescu - două interpelări. Eugen Tomac - o interpelare. Ion Tabugan - două interpelări. Corneliu Ştefan - două interpelări. Ioan Sorin Roman - trei interpelări. Natalia-Elena Intotero - o interpelare. Laurenţiu Nistor - o interpelare.