22 mai 2017 – Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună a Comisiei Europene şi Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate către Parlamentul European şi Consiliu - Câteva elemente ale Strategiei UE pentru Siria JOIN(2017)11 (PH CD 42/2017). ( rămas pentru votul final )

Petru Gabriel Vlase 2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună a Comisiei Europene şi Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate către Parlamentul European şi Consiliu - Câteva elemente ale Strategiei UE pentru Siria JOIN(2017)11. Proiectul de hotărâre a fost distribuit. Din partea Comisiei pentru afaceri europene? Domnul deputat Angel Tîlvăr. Vă rog, domnule ministru.

Angel Tîlvăr Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Raportul privind Comunicarea comună a Comisiei Europene şi Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe şi politică de securitate către Parlamentul European şi Consiliu - Câteva elemente ale Strategiei UE pentru Siria JOIN(2017) 11. În dezbaterea noastră am avut în vedere opiniile exprimate de către... bazate pe nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, bazate pe proiectul de opinie al Comisiei pentru politică externă, pe Rezoluţia Parlamentului European din 6 octombrie 2016, referitoare la Siria, pe Rezoluţia Parlamentului European, referitoare la situaţia din Siria, şi pe fişa de informare a Direcţiei pentru Uniunea Europeană din Camera Deputaţilor. Totodată, ne-am bazat raportul şi pe analiza realizate de către Secretariatul Comisiei pentru afaceri europene. Domnule preşedinte, Comisia pentru afaceri europene a salutat încercările constante ale Uniunii Europene de a-şi utiliza statutul de cea mai credibilă putere pacificatoare a lumii pentru încetarea conflictului din Siria, dar a subliniat că instrumentele de tip "soft power" ale Uniunii, capacitatea sa diplomatică redutabilă, resursele politice, financiare, angajate fără rezerve, şi expertiza sa extinsă în medierea conflictelor nu au fost până acum suficiente. Totodată, Comisia pentru afaceri europene şi-a exprimat insatisfacţia faţă de incapacitatea Consiliului de Securitate al ONU de a pacifica Siria, propunerile pentru punerea în aplicare a unui embargo asupra armelor, anumite sancţiuni specifice pentru Guvernul sirian, referirea Siriei la Curtea Penală Internaţională sau autorizarea unei zone de interdicţie a zborurilor fiind în mod sistematic respinse, adesea, prin utilizarea de către membrii permanenţi a dreptului de veto. Comisia pentru afaceri europene a opinat că participarea Uniunii Europene, alături de alte 17 state, ONU şi Liga Arabă, care a dus la crearea Grupului Internaţional de Sprijin pentru Siria, în octombrie 2015, reprezintă un model de implicare care a condus la adoptarea Rezoluţiei 2254 a Consiliului de Securitate al ONU, prima Rezoluţie a ONU stabilind o posibilă soluţie politică pentru conflictul din Siria. Comisia noastră, criticând lipsa de ambiţie a Uniunii, care îşi propune să preia sarcina reconstrucţiei Siriei doar după ajungerea la un acord şi după demararea unei tranziţii politice credibile, la care nu va fi participat, a arătat că Uniunea Europeană ar trebui să revendice în continuare un loc la masa negocierilor, pentru încetarea focului şi pentru restabilirea păcii. Comisia pentru afaceri europene a subliniat că discuţiile de la Astana nu par să urmărească completarea procesului de la Geneva, ci mai degrabă să i se substituie, prin stabilirea condiţiilor pentru o soluţie militară a conflictului, fără prea multă implicare externă. Comisia pentru afaceri europene a salutat orientarea Uniunii Europene de a continua să susţină în mod direct tratativele de la Geneva, care se desfăşoară sub egida ONU, în vederea încheierii războiului şi a stabilirii parametrilor unui organism de guvernare de tranziţie, prin punerea în aplicare a Rezoluţiei 2254/2015 a Consiliului de Securitate al ONU. Comisia pentru afaceri europene a exprimat susţinere pentru poziţia Uniunii Europene asupra responsabilităţii speciale pentru costurile de reconstrucţie, care ar trebui să revină actorilor externi care au alimentat conflictul. Pentru etapa de reconstrucţie a Siriei, a recomandat gestionarea de către Uniunii Europene a programelor finanţate din fondurile sale, pentru a evita deturnarea contribuţiilor de la scopul propus. Comisia noastră a observat că Uniunea Europeană, care nu este angajată din punct de vedere militar în Siria, pare să fie supusă unui proces de marginalizare de către statele care sunt angajate militar în conflict, cu scopul de a i se limita rolul, la acela de finanţator. A solicitat ca atât în strategia sa pentru Siria, dar mai ales în strategia sa globală, privind politica externă şi de securitate, Uniunea să acţioneze pentru a contracara această ofensivă a prevalenţei forţei militare în relaţiile internaţionale. Comisia noastră a arătat că obiectivul unei Sirii democrate, cu un guvern legitim şi un sistem politic pluralist, nu poate fi realizat fără clarificarea revendicărilor din planul raporturilor internaţionale ale partenerilor actualului Guvern sirian şi stabilirii nivelului de acceptabilitate a acestor revendicări de către ceilalţi actori internaţionali. Comisia pentru afaceri europene a opinat că Uniunea ar trebui să planifice şi să gestioneze returnarea masivă a refugiaţilor sirieni după încetarea ostilităţilor, pentru a asigura astfel forţa umană necesară pentru reconstrucţia ţării. Domnule preşedinte, Opinia a fost supusă dezbaterii, în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 16 mai 2017, şi a fost adoptată în unanimitate. Supunem, domnule preşedinte, aprobării Camerei, opinia, în forma prezentată. Vă mulţumesc.

Petru Gabriel Vlase Dezbateri generale? Obiecţii la titlu? Adoptat. La preambul? Adoptat. La articolul unic? Adoptat. Proiectul merge la votul final.