16 mai 2017 – Dezbateri asupra Propunerii legislative privind trecerea oraşului Căzăneşti la rangul de comună şi pentru abrogarea Legii nr.134/2004 privind declararea ca oraş a comunei Căzăneşti, judeţul Ialomiţa (Pl-x 168/2017). ( retrimisă comisiei )

Petru Gabriel Vlase 6. Propunerea legislativă privind trecerea oraşului Căzăneşti la rangul de comună şi pentru abrogarea Legii nr. 134/2004 privind declararea ca oraş a comunei Căzăneşti, judeţul Ialomiţa. Domnul Tinel? Vă rog.

Tinel Gheorghe Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Eu nu cred că actele normative, elaborate, aprobate în Camera Deputaţilor, au caracter ireversibil, obligatoriu sau definitiv. Sunt multe acte normative, foarte multe acte normative, asupra cărora noi revenim. Când? Atunci când constatăm că unele dintre deciziile noastre, poate, nu au fost cel mai bine fundamentate sau când realitatea se schimbă. De multe ori, amendăm actul normativ şi îl aducem... îl facem compatibil cu realitatea zilei. Este şi cazul acestui proiect de act normativ. În 2004, Guvernul Adrian Năstase, în dorinţa de a reduce populaţia ocupată în mediul rural, iniţia o campanie de transformare a unor localităţi mai răsărite din mediul rural, în oraşe. Aşa este şi cazul adoptării, în 2004, prin Legea nr. 134, şi transformării comunei Căzăneşti în oraşul Căzăneşti. Între timp, însă, realitatea a demonstrat că acolo nu s-a schimbat nimic. Ba da, se plătesc taxe şi impozite de oraş. Administraţia locală este incapabilă să genereze proiecte care să ducă spre dezvoltare, administraţia judeţeană, incapabilă să susţină proiecte care să genereze dezvoltarea localităţii respective ca oraş, şi atunci, prin 3 referendumuri succesive - 2011, 2014, 2015 -, 99% din populaţie s-a pronunţat pentru reîntoarcerea la statutul de comună. Nu ştiu şi nu văd care este resortul politic care ne obligă să ţinem această localitate prizonieră unui anumit statut. Şi întreb şi eu PSD-ul: care este argumentul pentru care trebuie să ţinem această localitate încadrată în categoria unui oraş care nu se dezvoltă ca oraş, se dezvoltă ca o comună mai răsărită? Vă cer să revenim asupra proiectului de act normativ adoptat în 2004, să abrogăm Legea nr. 134 şi să dăm posibilitatea localităţii respective să se transforme în comună, să se dezvolte normal, liniar, aşa cum simt cetăţenii că pot. Până la urmă, asta este. Atâta putinţă are statul, în momentul de faţă, de a susţine dezvoltarea localităţii respective. A mai fost, s-a mai avut spre dezbatere acest proiect normativ şi în legislatura trecută. Din păcate, iarăşi, o chestiune de voinţă politică ne-a împiedicat să dăm un vot conştient, cu nivelul de dezvoltare din localitatea respectivă. Şi mă întreb: oare acum vom acţiona la fel? Vom judeca exclusiv politic pe un vot care n-ar trebui să fie politic şi ar trebui să fie... să vină în întâmpinarea celor de acolo, care îşi doresc acest lucru? Mulţumesc.

Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Comisia pentru administraţie? Domnul Avram.

Constantin Avram Mulţumesc, domnule preşedinte. Voi da citire Raportului asupra Propunerii legislative privind trecerea oraşului Căzăneşti la rangul de comună şi pentru abrogarea Legii nr. 134/2004 privind declararea ca oraş a comunei Căzăneşti, judeţul Ialomiţa. În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată, prin adresa Pl-x 168/2017 din 24 aprilie 2017, cu dezbaterea pe fond a Propunerii legislative privind trecerea oraşului Căzăneşti la rangul de comună şi pentru abrogarea Legii nr. 134/2004 privind declararea ca oraş a comunei Căzăneşti, judeţul Ialomiţa, înregistrată la Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului cu nr. 87 din 25 aprilie 2017. Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat. La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social nr. 1950 din 11 aprilie 2017. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare trecerea oraşului Căzăneşti la rangul de comună. Totodată, se propune abrogarea Legii nr. 134/2004 privind declararea ca oraş a comunei Căzăneşti, judeţul Ialomiţa, precum şi modificarea în mod corespunzător a anexei la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României şi a punctelor 5-6 din Anexa II la Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi. Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisia a examinat propunerea legislativă în şedinţa din 9 mai 2017. La lucrările comisiei au fost prezenţi 24 de deputaţi, din totalul de 25 de membri ai comisiei. La dezbaterile care au avut loc au participat, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, doamna Sirma Caraman - secretar de stat, domnul Ciprian Lucian Roşca - secretar de stat, domnul Daniel Marinescu - director general, domnul Sorin Solomon - director în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene. În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de membrii comisiei, s-a hotărât, cu majoritate de voturi - 3 voturi împotrivă, respingerea Propunerii legislative privind trecerea oraşului Căzăneşti la rangul de comună şi pentru abrogarea Legii nr. 134/2004 privind declararea ca oraş a comunei Căzăneşti, judeţul Ialomiţa. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Petru Gabriel Vlase Domnul Bichineţ, dezbateri generale.

Corneliu Bichineţ Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Eu intervin astăzi la acest proiect de lege, pentru că mă simt vinovat. Mă simt vinovat, pentru că în perioada 2000-2004, aproape inconştient, am votat şi eu ca această comună, Căzăneşti, să se transforme dintr-o comună necăjită într-un oraş şi mai necăjit. Dacă cei de acolo, acum, după atâţia ani, au sesizat că nu sunt orăşeni, nu văd de ce ne-am opune noi, domnule, aici. Iată, eram într-o întrecere, cei de - atunci... câte comune divizăm. Din două comune am făcut 3, dintr-o comună am făcut două. Unii primari au fost buni şi au dezvoltat comune. Iată, oraşul Căzăneşti s-a scufundat rău de tot. Ca şi Murgeniul, din judeţul Vaslui. Am fost unul dintre cei nesăbuiţi atunci, când am votat ca acea comună cu jumătate romi, murgeni, să fie transformată în oraş. Nu s-au putut face proiecte, n-au putut accesa fonduri. Este un liceu acolo care scoate pe bandă şomeri şi fecioare agro-industriale, şi cam atât. Romii s-au făcut aproape toţi "operatori" în marile capitale ale Europei şi îşi botează copiii Alfredo, Picamer, Buldozer, Brigadier şi aşa mai departe. De aceea, vă rog, stimaţi colegi, chiar dacă la comisie aţi respins această dorinţă a celor din Căzăneşti de a deveni din nou săteni, astăzi să votăm cu toţii pentru! Vă mulţumesc.

Petru Gabriel Vlase Domnul Korodi Attila.

Attila Korodi Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Şi acest proiect de lege cred că este un semnal care vine din partea comunităţilor locale, că nu întotdeauna ceea ce crede statul român, Parlamentul României, Guvernul României, despre cum ar trebui să se dezvolte ţara, se şi întâmplă în realitate. Când o localitate doreşte să revină la statut de comună, de la statutul de oraş, înseamnă că toate politicile de dezvoltare, instrumentele de politici de dezvoltare care au fost puse la dispoziţia oraşelor mici şi medii nu sunt eficiente. Chiar dacă vorbim de fonduri europene, chiar dacă vorbim de fonduri naţionale, întotdeauna se observă o problemă pentru oraşele care reprezintă nu municipii reşedinţă de judeţ, nu municipii, ci, pur şi simplu, aglomerări urbane de dimensiuni foarte mici. Fondurile europene proiectate la ora actuală clar au în vizor dezvoltarea oraşelor medii şi mari. Oraşele mici nu pot să fie competitive, fondurile europene de dezvoltare rurală şi ghidurile care au fost dezvoltate nu permit, de exemplu, ca zonele peri-urbane care reprezintă structură rurală să fie acceptate ca fiind eligibile. Când vorbim de fonduri naţionale. La nivelul fondurilor naţionale, în afara unei perioade, până în 2008, toate fondurile care merg pentru localităţile urbane medii şi mici s-au subţiat. Trebuie să dăm ... şi aici vorbim de subsidiaritate. Dacă o comunitate locală crede că este mult mai adecvat, pentru dezvoltare, să se organizeze la nivel de comună şi să se reîntoarcă la acest statut, trebuie să permitem. Pentru că asta înseamnă subsidiaritate, asta înseamnă descentralizare, asta înseamnă autonomie locală - a da comunităţilor locale decizia de a lua cea mai bună decizie pentru dezvoltare. Repet cu ce am început. România cred că greşeşte în momentul în care toate politicile de dezvoltare se orientează către poli de dezvoltare, către municipalităţi, către aglomeraţii urbane semnificative şi celelalte instrumente le dispersează într-o formă în care aglomeraţiile urbane mici şi medii nu au instrument, nu pot să fie dezvoltate cu suficientă rapiditate şi cu suficientă energie. Mulţumesc.

Petru Gabriel Vlase Domnul Pambuccian.

Varujan Pambuccian Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Colegul meu a vorbit foarte frumos, aşa, despre lucrurile acestea, şi cu mare dreptate. Eu o să vorbesc mai urât despre ele şi o să spun că acesta este rezultatul politruciei ieftine de campanie electorală. Când te duci şi îi spui unei comunităţi: "... frate, vă fac oraş...! Şi oamenii aceia cred că din vorbele tale, brusc, aşa, o să fie mult mai bine. După care constată că nu e aşa. Şi vine altul, şi zice: "... aţi văzut, aţi avut încredere în ăla, v-a băgat prostii în cap. Vă facem comună la loc..." Până la urmă, singurii care pot să decidă asupra a ce vor pentru sine sunt oamenii informaţi din comunitatea respectivă. Şi insist asupra cuvântului "informaţi". Pentru că noi asistăm acum la... Dalí avea un tablou, se numea "Vestigii atavice după ploaie". Acestea sunt vestigii atavice după campanie. La vestigiile atavice după campanie. Şi cred că ar trebui, într-adevăr, să-i lăsăm pe oamenii aceştia în pace, să-şi reia statutul lor, de comună, şi să-şi vadă de viaţa lor, aşa cum ştiu s-o facă. Vă mulţumesc.

Petru Gabriel Vlase Domnul Paşcan.

Emil-Marius Paşcan Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Distinşi colegi, Sigur, a existat un moment de entuziasm după anii ’90, când se raporta la modul triumfalist, politic, că anumite comune devin oraşe. Ele n-au avut şi nu au nici astăzi statutul realist economic necesar pentru a exista în acest fel. Este, de altfel, astăzi, chiar o trufie să se respingă demersul - şi pornind de la principiul autonomiei locale - ca această comună să redevină ce a fost înainte, câtă vreme nu justifică actualul statut. Prin urmare... Eu am citit cu atenţie raportul Comisiei pentru administraţie publică şi nu am găsit şi argumentele pentru care este respinsă iniţiativa legislativă, dar eu cred că, principial, trebuie să ne raportăm la realităţi şi ce-şi doresc locuitorii respectivelor zone, chiar pe acest principiu, al autonomiei locale în decizie. Şi este o decizie fundamentală pentru o astfel de comunitate. Pe de altă parte, stimaţi colegi, să nu uităm că s-a clamat mult reforma în administraţia publică locală şi reorganizarea administrativă la nivelul ţării, dar asistăm şi astăzi la localităţi care nu sunt capabile măcar să participe la cofinanţarea unui proiect cu finanţare din bani europeni. Sunt localităţi legate ombilical de perfuziile de la bugetul de stat. Fără aceste perfuzii financiare, economice, n-ar exista. Şi acceptăm tacit să existe un asemenea faliment organizatoric, administrativ, la nivelul ţării, fără să facem nimic în schimb. Poate tocmai pentru a întreţine această dependenţă a localităţilor de bugetul de stat, de puterile politice care se succed la guvernarea României. Şi nu este în regulă. Vă mulţumesc.

Petru Gabriel Vlase Domnul Barna.

Ilie Dan Barna Stimaţi colegi, În această chestiune, a comunei Căzăneşti, suntem într-o comedie a absurdului. Este ca şi cum montăm o piesă de teatru spunând că porţile Parlamentului sunt închise cetăţenilor. Este cred că a treia legislatură, a doua cu siguranţă, în care această iniţiativă ajunge până la un vot final. În legislatura trecută, cei care aţi fost ştiţi că a fost un stand-up comedy real în care nu s-a înţeles ce s-a votat şi oamenii au ratat revenirea la statutul de comună. Ştiţi că sunt filme realizate de televiziunile naţionale care prezintă acest lucru ca un element de România fascinantă şi hazlie. Şi noi totuşi insistăm să refuzăm unei comune, care îşi doreşte în mare majoritate să redevină comună, pentru că asta a fost tot timpul, acest drept, dintr-un motiv pe care nu-l avem. Şi invit majoritatea să-mi explice de ce comuna Căzăneşti nu poate să revină la un drept pentru care luptă de ani de zile. Este absolut incredibil pentru ce ne luptăm acum: pentru dreptul unor cetăţeni să fie ceea ce au fost tot timpul. Mulţumesc. (Aplauze.)

Petru Gabriel Vlase Mulţumesc şi eu. Procedură, domnul Dobre. Domnule Movilă, sunteţi al treilea vorbitor, nu mai aveţi cum. Vă rog, domnule deputat, domnule lider.

Victor Paul Dobre Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Cred că cea mai bună soluţie e să retrimitem comisiei, pentru două săptămâni. Pentru că tot ceea ce s-a spus aici e corect. E o solicitare a cetăţenilor, vorbim de autonomie. Eu propun retrimiterea la comisie.

Petru Gabriel Vlase Vă rog, vot pentru retrimitere la comisie, două săptămâni. (Aplauze.) 158 de voturi pentru, o abţinere, un coleg care nu votează. Aţi luat o decizie înţeleaptă, pentru că oricum tot acolo ajungea, că nu trecea, că e organică.