Florin Iordache 4. Reexaminarea, la cererea preşedintelui României, a Legii privind înfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului; PL-x 375/2016/2017. Domnule preşedinte Gigel Ştirbu, vă rog.
Gigel-Sorinel Ştirbu Mulţumesc, domnule preşedinte. Raport suplimentar privind cererea de reexaminare formulată de Preşedintele României asupra Legii privind înfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului. În conformitate cu prevederile art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată cu cererea de reexaminare asupra Legii privind înfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului, transmisă cu adresa PL-x 375/2016/2017, din data de 13 martie 2017. La data de 11 noiembrie 2016, Preşedintele României s-a adresat Parlamentului, în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituţia României, formulând cererea de reexaminare a Legii privind înfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a admis cererea de reexaminare şi a adoptat Legea privind înfiinţarea Institutului, cu amendamente, în şedinţa din 6 martie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, fiind astfel satisfăcute o mare parte dintre observaţiile formulate în cererea de reexaminare. În data de 18 aprilie a.c., plenul Camerei Deputaţilor a retrimis legea comisiei, în vederea întocmirii unui raport suplimentar. Comisia a reluat dezbaterea asupra legii. La dezbateri s-a constatat o unanimitate a voturilor parlamentarilor prezenţi în sală în momentul votului, aceştia dorind să supună plenului Camerei Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, admiterea cererii de reexaminare formulată de preşedintele României şi, respectiv, adoptarea Legii privind înfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului, cu amendamentele din anexă. Mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. La dezbateri generale? Domnul Bulai Iulian. Se pregăteşte domnul Rotaru.
Iulian Bulai Dragi colegi, Privind acest proiect legislativ, USR nu a primit încă răspunsuri convingătoare la următoarele întrebări. Care mai este astăzi sensul noţiunii de spaţiu istoric al Levantului, coborât direct din secolele XVIII şi XIX? Cum se delimitează geografic mai precis aria de cuprindere a acestor studii, atâta vreme cât iniţiatorul legii înşiruie laolaltă Africa de Nord, Peninsula Balcanică, Orientul Apropiat, Orientul Mijlociu şi Caucazul? Studiile interdisciplinare avansate în care se va înscrie institutul vor cuprinde oare studii arabe, studii semitice, studii de istorie şi filozofie a religiilor, studii orientale, studii de antropologie şi etnologie, studii de istorie, studii de lingvistică? Totodată, din descrierea obiectivelor, par convocate studii politice, de istoria şi filozofia culturii, studii de ecologie, de geologie, de geografie, studii arheologice şi de conservare a patrimoniului. Aşadar, cum vor fi toate acestea reprezentate în structura viitorului institut? Care va fi forul ştiinţific tutelar al acestui institut creat prin lege să funcţioneze în subordinea Senatului, de vreme ce Academia Română nu doreşte să-l preia în subordonarea ei? Legat de subordonarea institutului faţă de Senatul României. Aşa cum este specificat în proiectul legislativ, institutul ar urma să funcţioneze în subordinea Senatului României. De ce trebuie creat el în subordinea Senatului? Senatul este o instituţie care legiferează. Este o instituţie care are alte câteva instituţii în subordine, dar e vorba de instituţii cu alt caracter. Şi nu văd de ce ar trebui să aibă în subordine un institut de cercetări. Senatul nu are în atribuţii pe acelea de a face cercetări, nu are mijloacele de a încadra cercetări ştiinţifice, de a evalua cercetători, de a deschide concursuri pentru cercetători, nu are instrumentele pentru a asigura publicaţii ştiinţifice de înalt nivel internaţional, nu are indicii necesari pentru a măsura calitatea acestor publicaţii. Nu există niciun fel de atribuţii ale Senatului în controlul cercetării ştiinţifice. Toate acestea sunt întrebări pe care ni le punem cu privire la această afiliere. USR nu susţine această propunere legislativă. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Da. Domnule Robert Turcescu, vă rog. Grupul PMP.
Robert-Nicolae Turcescu Bună ziua, dragi colegi! Nu vom susţine înfiinţarea acestui institut, din mai multe motive. Dar v-aş recomanda tuturor o lectură atentă a celor scrise de vicepreşedintele Academiei Române, domnul Victor Spinei, în momentul în care vorbeşte despre această iniţiativă, care, ştim cu toţii, îi aparţine fostului preşedinte, domnul Emil Constantinescu. Domnul preşedinte Emil Constantinescu, fost preşedinte, a fost învins de sistem, după care a înfrânt, în calitate de conducător la vreo 3 fundaţii, care au fost construite, de-a lungul timpului, pe modelul pe care vrea să construiască şi acest institut pentru studierea Levantului, adică fundaţii care, de-a lungul timpului, au beneficiat ani de zile de spaţii generoase acordate de celebra Regie Autonomă a Protocolului de Stat, pentru care, de-a lungul timpului, a plătit sume foarte mici, sub formă de chirii. De asemenea, mi-aduc aminte că domnul Emil Constantinescu, pe vremuri, se lăuda cu felul în care va reuşi să sprijine tinerii dotaţi ai României. N-a reuşit lucrul acesta. Iarăşi, un proiect mort. Sigur, astăzi vrea să facă un institut pentru studierea Levantului. Se întreba colegul de la USR de ce un astfel de institut. Păi, având în vedere că el va fi stipendiat din bugetul Senatului, poate că domnul Emil Constantinescu face un astfel de institut ca să-l poată compara în continuare pe preşedintele Senatului, domnul Tăriceanu, fie cu Margaret Thatcher, fie cu Reagan sau mai ştiu eu cu cine îi trece prin minte. Pe de altă parte, trebuie să admitem cu toţii că, de-a lungul acestor ani, pornind de la celebra Academie pentru Studiul Securităţii Naţionale şi alte forme fără fond, am stipendiat din bani publici foarte multe "academii", cu ghilimelele de rigoare, sau astfel de organizaţii, precum aceasta, numită Institutul pentru Studierea Levantului. Acest institut se vrea nu în subordinea Academiei Române, ci se anunţă că va fi în subordinea unei academii mondiale. O să găsiţi în acest proiect. Ceea ce e foarte interesant este că, dacă cercetaţi de unde se stipendiază, de unde îşi ia banii respectiva academie mondială, ei bine, veţi afla că aceasta este o organizaţie nonguvernamentală. Prin urmare, nu se alimentează din bani publici. Recomand, prin urmare, domnului Emil Constantinescu şi iniţiatorilor acestui proiect de lege, dacă tot vor să înfiinţeze Institutul pentru Studierea Levantului, să o facă din fonduri nonguvernamentale, să găsească finanţări în alte părţi, că în felul acesta bănuiesc că n-ar avea nimeni nimic împotrivă să avem în România chiar şi un institut luxuriant, precum cercetarea Levantului. Grupul Partidului Mişcarea Populară va vota împotriva acestui proiect de lege. Îndrăznesc, înainte de a vota, mâine, la votul final, un astfel de proiect, să aveţi amabilitatea să citiţi sau să recitiţi măcar - spun încă o dată - ceea ce afirmă în mod foarte justificat un om pe care îl creditez cu multă bună-cuviinţă, cu multă ştiinţă de carte, este vorba de vicepreşedintele Academiei Române, domnul Victor Spinei. Sunt acolo suficiente motive pentru a proceda şi dumneavoastră la fel cum vom proceda noi, cei din Grupul Partidului Mişcarea Populară, şi anume, să nu votaţi înfiinţarea unui astfel de institut. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Mulţumesc şi eu. Domnul Andrei Gheorghe, Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat.
Andrei Daniel Gheorghe Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Noi, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal, sperăm că acest institut care se va înfiinţa va avea o reală utilitate publică şi nu va constitui doar o simplă sinecură, creată special pentru a satisface nevoile sau interesele unei persoane ori ale unui grup de persoane. În România, ne confruntăm cu toţii cu această problemă, a formelor fără fond, a instituţiilor, de cele mai multe ori, a instituţiilor de tip cultural, de tip politico-diplomatic, a căror utilitate, de multe ori, o regăsim cu destulă dificultate. Levantul trebuie să reprezinte, vrând-nevrând, o zonă prioritară pentru politica externă românească. Este o zonă geografică apropiată nouă şi îmi permit să spun chiar apropiată sub anumite aspecte culturale. Levantul înseamnă în fond acest spaţiu al Mediteranei de Est, în care se găsesc Israelul, Ciprul, Libanul, Siria, Iordania, teritoriile palestiniene. Deci avem un spaţiu deosebit de important, din punct de vedere geostrategic şi geopolitic, şi un spaţiu cu care România are lungi relaţii şi lungi legături istorice. Să nu uităm că în perioada Evului Mediu, Ţara Românească şi Moldova au fost printre principalii sponsori şi susţinători ai comunităţilor creştine din Orient. Să nu uităm că, inclusiv în istoria mai recentă, România a avut relaţii deosebite atât cu lumea arabă, cât şi cu statul Israel. Să nu uităm, de asemenea, că sunt comunităţi mari de români, în special în Israel, dar şi în celelalte ţări, iar relaţiile comerciale dintre România şi statele aflate în Levant au constituit întotdeauna o parte importantă a schimburilor economice ale României. Aşadar, pe undeva, această cercetare a Levantului şi a legăturilor pe care România le are cu acest spaţiu care a aparţinut cândva Imperiului Bizantin, un spaţiu mult mai complex din punct de vedere cultural şi din punct de vedere identitar... avem acolo evrei, avem arabi, avem greci, avem asirieni, avem armeni şi avem ultimii vorbitori ai limbii aramaice, pe care o vorbea cândva Mântuitorul Hristos. Una peste alta, este foarte important ca noi toţi să conştientizăm că atunci când creăm o instituţie publică, atunci când încercăm să cercetăm astfel de chestiuni care implică politică internaţională şi relaţii diplomatice, ar trebui ca acele lucruri să capete şi o finalitate şi să nu fie făcute strict aşa, doar pentru o anumită persoană şi doar cu un obiectiv imediat. Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea Proiectului cu privire la constituirea Institutului pentru studiul Levantului şi sperăm că acest lucru nu va rămâne doar aşa, scris pe foaie şi va genera anumite efecte. Şi totodată, cred eu, România trebuie să aibă o implicare tot mai mare în problematica care ţine de această zonă apropiată nouă, atât geografic, cât şi istoric, reprezentată de spaţiul Mediteranei de Est, de această zonă de confluenţă de culturi şi civilizaţii, care a jucat un rol mult mai important în istoria umanităţii, decât ne imaginăm astăzi. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii. Mergem la raportul înlocuitor. Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Art. 1? Art. 2? Art. 3? Art. 4? Art. 5? Art. 6? Art. 7? La art. 8 ni se propune o modificare. Observaţii? Nu. Art. 9? Nu. Rămâne la votul final. Are caracter ordinar. Următorul.