Carmen-Ileana Mihălcescu 5. Ne întoarcem la punctul 5 de pe ordinea de zi. Am primit raportul la Propunerea legislativă privind "Legea Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918"; este Pl-x 466/2016. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Vă rog, domnule deputat Ciuhodaru.
Tudor Ciuhodaru Mulţumesc, doamnă preşedinte. Marea Unire a fost, este şi va fi o icoană pentru cei care simţim şi gândim româneşte. Am iniţiat acest proiect de lege pentru că şi de la Iaşi vrem să marcăm în mod corespunzător acest eveniment extrem de important pentru toţi românii. Vă solicit tuturor astăzi să votaţi acest proiect de lege, pentru că în ultimul secol este cea mai importantă realizare pe care au avut-o românii şi este nevoie, şi aici, ca Parlamentul României să consfinţească acest lucru. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Dacă mai doreşte cineva să intervină? Vă rog, domnule deputat Bichineţ.
Corneliu Bichineţ Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Nu ştiu dacă domnul Ciuhodaru este printre iniţiatori, însă acest proiect de lege trebuie studiat cum se cuvine. Şi atitudinea noastră, a celor din Camera Deputaţilor, trebuie să dea un semnal pentru toată România. Pregătim aşa cum se cuvine întâmpinarea Centenarului. Nu ca săptămâna trecută, când noroc că presa inteligentă a surprins câteva inadvertenţe pe care le-am comis noi aici. La Centenarul Iaşi - Capitala Unirii, aţi văzut distincţia Alteţei Sale Regale? Eu nu sunt regalist, dar am apreciat frumuseţea discursului, a comportamentului. N-aş fi corect dacă nu aş spune că şi dintre colegii care au luat cuvântul s-au detaşat câţiva. E vorba de Liviu Dragnea, Tomac, dar în mod special domnul Varujan Vosganian, care a ţinut un discurs de excepţie, ca un bun român. Oricum, îmi pare rău că domnul Tăriceanu "i-a luat faţa" în două rânduri. Cu o gafă monumentală, spunând că dacă dispare ţara, dacă dispare poporul, e bine că rămâne Parlamentul, şi lucrurile merg înainte. Şi a doua chestiune gravă pe care a comis-o domnul Tăriceanu: a nedreptăţit un întreg grup parlamentar, pe cei de la UDMR, cărora nu le-a dat cuvântul. Pentru că aş fi vrut să văd şi eu poziţia UDMR-ului la 100 de ani de la Unirea... de la ce s-a întâmplat la Iaşi. Acum, stimaţi colegi, trebuie să marcăm nu numai prin acea cruce de 100 de metri, la Alba Iulia. Nu numai prin serbări, prin festivităţi, prin Sala Unirii, ci şi printr-o faptă mare, a tuturor românilor, o dată la 100 de ani. Şi cum eu la bicentenar, din motive obiective, voi lipsi, ca şi mulţi dintre dumneavoastră, aş vrea să fie consemnat că în întâmpinarea Centenarului, cei de la PMP propun ca, dacă până acum nu s-a putut face nicio autostradă, să fie o autostradă...
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să finalizaţi...
Corneliu Bichineţ ... o autostradă a Unirii. Vă rog să nu mă mai opriţi, că nu faceţi bine. De asemenea, vă aduc aminte că în urmă cu ani, la un 1 Decembrie, un coleg de la UDMR a venit cu doliu la mânecă. Asta semnifica, pentru Domnia Sa,1 Decembrie. Sper că la anul, când vom împlini Centenarul, vom da dovadă de unitate aici, comportament coerent în ţară şi fapte concrete pentru o Românie unită. Vedeţi ce pregăteşte Viktor Orbán dincolo: 100 de ani - Trianon. Vă mulţumesc. Corneliu Bichineţ, de la PMP.
Carmen-Ileana Mihălcescu Dacă dintre iniţiatori mai doreşte cineva să intervină? Dacă nu, pentru prezentarea raportului, dau cuvântul... Domnul Oprea Dumitru, iniţiator.
Dumitru Oprea Sosi şi ziua de apoi... Ştiţi, săptămâna trecută am îndurat foarte mult. Ca reprezentant al Moldovei, am suferit mult, săptămâna trecută, când istoria a fost dată peste cap. Dacă vă uitaţi în documentele primite, istoria Iaşiului - Capitală de Război nu începe în 1917, a început a fi sărbătorită din 1916. În 2017 vom sărbători alte lucruri, dar evenimentul ca atare este declanşat în noiembrie 1916, când George Mârzescu, un primar liberal, punea în vizibilitate mondială puterea acelui oraş care avea 58.000 de locuitori. El, ca primar, trebuind a primi, în cei 2 ani, cât Iaşiul a fost Capitală de Război, până la un milion, până la un milion de beneficiari ai tratamentului generat de vicisitudinile războiului şi de bolile care se aciuaseră. Şi o Regină, precum Maria, era greu de întâlnit în lume. Deci, în astfel de condiţii, Guvernul s-a mutat, în noiembrie 1916, la Iaşi, iar în documentele prezentate colegilor din Parlament, acele mărturii nici nu au existat. Deci 58.000 de oameni care au înfruntat vicisitudinile războiului şi când orice clădire publică a Iaşiului s-a transformat în spital. Sunt lucruri pe care ar trebui să le promovăm zi de zi, îndeosebi pentru tinerii care sunt implicaţi în sărbătorirea sutei de ani. Dar aş îndemna pe cei care sfidează rolul Moldovei să încerce să citească istoria începutului de secol XIX, când dacă n-ar fi fost colţul de Moldovă constituit din Tutova, din Bârlad, care cereau intrarea în Europa prin căile ferate, şi dacă Regele n-ar fi ascultat ţara, lucrurile erau mult mai complicate. Într-un astfel de context, discutăm noi despre 100 de ani, iar Moldova este lăsată uitării, cu o trimitere maliţioasă la un anumit comportament al moldovenilor. Ei sunt blânzi, sunt credincioşi, dar nu uită. S-ar putea ca mulţi dintre cei care uită, chiar şi cerul Hodivoaiei - consemnat, la 1907, e adevărat, înainte de Primul Război Mondial, "S-a ridicat spre cer, din Hodivoaia,/Şi din Flămânzi şi Stănileşti, văpaia" - să nu asistăm într-o bună zi la ridicări de astfel de văpăi. Daţi importanţă cuvenită Moldovei! Daţi importanţă cuvenită oamenilor care s-au luptat pentru o Moldovă adevărată!
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc frumos. Din partea comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului comun suplimentar? Doamna deputat Sorina Bucura-Oprescu, vă rog.
Simona Bucura-Oprescu Doamnă preşedintă, Onorată asistenţă, Simona Bucura-Oprescu. Vă rog să-mi permiteţi să prezint raportul comun al Comisiei pentru administraţie şi Comisiei pentru cultură, cu privire la Propunerea legislativă privind "Legea Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918". În şedinţa plenului Camerei Deputaţilor, din 28 februarie, în conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei, a fost retrimisă la comisii Propunerea legislativă privind "Legea Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918". Pentru această propunere legislativă s-a întocmit raportul comun nr. 4-c/454, respectiv 4-c/243. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă, în 10 octombrie 2016. Potrivit art. 75 din Constituţia României, republicată, şi art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. La întocmirea prezentului raport, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale. Guvernul României susţine adoptarea propunerii legislative, prin adresa nr. 871 din 24 februarie 2017. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea ca distincţii a medaliilor comemorative "100 de ani de la Primul Război Mondial" - şi aici, vă rog, s-a strecurat o eroare materială, din partea comisiei, şi vă rog să faceţi corecturile necesare - a medaliei aniversare "100 de ani de la Făurirea Statului Naţional Unitar Român", precum şi a titlului de onoare "Loc al Centenarului 1916-1918-2018". De asemenea, prin propunerea legislativă se doreşte stabilirea cuantumului sprijinului financiar pentru organizarea manifestărilor, ceremoniilor şi activităţilor prevăzute în acest sens de la bugetul de stat, prin Hotărâre a Guvernului. Potrivit prevederilor art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cele două comisii s-au reunit în şedinţă comună, în data de 2 mai 2017. Din totalul de 15 membri ai Comisiei pentru cultură au fost prezenţi 12 deputaţi. Din totalul de 25 de membri ai Comisiei pentru administraţie au fost prezenţi 23 de deputaţi. La dezbateri a participat, în conformitate cu prevederile art. 55, domnul Cristian-Ioan Videscu, secretar de stat, Departamentul Centenar, din cadrul Secretariatului General al Guvernului României. În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, 4 abţineri, să propună plenului Camerei Deputaţilor întocmirea unui raport comun suplimentar de adoptare a Propunerii legislative privind "Legea Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918", cu amendamentele admise şi amendamentele respinse, cuprinse în Anexele nr. 1 şi nr. 2 la prezentul raport. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc, Simona Bucura-Oprescu. Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Vă rog. Domnul deputat Roman.
Florin-Claudiu Roman Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor colegi parlamentari, Ieri, din păcate, în cadrul şedinţei Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisiei pentru cultură s-a scris o pagină ruşinoasă în istoria poporului român. La 100 de ani de la Marea Unire, amendamentele opoziţiei, care vizau lucruri extrem de importante pentru români: realizarea Monumentului "Unităţii Naţionale", reabilitarea Sălii Unirii, loc sfânt în care a fost semnată Declaraţia de la Alba Iulia, şi a Muzeului Naţional, a fost respinsă de majoritatea antinaţională PSD-ALDE-UDMR. Ca deputat de Alba, dragi colegi, vă spun că există doar un loc sfânt al Unirii - Alba Iulia. De ieri, potrivit propunerilor dumneavoastră, avem mai multe oraşe, avem mai multe localităţi, se diluează şi se diminuează rolul istoric al Albei Iulia şi mistificăm istoria. Ceea ce s-a întâmplat ieri m-a făcut să înţeleg că nu putem fi atât de înţelepţi ca cei care în urmă cu 99 de ani s-au întrunit la Alba Iulia pentru a semna actul Marii Uniri. În opinia PSD, ALDE şi UDMR, Alba Iulia nu mai este Capitala Marii Uniri. Era un titlu onorific. Aţi reuşit să ni-l luaţi şi pe ăsta! Stimaţi colegi, Legea Centenarului a fost modificată - vorbim acum şi de Primul Război Mondial - doar pentru ca noi să discutăm astăzi, în Parlament, şi despre o localitate din Teleorman. Unde am ajuns, oameni buni?! Ce treabă are Teleormanul cu Centenarul Marii Uniri?! Doamne, unde am ajuns! Dragi colegi, Dispreţul PSD faţă de Centenar este maxim. Aţi numit în fruntea Departamentului Centenar un tânăr secretar de stat. Nu provine nici din mediul academic, nu provine nici din mediul universitar, în schimb este un gladiator de partid, scria comunicate de presă la PSD Arad. Domnul secretar de stat a fost înainte paznic, o meserie nobilă. Asta este preţuirea pe care majoritatea PSD-ALDE o arată, împreună cu aliaţii din UDMR, pentru Centenarul Marii Uniri! De la cea mai înaltă tribună a Parlamentului, vă anunţ că, începând de săptămâna viitoare, voi intra în grevă japoneză, iar la începutul sesiunii din septembrie, dacă Guvernul Grindeanu Zero va aloca zero bani pentru Alba Iulia, o să-mi rezerv dreptul de a protesta în greva foamei, spre dispreţul dumneavoastră. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Domnul deputat Tomac. Vă rog.
Eugen Tomac Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Cred că dincolo de dezbaterea politică, dincolo de diferenţa de opinie şi convingeri, ar trebui, măcar o dată la patru ani, să ne ridicăm la înălţimea acestui moment care se numeşte "100 de ani de la Marea Unire". Îmi pare rău că nu înţelegem cât de urât arată această faţă a dispreţului faţă de valorile fundamentale care reprezintă acest stat - şi vă dau doar două exemple care ilustrează perfect lipsa de solidaritate şi de implicare în ceea ce priveşte păstrarea acestor valori. Marea Unire s-a înfăptuit sub conducerea Regelui Întregitor Ferdinand. Nu este posibil ca în România de astăzi să nu avem o statuie ridicată în memoria Regelui Întregitor şi nu este posibil ca acest lucru să nu existe printre preocupările noastre, dacă discutăm de Parlament. Urât arată această faţă a dispreţului şi a discursului demagogic prin care venim şi plângem cât de preocupaţi suntem de istoria naţiei noastre şi de faptul că ne bucurăm că avem 100 de ani de la Marea Unire. Vă mai spun un lucru important. Nu ştiu câţi dintre dumneavoastră ştiţi că primul preşedinte al Camerei, al României reîntregite, a fost boierul Vasile Stroescu, un ilustru jurist care a apărat drepturile românilor din provinciile istorice - mă refer la Transilvania şi Basarabia - şi care şi-a dedicat întreaga activitate sprijinirii construirii de şcoli şi spitale pentru românii din aceste provincii. El, pentru ceea ce a făcut, a fost ales primul preşedinte al Camerei României reîntregite, un boier basarabean - şi sper ca în următoarea perioadă să putem să-i aducem o minimă recunoştinţă acestui ilustru jurist, primul preşedinte al Parlamentului României reîntregite -, şi să denumim această sală a Parlamentului "Sala Vasile Stroescu". E minimum ce putem face pentru a le aduce recunoştinţă celor care şi-au dedicat întreaga viaţă acestui ideal nobil. Sigur că n-aş vrea să politizăm excesiv acest moment, dar ceea ce s-a întâmplat cu privire la centenar este un lucru nedorit. Nu putem diminua importanţa Instituţiei prezidenţiale, pentru că nu discutăm despre un om, discutăm despre Instituţia Preşedintelui României, iar distincţiile le oferă şeful statului român, Preşedintele României, nu preşedintele uneia dintre Camere. Deci noi ne vom abţine la acest subiect, pentru că legea şi-a pierdut din esenţa sa. Noi trebuia să dăm un semnal politic de solidaritate, pentru că şi eu aş vrea, împreună cu toţi colegii, indiferent de grupul parlamentar din care facem parte, că vorbim de domnul Bacalbaşa, că vorbim de domnul Vosganian, că vorbim de colegi din alte grupuri parlamentare, cu toţii ar trebui să avem o viziune comună pe această temă. (Aplauze.)
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Domnul deputat Márton Árpád. Vă rog.
Árpád-Francisc Márton Doamnă vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Ni se pare normal ca orice ţară să-şi sărbătorească acel moment în care a devenit o ţară întregită în hotarele actuale. Această lege vizează acest moment de Centenar pentru 1 Decembrie 2018. Noi am participat la dezbaterea acestei legi şi prima dată, şi acum, în comisiile reunite. Avem chiar un amendament respins, pe care o să-l susţin. Pentru a nu intra în discuţie în momentul când ar trebui să intervin, este după punctul 7 din "Amendamente admise", pentru că acolo i-ar fi locul, un art. 8. În momentul când am depus amendamentul, evident, legea arăta altfel, avea doar patru articole. Şi o să-l susţin în acel moment acel amendament. Dar dacă vorbim despre mistificarea istoriei, trebuie să vă spun, celor care n-aţi fost prezenţi ieri în această şedinţă reunită a celor două comisii, că mistificarea următorilor 100 de ani ai istoriei României a început de astăzi, de la tribuna Parlamentului. Pentru că, ni s-a pus în cârcă cum că noi am fi votat amendamentele PSD din comisie. Nu este adevărat! Este adevărat că nu am votat nici amendamentele PNL-ului, dar n-am votat împotriva acestor amendamente, cum n-am votat nici împotriva amendamentului PSD, nici pentru, că noi tot timpul - se poate verifica - ne-am abţinut la toate amendamentele propuse în această dezbatere, la toate; puteţi verifica. Ca atare, cel puţin trei abţineri la toate voturile au existat, erau voturi în care abţinerile erau mult mai numeroase, e adevărat. Dar, încă o dată repet, n-am votat niciun amendament al PSD-ului în dezbaterea din comisie. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul deputat Gheorghe Andrei. Vă rog.
Andrei Daniel Gheorghe Mulţumesc. O să o iau eu un pic mai repede cu amendamentele şi vreau să spun că am observat un amendament al colegilor de la UDMR, care vizează caracterul de stat naţional. Iar se face confuzia între ideea de identitate naţională, care înglobează toţi românii într-un concept civic, indiferent de origine, etnie sau religie, cu un concept exclusivist, un concept de natură retrogradă. Şi, ca să vă dau câteva exemple, la momentul Marii Uniri, Rege al României era un etnic german, Ferdinand, iar Regina României era Maria, care era englezoaică, dar cu origini germane şi cu înrudiri în Rusia. Şi ca să vă spun un aspect şi mai important, unul dintre cei mai mari eroi ai Armatei Române în Primul Război Mondial şi prim-ministru pentru o scurtă perioadă, în 1919, era un etnic evreu, Arthur Văitoianu-Weithoffer, pe numele original. Aşadar, nu e niciun fel de naţionalism dintr-acesta revanşard sau şovin în acest proiect, aşa cum foarte eronat încearcă să prezinte realitatea colegii noştri de la UDMR. Noi suntem într-un moment în care trebuie să înţelegem acest proiect de lege din perspectiva unităţii naţionale şi cred că este foarte important să trecem peste disputele electorale, să trecem peste diferenţele doctrinare, să trecem peste deosebirile dintre noi şi să înţelegem că 100 de ani de la Marea Unire înseamnă un moment de identitate, un moment de rememorare şi un moment de reconsolidare a demnităţii naţionale, pentru că prestigiul României, atât la nivel internaţional, cât şi respectul pe care-l purtăm faţă de noi înşine, este mai scăzut decât a fost vreodată. Iar această ţară şi-a pierdut demnitatea sub multe aspecte, în primul rând din pricina noastră, trebuie să o spunem drept. De aceea, vă atrag atenţia asupra unui proiect provocator care se va derula lângă noi, este vorba de acel Trianon 2020, un proiect prin care Guvernul de la Budapesta încearcă să realizeze o formă de manipulare a istoriei, să pună în umbră Centenarul Marii Uniri a României. Este un proiect mult mai bine finanţat şi un proiect de propagandă care vizează decredibilizarea României şi chiar destabilizarea regională. Aşadar, acest proiect este foarte important pentru noi toţi şi cred că ar trebui să trecem, dincolo de orice orgolii şi orice diferenţe dintre noi, şi să ne bucurăm cu toţii că împlinim 100 de ani de unitate naţională în cadrul Statului Naţional Unitar Român, realizat prin jertfele a peste 800.000 de români în perioada Primului Război Mondial 1916-1919 şi realizat prin efortul acestei întregi naţiuni, pe parcursul anului 1918, fiind încununat de momentul 1 Decembrie, Alba Iulia. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul deputat Bacalbaşa. Vă rog.
Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa De la această tribună un coleg mi-a adus grave jigniri mie, ca persoană, partidului din care fac parte şi unui alt partid, ALDE. Din greşeală, i-a inclus şi pe colegii de la UDMR. Ce vreau să spun? 100 de ani de la România reîntregită în graniţele sale etnice reprezintă un eveniment realizat cu multă vărsare de sânge şi care s-a lovit de împotrivirea acerbă a numeroase forţe. Sigur că colegii de la UDMR au fost acuzaţi pe nedrept în cadrul triadei infamiei a predecesorului meu în a vorbi, pentru că pentru ei a fost o tragedie şi eu în mod obiectiv înţeleg că a fost o tragedie. Cred că, totuşi, 100 de ani care au trecut ar trebui să îi facă să înţeleagă că o populaţie majoritară românească în Ardeal şi care este precursoare venirii lor în pustă are anumite drepturi şi reprezintă o realitate obiectivă, dar între duşmanii acestei Românii unite a fost la un moment dat un comunism internaţionalist care, de fapt, reprezenta forţe mult mai complexe şi care supravieţuiesc astăzi sub diverse măşti şi sunt extrem de active, şi reprezintă un pericol real pentru România, şi între duşmanii unei Românii unite şi puternice sunt şi forţe din Occident pe care, de altfel, Nostradamus le-a prevăzut, a fost o emisiune recentă a interpretării lui româneşti... (Vociferări.) Asta este, cine vrea crede, cine nu vrea nu crede! ...iar PPE-ul reprezintă, de fapt, o forţă care priveşte nu cu multă bunăvoinţă România, iar trecerea fostului PD şi a liberalilor la PPE reprezintă un act de trădare naţională antiromânească pe care noi toţi am înţeles-o ca atare. Asta, pe de o parte legat de trădarea PSD-ului. În ce priveşte Alba Iulia, Alba Iulia este locul unde s-a semnat un document. Sângele s-a vărsat în altă parte. Sângele nu s-a vărsat în Alba Iulia, iar o ţară se clădeşte cu sânge. Apropo şi de Teleorman. Este vorba despre un atac al cavaleriei care a avut loc în mod real acolo, unde o mare unitate a fost decimată. Din păcate, această vărsare de sânge a fost rezultatul unei neglijenţe fatale şi a lipsei de recunoaştere, pentru că au nimerit drept în mitralierele germane. Dar s-a vărsat mult sânge.
Carmen-Ileana Mihălcescu Din păcate suntem nevoiţi să sistăm dezbaterile generale şi să mergem mai departe... (Vociferări.) Nostradamus? OK. ... şi să mergem mai departe la dezbaterea iniţiativei legislative. Avem amendamentele admise din Anexa nr. 1. Vă rog, în acelaşi timp, să urmăriţi şi amendamentele respinse şi să interveniţi acolo unde doriţi să le susţineţi. Amendamente admise. La nr. crt. 1, dacă sunt observaţii, comentarii? Dacă nu, adoptat. La nr. crt. 2, dacă sunt observaţii, comentarii? Nu. Adoptat. La nr. crt. 3, dacă sunt observaţii, comentarii? Nu. Adoptat. La nr. crt. 4, dacă sunt observaţii, comentarii? Nu. Adoptat. La nr. crt. 5, dacă sunt observaţii, comentarii? Aveţi la nr. crt. 5? Vă rog. Aveţi amendament respins?
Ionuţ Simionca Stimaţi colegi, Am încercat să intervin, să vă expun un punct de vedere. Ce e mai trist e că, majoritatea colegilor doresc să câştige pe o dezbatere aşa de importantă capital politic. Dar noi nu ne gândim cum suntem noi, ca români, ce simţim noi, ca români. Vă fac o comparaţie cu Statele Unite. Pe 4 iulie, de Ziua Independenţei, e mexican, e portorican, e dominican, toţi simt ca un american, toţi simt că trăiesc în ţara aia! Nu contează că suntem maghiari, suntem de altă etnie, PSD, PNL...
Carmen-Ileana Mihălcescu Legat de amendamentul pe care-l supun votului astăzi...
Ionuţ Simionca Da, legat de amendament, că suntem români...
Carmen-Ileana Mihălcescu ... aveţi o observaţie?
Ionuţ Simionca ... şi trebuie să simţim româneşte. Mulţumesc. Asta a fost observaţia mea.
Carmen-Ileana Mihălcescu Asta e o declaraţie! Vă mulţumesc. La nr. crt. 6? Nu sunt. Adoptat. La nr. crt. ... Nu. Am terminat la amendamentele admise. La respinse? La nr. crt. 7? Adoptat. Intrăm la Anexa nr. 2, la "Amendamente respinse", domnule Márton. Vă rog. La amendamente respinse.
Árpád-Francisc Márton Doamnă vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Aşa cum am anunţat, de aceea am intervenit la dezbaterile generale, îmi voi susţine doar unul dintre amendamente. Dacă aţi fi fost atenţi, dar nu asta a fost intenţia dumneavoastră, v-aţi fi dat seama că susţin amendamentul care se regăseşte, din greşeală, de două ori, la pct. 3 şi pct. 4, acelaşi amendament, care ar fi fost un art. 5, pentru că legea iniţială avea doar patru articole. În mod evident, aşa cum am anunţat, având în vedere amendamentele admise deja la primele şapte puncte, el ar deveni un articol 7 sau 8, mă scuzaţi, mi se pare 8. Da, art. 8 ar deveni, în urma votului dumneavoastră, prin care aţi adoptat amendamentele anterioare. Şi acest articol, 8, ar suna astfel: "Până la data de 1 decembrie 2018 legislaţia din România va fi pusă de acord cu promisiunile conţinute în Declaraţia de la Alba Iulia, în ceea ce priveşte drepturile individuale şi colective ale minorităţilor naţionale". Şi, ca să nu primim interpretarea pe care am primit-o în comisie, legată de federalizare şi alte astfel de observaţii, acest text se referă exact la pct. 1 din art. III al Rezoluţiei de la Alba Iulia, care zice: "Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie, prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării, în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc". Aceste cuvinte acoperă, într-adevăr, nişte drepturi deja câştigate pe care le avem, de a participa la alegeri, de a fi prezenţi în Parlamentul României, de a fi prezenţi în consiliile locale, dar mai sunt şi nişte promisiuni care deocamdată n-au intrat în legislaţia românească. Avem astfel de amendamente, proiecte, iniţiative legislative care ar putea face ca foarte uşor şi promisiunile încă nerealizate, în următoarele luni, până la data de 1 decembrie 2018, să se poată realiza. Aşteptăm, în primul rând, să votaţi acest amendament. De fapt, dacă este centenar, este centenarul acestei promisiuni. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Avem o propunere. Vot. 12 voturi pentru, împotrivă 116, două abţineri, un coleg nu votează. Amendamentul a fost respins. Supun la vot amendamentul propus în forma comisiei. Vă rog, vot. Amendament adoptat cu 117 voturi pentru, împotrivă 13, 3 abţineri şi atât. Legea merge mai departe la şedinţa de vot final. Biroul permanent... Rog colegii care sunt membri în Biroul permanent să meargă la sala de şedinţe.
Florin-Claudiu Roman Mai sunt amendamente respinse!
Carmen-Ileana Mihălcescu Sigur că da! Mai sunt amendamente respinse. Vă rog frumos să le susţineţi!
Florin-Claudiu Roman Din păcate, aşa discutăm despre centenar. Aşa s-a discutat şi în comisii, pe fugă, aşa discutăm şi astăzi. Nu cred că e normal şi ...
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să specificaţi amendamentul pe care ...
Florin-Claudiu Roman Nu-mi vine să cred, doamnă, nu-mi vine să cred că sunteţi în stare să sfidaţi de o asemenea manieră Centenarul.
Carmen-Ileana Mihălcescu Ascultăm amendamentul.
Florin-Claudiu Roman Un amendament respins la comisie, pe care l-am propus, are următorul conţinut: "Se va realiza Monumentul Unităţii Naţionale în municipiul Alba Iulia până la 1 noiembrie 2018". Prin Hotărârea nr. 26 din 30 noiembrie 1994 a fost declarat de către Guvernul Adrian Năstase, Guvern PSD, municipiul Alba Iulia "Cetate-simbol a Marii Uniri a românilor", de asemenea, şi prin Legea nr. 344 din 6 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2000 privind declararea municipiului Alba Iulia şi a zonei înconjurătoare ca obiectiv de interes naţional. Îmi cer scuze şi fac următoarea rectificare. Deci domnul Adrian Năstase, care era tot PSD-ist, a acordat importanţa cuvenită oraşului Marii Uniri. Parlamentul a scos o lege. La ora actuală, acelaşi Parlament, a mai scos o Lege a Centenarului, care prevede construcţia "Monumentului Unităţii Naţionale" de la Alba Iulia, în valoare de 15 milioane de lei. Ea a trecut de Senat şi zace în Comisia pentru buget, finanţe, la sertarul domnului Badea. Trebuie să înţelegem cu toţii, indiferent de unde venim, că la 100 de ani, dacă nu suntem în stare, ca popor, să ridicăm un monument în memoria celor care au făcut Marea Unire şi Statul Naţional Român, înseamnă că nu suntem aici decât nişte gânditori politici, şi nu nişte români adevăraţi. O să mă uit şi eu foarte exact, la final, pe vot şi o să fac această listă pentru a o prezenta tuturor colegilor din Ardeal. Al doilea amendament...
Carmen-Ileana Mihălcescu Daţi-mi voie să supun votului primul amendament pe care l-aţi propus.
Florin-Claudiu Roman Vă rog.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vot, vă rog.
Florin-Claudiu Roman Vă mulţumesc. Al doilea alineat...
Carmen-Ileana Mihălcescu Daţi-mi voie să citesc şi rezultatul votului.
Carmen-Ileana Mihălcescu 28 de voturi pentru, împotrivă 82, abţineri 19, nu votează un singur coleg. Amendamentul a fost respins. Supun votului varianta propusă de comisie. Vot. Varianta aprobată de comisie: voturi pentru 95, contra 18, 17 abţineri, un coleg nu votează. Vă rog. Următorul amendament.
Florin-Claudiu Roman "Se vor realiza lucrări de reabilitare la Sala Unirii în municipiul Alba Iulia până la 1 noiembrie 2018".
Carmen-Ileana Mihălcescu Vot, vă rog. Amendament respins cu 78 de voturi împotrivă, pentru 32, abţineri 24, doi colegi nu votează. Supun votului varianta propusă de comisie, aşa cum decurge din raport. Vot. Este adoptată varianta comisiei cu 87 de voturi pentru, 22 împotrivă, 21 de abţineri, un coleg nu votează. Vă rog, alte amendamente?
Florin-Claudiu Roman "Se vor realiza lucrări de reabilitare şi consolidare la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia până la 1 noiembrie 2018".
Carmen-Ileana Mihălcescu Vot. Amendament respins cu 74 de voturi, pentru 38, abţineri 26, un coleg nu votează. Supun votului varianta comisiei. Vot. Varianta comisiei adoptată cu 84 de voturi pentru, 27 împotrivă, 25 de abţineri, un coleg nu votează. Vă rog. Alte amendamente?
Florin-Claudiu Roman Ultimul amendament. "Departamentul Centenar are ca obiectiv coordonarea la nivel naţional a pregătirii, organizării şi desfăşurării manifestărilor, a acţiunilor şi proiectelor de aniversare a Centenarului României 1918-2018 şi Primului Război Mondial îşi va muta şi desfăşura activitatea în municipiul Alba Iulia până la 1 decembrie 2018".
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Vot pentru amendamentul colegului. Vă rog. Amendament respins cu 90 de voturi împotrivă, pentru 22, abţineri 26. Supun votului varianta comisiei. Vot. Adoptată varianta comisiei cu 92 de voturi pentru, 20 de abţineri, 20 de voturi împotrivă, un coleg nu votează. Înţeleg că este ultimul amendament respins.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc.
Florin-Claudiu Roman Şi daţi-mi voie să adresez o invitaţie tuturor colegilor, să participe la manifestările dedicate Zilei Naţionale şi în acest an, şi cu ocazia Centenarului, şi veniţi fără grijă, că suntem oameni serioşi. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. (Vociferări.) Ce explicaţie a votului? La votul final puteţi să vă explicaţi votul, la dezbaterea iniţiativei legislative nu. Biroul permanent, colegii, vă rog să vă prezentaţi la sală.