Carmen-Ileana Mihălcescu Motiv pentru care mergem la susţinerea interpelărilor. Voi da cuvântul colegilor înscrişi pe listă, pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse. Vă reamintesc că, potrivit Regulamentului, mai mult de 3 minute nu puteţi susţine. Domnul Constantin Codreanu. Domnule deputat Codreanu, de la PMP, vă rog.
Constantin Codreanu Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Interpelarea mea de astăzi este adresată doamnei Andreea Păstîrnac, ministrul pentru românii de pretutindeni, şi are ca obiect "Stadiul proiectelor depuse în sesiunea de finanţare pe anul 2016 de către asociaţiile româneşti din Timoc şi planul de măsuri pentru anul în curs pentru comunităţile româneşti din Timoc". În această interpelare fac referire la 3 proiecte. Primul dintre ele este proiectul privind Centrul spiritual, cultural-educativ "Sf. Andrei", solicitant: Episcopia Daciei Felix, Patriarhia Română. Al doilea proiect este proiectul privind Caravana culturii şi tradiţiilor populare româneşti din Timoc, ediţia a IV-a, solicitant: Asociaţia pentru cultura românilor/vlahilor din Serbia, "Ariadnae Filum". Şi al treilea proiect este proiectul privind Centrele cultural-educative ale românilor timoceni, solicitant: Asociaţia pentru cultura românilor/vlahilor din Serbia, "Ariadnae Filum". Pentru a putea avea o viziune de ansamblu şi a evalua concret modul de implicare a ministerului în demersurile asociaţiilor româneşti din Timoc, în promovarea culturii şi păstrarea identităţii lor naţionale, lingvistice şi religioase, vă rog să-mi transmiteţi un plan concret al proiectelor pe care Ministerul pentru Românii de Pretutindeni le are în vedere în următoarele trimestre ale anului curent pe zona respectivă, ţinând cont de strategia pe baza căreia ministerul funcţionează şi având în vedere toate direcţiile de acţiune: mass-media, cultură, educaţie, biserică, sprijinul logistic etc. De asemenea, vă rog să-mi comunicaţi bugetul alocat pentru 2017 proiectelor destinate comunităţii româneşti din Timoc, pe fiecare proiect în parte care urmează a fi desfăşurat pe această zonă. Răspunsul se va transmite în scris Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul deputat Dohotaru, de la USR? Este prezent? Nu. Oricum, interpelarea este depusă. Domnul Steriu? Interpelare... va depune. Domnul Cătălin Cristache? Domnul Marius Paşcan? Vă rog.
Emil-Marius Paşcan Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Interpelarea mea este adresată Ministerului Sănătăţii, domnului ministru Florian-Dorel Bodog, şi priveşte "Criza medicamentelor pentru tratamentul împotriva cancerului" care este absolut intolerabilă. Domnule ministru, Bolnavii de cancer din România se află într-o situaţie dramatică, câtă vreme au nevoie de tratamente care depind de medicamente ce nu se mai găsesc pe piaţa românească. Producătorii a 11 dintre cele mai importante medicamente care sunt utilizate în tratamentul împotriva cancerului au anunţat că renunţă la autorizaţia de punere pe piaţă. Aceştia invocă motive comerciale. Pe site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului a fost postat anunţul îngrijorător al producătorilor de medicamente: anume că aceştia se retrag de pe piaţa românească. Decizia este pusă pe seama măsurii PSD de a reduce cu 35% preţul medicamentelor inovative care au ieşit de sub protecţia patentului. Este vorba despre medicamente vitale pentru cei care suferă de cancer de colon, pulmonar, ovarian, mamar, leucemii sau chiar despre un calmant al durerilor, destinat pacienţilor cu metastază în fază terminală. Medicii susţin, prin declaraţii de presă, că impactul va fi unul devastator pentru bolnavi. Conform estimărilor, câtă vreme nu există un registru naţional al bolnavilor de cancer, în România sunt trataţi aproape un milion de pacienţi victime ale acestei boli. Şi alţi bolnavi, conform informaţiilor difuzate prin mass-media, se confruntă cu lipsa medicamentelor. Peste 1.300 de bolnavi de hemofilie nu mai au pastile de două luni, iar peste 70.000 de bolnavi de Parkinson au rămas fără un medicament vital. Totodată, bolnavii de diabet se plâng că abia găsesc insulină în farmacii. Domnule ministru, Se cuvine să răspundeţi şi să clarificaţi de urgenţă, în mod oficial, aceste semnale dramatice din spaţiul public. Este inacceptabil ca bolnavii afectaţi de această cumplită maladie a secolului, ca şi de alte boli cronice grave, pe lângă suferinţele de care au parte, organic şi psihic, să mai lupte şi cu incompetenţa manifestată în reţeaua medicală de aprovizionare cu medicamente. În acest sens, vă solicit să răspundeţi în scris prezentei interpelări. Vă mulţumesc. Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul Eugen Tomac? Domnul Petru Movilă? Domnul Laurenţiu Nistor? Vă rog.
Laurenţiu Nistor Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Interpelarea de astăzi este adresată domnului ministru Alexandru Petrescu, ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat. Stimate domnule ministru, Pe data de 19 aprilie, la Paris, aţi moderat panelul "Reforme destinate atragerii investiţiilor străine directe şi îmbunătăţirii competitivităţii în Europa de Sud-Est", organizat în deschiderea conferinţei Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică - OCDE. Reprezentanţii OCDE şi ai Comisiei Europene au promovat necesitatea dezvoltării unui model economic nou în zonă, bazat pe integrarea în economia Uniunii Europene, intensificarea relaţiilor economice ale ţărilor din regiune şi valorificarea legăturilor istorice şi economice tradiţionale ale acestora. De altfel, în prima perioadă aţi avut o serie de întrevederi cu diverşi investitori, în demersul de a aduce în România cât mai multe firme, într-o cooperare benefică ambelor părţi. Ştim că una din priorităţile Ministerului Mediului de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat este consolidarea mediului de business, prin atragerea de investiţii străine. În acest sens, vă rugăm, domnule ministru, să ne comunicaţi care sunt investitorii care şi-au anunţat deja prezenţa în România. Vă rugăm să ne precizaţi ce investiţii au fost confirmate şi de câte locuri de muncă putem vorbi, dar şi ce investiţii putem anunţa pentru 2017. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Doamna Raluca Turcan? Domnul Ioan Sorin Roman? Nu. Domnul Daniel Olteanu? Nu. Domnul Marilen-Gabriel Pirtea? Vă rog.
Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă. Interpelarea mea se adresează doamnei vicepremier Sevil Shhaideh, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene. "Proiectul de realizare a Sălii Polivalente în judeţul Timiş, prin investiţia Companiei Naţionale de Investiţii" Stimată doamnă viceprim-ministru, Municipiul Timişoara a participat la o competiţie acerbă pentru desemnarea titlului de "Capitală Europeană a Culturii" în 2021, în cadrul unuia dintre cele mai ambiţioase proiecte culturale, iniţiat de Uniunea Europeană. În cadrul acestui proiect, al "Capitalei Europene a Culturii 2021", care pentru Timişoara şi pentru Timiş reprezintă cea mai importantă provocare şi oportunitate de după Revoluţia din 1989, oferind o deschidere deosebită pentru modernizare şi conectare la marile circuite europene culturale şi economice, pregătirea infrastructurii oraşului Timişoara pentru a susţine în bune condiţii, în 2021, Programul "Capitală Europeană a Culturii" include mai multe obiective de investiţii, printre care cele mai importante aflându-se pe următoarea listă: Sala Polivalentă, realizarea unui complex sportiv cu terenuri de fotbal şi a unui complex olimpic de nataţie, prin Compania Naţională de Investiţii. Atât Consiliul Judeţean Timiş, cât şi Primăria municipiului Timişoara au adresat solicitări Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, pentru a prioritiza aceste investiţii şi mai ales pentru a gestiona aceste proiecte de investiţii în cadrul unui program prioritar prin care să se asigure înscrierea lor într-un termen-limită de realizare, în anul 2020. Principala dezbatere între Consiliul Judeţean Timiş şi Primăria Timişoarei a fost în legătură cu modul şi locaţia în care să fie amplasată Sala Polivalentă, Primăria Timişoarei propunând o locaţie centrală, în interiorul Timişoarei, dat fiind că acest obiectiv este pentru Timişoara - Capitală Culturală, în timp ce Consiliul Judeţean a propus o locaţie pe spaţiul unui UAT, comuna Giroc, în vecinătatea Timişoarei. În legătură cu aceste priorităţi strategice în investiţii din judeţul Timiş, vă rog să ne transmiteţi următoarele. Realizarea complexului sportiv de tip sală polivalentă în judeţul Timiş prin investiţia CNI presupune respectarea unui proiect standard cu o capacitate a proiectării sălii de 16.000 de locuri? Sau se dimensionează în funcţie de standardele internaţionale ale competiţiilor ce urmează a fi realizate în cadrul acestei săli? Care sunt factorii implicaţi şi care este procedura prin care CNI determină capacitatea la care se proiectează un astfel de complex sportiv sau sală polivalentă? În ce măsură este dependentă alegerea amplasamentului pentru realizarea unui obiectiv de investiţii de către CNI, de disponibilitatea reţelelor publice de transport în vecinătatea amplasamentului? Cum se decid caracteristicile impuse de CNI pentru tema de proiectare ce deserveşte o investiţie de tip complex sportiv cu sală polivalentă? Şi în ce măsură va fi consultată şi va participa la această decizie administraţia locală a UAT Timişoara, principalul beneficiar, aşa cum am spus, şi administratorul acestei investiţii, mai ales cu privire la capacitatea sălii şi funcţiile complementare acesteia? Dacă Compania Naţională de Investiţii a planificat şi bugetat cele 3 investiţii menţionate anterior...
Carmen-Ileana Mihălcescu Aţi depăşit cele 3 minute, vă rog să vă apropiaţi de final.
Marilen - Gabriel Pirtea Da. Care este modalitatea prin care Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene va gestiona setul de proiecte de investiţii ce vor fi realizate în judeţul Timiş, în perioada 2017-2020, având în vedere nivelul acestora, importanţa lor strategică pentru România şi nevoia obiectivă de înscriere în termenul 2020? Vă rog să ne comunicaţi în scris răspunsul dumneavoastră. Cu deosebită consideraţie, Marilen-Gabriel Pirtea, PNL, Timiş.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Nicolae Giugea? Vă rog.
Nicolae Giugea Interpelarea mea merge către Ministerul Transporturilor, domnului Alexandru-Răzvan Cuc. Domnule ministru, În Programul de Guvernare 2017-2020, Guvernul din care faceţi parte şi-a asumat realizarea obiectivului de investiţii "Autostrada Piteşti-Craiova", perioadă de realizare SF + PT: 2017-2018; execuţie lucrări: 2019-2021, a cărui sursă de finanţare a fost asumată prin fonduri europene nerambursabile. Este prevăzut a se finaliza pe fonduri europene până în anul 2021. Potrivit declaraţiilor mai multor oficiali din conducerea CNAIR, varianta autostradă, asumată prin Programul de Guvernare şi prevăzută cu această încadrare şi în MasterPlanul General de Transport, va fi substituită de o soluţie inferioară, prevăzută într-un studiu de fezabilitate realizat în anul 2007, care prevede construirea unui drum expres care să lege municipiile Piteşti şi Craiova. Dacă se va opta pentru construirea unui drum expres, atunci nu se încalcă doar Programul de Guvernare, motiv pentru depunerea unei moţiuni simple, ci se diminuează şi efectele economice pe care le-ar genera această investiţie pentru economia întregului judeţ Dolj. Domnule ministru, Solicit următoarele clarificări. Veţi încălca Programul de Guvernare şi MasterPlanul General de Transport şi veţi agrea soluţia realizării unui drum expres între Piteşti şi Craiova? Vă rog să prezentaţi economiile financiare care s-ar obţine prin realizarea unui drum expres, în condiţiile în care acest obiectiv este finanţat din resurse financiare nerambursabile europene. Care sunt riscurile de dezangajare a fondurilor europene nerambursabile, în condiţiile efectuării de cheltuieli pentru realizarea unui drum expres în locul unei autostrăzi? Vă rog să precizaţi care este încadrarea europeană a acestui drum la nivelul priorităţilor europene de transport, respectiv coridoarelor europene. Vă rog să prezentaţi un calendar asumat al realizării acestui obiectiv de investiţii: lansare licitaţie SF + PT; lansare licitaţie şi atribuire contract de lucrări; demarare lucrări; finalizare lucrări; dare în exploatare. Solicit formularea răspunsului în scris. Nicolae Giugea, deputat al PNL. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Doamna Florica Cherecheş? Nu. Doamna Oana-Silvia Vlăducă? Nu. Domnul Cătălin Nechifor? Vă rog.
Cătălin-Ioan Nechifor Doamnă preşedinte, mulţumesc foarte mult. Stimaţi colegi, Interpelarea pe care o adresez astăzi are obiectul: "Stadiul lucrărilor la Centura de ocolire a municipiului Suceava", adresată în egală măsură doamnei ministru Carmen Daniela Dan şi domnului ministru Alexandru-Răzvan Cuc. Stimată doamnă ministru, Stimate domnule ministru, În anul 2007 au fost demarate lucrărilor la varianta de ocolire a municipiului Suceava de către CNADR şi iată că după 10 ani de zile această centură nu este încă finalizată. Evident, una s-a gândit iniţial, atunci când traseul centurii prevedea două benzi pe sens, alta este realitatea de astăzi. Cert este că de-a lungul timpului s-au schimbat şi soluţii, s-au întâmplat şi foarte multe lucruri negative, au fost inclusiv un număr de 4 accidente mortale petrecute la un zid construit de către constructor, absolut de neînţeles în parcursul unei şosele de viteză, e vorba de Drumul Naţional DN 17, de legătură între Suceava şi Gura Humorului. Drept pentru care vreau să vă întreb câteva chestiuni legate de stadiul lucrărilor, pe de o parte, dar şi de anchetele care au fost în aceste situaţii, repet, cu privire la decesele cauzate de impactul cu acel zid al morţii, deja foarte cunoscut în Suceava. Cele 4 întrebări sunt, după cum urmează: Stadiul anchetelor? Şi dacă sunt şi finalizate? Cu privire la accidentele care au avut victime umane la zidul morţii. Întrebarea este adresată doamnei ministru Carmen Daniela Dan. Numărul 2. Cine a luat decizia de a construi pe acest tronson, DN 17, acest zid al morţii, un drum naţional pe care se circulă cu viteză? Domnului ministru Alexandru-Răzvan Cuc. Numărul 3. Rapoartele de expertiză ale lucrărilor care au fost efectuate la varianta de ocolire a Sucevei, începând cu anul 2013 până în prezent? Şi numărul 4. Care a fost costul iniţial al variantei de ocolire? Dar şi modificările subsecvente, consecutive, de costuri şi de soluţii care s-au întâmplat din 2007 până în prezent? Răspunsul îl doresc şi în format scris, dar şi oral. Şi în speranţa că ceea ce putem face împreună va ajuta atât decongestionarea traficului, cât şi evitarea de victime pe acest traseu, vă mulţumesc, doamnă şi domnule ministru, pentru întreaga dumneavoastră amabilitate.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Iulian Bulai? Nu este prezent. Doamna deputat Anişoara Radu? Este? Vă rog.
Anişoara Radu Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte. Interpelarea este adresată Ministerului Justiţiei, domnului ministru Tudorel Toader. Subiectul: "Situaţia falezei din municipiul Tulcea". Stimate domnule ministru, Faleza din Tulcea a fost construită pentru a preveni inundarea întregului oraş, ferind astfel oraşul de apele învolburate ale Dunării. În prezent, atât locuitorii municipiului Tulcea, turiştii care trec prin Portul Tulcea în drum spre Delta Dunării, cât şi operatorii de turism, reclamă starea jalnică în care se află faleza Dunării. Arată într-o stare jalnică de degradare, deşi este un veritabil loc de promenadă şi reprezintă cartea de vizită a oraşului Tulcea, iar impresia lăsată turiştilor este foarte proastă. După cum se ştie, o zonă a falezei Tulcea, cât şi cheiul se află în proprietatea Companiei Naţionale "Administraţia Porturilor Dunării Maritime" Galaţi S.A., companie ce gestionează întreaga infrastructură portuară situată pe Dunărea maritimă, respectiv terenuri portuare şi fronturi de acostare a navelor, inclusiv porturile: Galaţi, Brăila, Tulcea, Hârşova, Isaccea, Mahmudia şi braţele secundare: Măcin, Chilia şi Sf. Gheorghe. Sunt bine cunoscute eforturile istorice făcute de administraţia tulceană pentru preluarea acestui obiectiv, cu scopul de a reabilita faleza, mai ales că în momentul de faţă există şi posibilitatea finanţării din fonduri europene a lucrărilor. Recent, inclusiv premierul Sorin Grindeanu a menţionat, la Tulcea, că va rezolva această problemă, însă ulterior a anunţat că proiectul nu a primit avizul Ministerului Justiţiei. Ţinând cont de situaţia prezentată, vă rugăm să ne comunicaţi care a fost motivul pentru care Ministerul Justiţiei nu a avizat Proiectul de Hotărâre de Guvern privind transferul unor active, printre care şi faleza municipiului Tulcea, în administrarea autorităţilor locale. Care ar fi termenul rezolvării acestei situaţii de fapt? Solicit răspuns scris. Cu deosebit respect, deputat al PSD Tulcea, Anişoara Radu.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc.
Anişoara Radu Mulţumesc, doamnă preşedinte.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. Următoarea interpelare este semnată de 4 colegi: Silviu Macovei, Vasile Cîtea, Camelia Gavrilă şi Vasile Axinte. Dacă vreunul dintre dumneavoastră doriţi să susţineţi? Vă rog, domnule deputat.
Silviu Nicu Macovei Stimaţi colegi, Situaţia tragică a salariaţilor de la "FORTUS" S.A. poate fi rezolvată cu celeritate. Stimate domnule prim-ministru Sorin Grindeanu, Domnule ministru al economiei Mihai Tudose, Domnule preşedinte AAAS Florian Daniel Geantă, Vă aduc atenţiei dumneavoastră cauza disperată a muncitorilor de la fostul Combinat de Utilaj Greu "FORTUS" S.A. din Iaşi. La momentul actual, "FORTUS" S.A. se află în procedura insolvenţei şi deşi prin legea de reorganizare şi prin deciziile ulterioare de valorificare a activelor societăţii s-au obţinut fonduri pentru acoperirea parţială a masei credale, salariaţii "FORTUS" nu şi-au primit salariile restante de peste 4 ani de zile. Conform petiţiilor şi memoriilor adresate de salariaţii "FORTUS" numeroaselor instituţii şi autorităţi, prin valorificarea unui pavilion al societăţii s-au obţinut fonduri destinate acoperirii restanţelor salariale. Decizia de acordare a acestor restanţe a fost luată împreună de conducerea AAAS, administratorul judiciar şi reprezentanţii salariaţilor. Mai concret, în luna noiembrie a anului 2016, a fost vândut pavilionul central al "FORTUS" şi, după achitarea creanţei către BCR, a rămas suma de 1.800.000 de euro, agreată de AAAS, ca fiind destinată achitării salariilor restante. Totuşi, banii destinaţi salariilor au fost blocaţi pe traseu. Situaţia acestor ieşeni este dramatică şi impune urgenţă. Ei sunt angajaţi doar scriptic, salariile fiind trecute cu acea cotă de 75% în contabilitate şi pe fluturaşii de salariu, însă în realitate nu s-a plătit nimic de peste 4 ani. Nu pot beneficia de nicio formă de ajutor social şi nici nu au alte venituri. Situaţia este sensibilă din punct de vedere juridic şi financiar, însă extrem de importantă din punct de vedere uman. Vă rugăm, pe cale de consecinţă, să analizaţi cu celeritate şi cu foarte multă atenţie situaţia fondurilor "FORTUS" S.A. din Iaşi şi să acţionaţi conform deciziilor şi legilor în vigoare pentru deblocarea salariilor restante către salariaţii "FORTUS" S.A. Iaşi. Vă mulţumim. Semnează deputaţii PSD Iaşi, Silviu Macovei, Camelia Gavrilă, Cîtea Vasile, Axinte Vasile. Vă mulţumim.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Corneliu Ştefan? Nu este. Doamna Natalia Intotero? Vă rog.
Natalia-Elena Intotero Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte. Stimate colege, Stimaţi colegi, Interpelarea este adresată domnului ministru Florian-Dorel Bodog, ministrul sănătăţii. Potrivit studiilor realizate în cadrul unui proiect coordonat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, prin Ministerul Sănătăţii, aproximativ un sfert dintre copiii din România de până la 8 ani sunt supraponderali sau obezi. Studiul mai arată şi faptul că procentul copiilor supraponderali este mai mare în mediul rural. Copiii cu vârste cuprinse între 1 şi 3 ani au nevoi nutriţionale mult mai mari decât adulţii, pentru că au un ritm de creştere accelerat, spun medicii. Astfel, cei mici au nevoie de 4 ori mai mult Fier şi de 5 ori mai mult Calciu, Iod, Vitamina A şi Vitamina C, decât un adult. Specialiştii afirmă că alimentaţia necorespunzătoare în primii ani de viaţă poate duce, pe lângă apariţia obezităţii, la anemie sau deficienţe de Calciu şi Vitamina D. Netratate, acestea se pot reflecta în starea de sănătate a viitorului adult. În acest context, are în vedere Ministerul Sănătăţii demararea sau continuarea unor campanii de informare în legătură cu modul corect de alimentaţie a copiilor? Au fost până în acest moment astfel de campanii derulate în colaborare cu alte instituţii partenere? Vă mulţumesc. Natalia-Elena Intotero, deputat al PSD, judeţul Hunedoara.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Doamna Elvira Şarapatin? Nu este. Domnul Nicu Niţă? Nu. Am epuizat lista. Declar şedinţa închisă. Seară bună! Şedinţa s-a încheiat la ora 17,33.