Petru Gabriel Vlase 14. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 8 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003. Iniţiatorul? Nici nu-i în sală. Comisia? Doamna... Încetuţ! Doamna Lucreţia.
Lucreţia Roşca În temeiul dispoziţiilor art. 70, Proiectul de Lege pentru modificarea art. 8 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 a fost retrimis Comisiei pentru sănătate şi familie în octombrie 2016. La întocmirea prezentului raport s-au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei juridice; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; punctul de vedere al Guvernului. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 8 din Legea privind drepturile pacientului nr. 46/2003, astfel încât, pacienţilor care nu sunt cetăţeni români, să le fie aduse la cunoştinţă informaţiile privind starea lor de sănătate, într-o limbă de circulaţie internaţională. În funcţie de obiectul şi conţinutul proiectului de lege, legea face parte din categoria legilor ordinare. Potrivit art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege. Comisia pentru sănătate şi familie a dezbătut proiectul de lege în aprilie 2017. În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate şi familie a hotărât, cu majoritatea de voturi, adoptarea proiectului de lege, în forma înaintată de Senat, cu un amendament respins.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Dezbateri? Domnul Drulă.
Cătălin Drulă Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Propunerea legislativă supusă adoptării astăzi restrânge drepturile cetăţenilor români care au altă limbă maternă decât limba română, de a beneficia de îngrijire medicală. Astfel, conform prevederilor în vigoare din Legea drepturilor pacientului, în cazul în care pacientul nu cunoaşte limba română, indiferent dacă el este cetăţean român cu altă limbă maternă sau cetăţean străin, informaţiile medicale îi vor fi aduse la cunoştinţă, în măsura posibilului, în limba maternă. Dacă nu este posibil, dacă nu există cineva acolo care vorbeşte limba maternă, comunicarea se face într-o altă limbă, pe care o cunoaşte pacientul, o limbă de circulaţie internaţională, spre exemplu. Şi dacă nici această posibilitate nu există, se caută altă formă de comunicare. Acestea sunt prevederile actuale, în vigoare, din lege. Propunerea legislativă pe care o discutăm astăzi elimină aceste prevederi pentru cetăţenii români. Rămân doar prevederi pentru cetăţenii străini şi prevederea respectivă este posibilitatea de a fi informaţi într-o limbă de circulaţie internaţională. Deci practic se creează o discriminare. Stimaţi colegi, Un om aflat în suferinţă, dacă e nevoit să vorbească în limba sa maternă sau în altă limbă decât cea română, n-o face de plăcere, ci de nevoie. Prevederea care există în prezent în lege este una de bun- simţ, care pune pacientul pe primul loc, iar iniţiativa pe care o discutăm astăzi are un vădit caracter xenofob, fiind orientată împotriva cetăţenilor români cu altă limbă maternă decât româna. USR va vota împotriva acestei iniţiative legislative. (Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Doamna Ioniţă.
Antoneta Ioniţă Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi deputaţi, Grupul Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege care protejează drepturile pacienţilor internaţi, care nu sunt cetăţeni români. În prezent, actualele reglementări ale Legii nr. 46 din 2003 privind drepturile pacientului nu mai sunt sustenabile, fiind imposibilă acoperirea de către toţi furnizorii de servicii medicale a necesităţii cunoaşterii tuturor limbilor străine în circulaţie. Astfel, informaţiile medicale vor fi aduse la cunoştinţa pacientului într-un limbaj respectuos, clar, iar în cazul în care pacientul nu este cetăţean român, informaţiile i se aduc într-o limbă de circulaţie internaţională. Aceste completări sunt necesare şi, din aceste motive, Grupul Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege.
Petru Gabriel Vlase Vă mulţumim, doamnă deputat. Dezbateri generale mai sunt? Domnul Movilă.
Petru Movilă Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Partidul Mişcarea Populară va vota forma rezultată din dezbaterile Comisiei pentru sănătate - este o formă corectă -, pentru că, sigur, foarte multe alte argumente care pot fi logice, reale, sustenabile, sunt greu de pus în practică. Gândiţi-vă că în România sunt 18 minorităţi legal recunoscute. Să ai 18 interpreţi, translatori, pentru fiecare cetăţean român al minorităţilor legal recunoscute, este foarte greu. Uneori, eu ştiu, spitalele mici... 18 interpreţi pot fi jumătate din numărul angajaţilor de la spitalul respectiv. Sigur că spitalele, autorităţile locale, proprietarii spitalelor trebuie să găsească soluţii - sunt prevăzute aici pentru cetăţenii români şi nu cred că... ne adresăm lor -, nu cred că e posibil să avem cetăţeni români care să nu ştie limba română sau în localităţile unde există un anume procent din minorităţile naţionale există angajaţi, există interpreţi, există această posibilitate. În esenţă, noi ne referim foarte mult şi la cei care tranzitează România, la turişti, la oameni de afaceri, în contextul geopolitic actual, în care migraţia sau valul de cetăţeni care vin din alte zone şi nu cunosc sau nu au posibilitatea să vorbească în limba statului respectiv, a cetăţeanului respectiv, este clar necesar să reglementăm o limbă de circulaţie internaţională, şi noi vom vota pentru acest raport. Mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Domnul Pambuccian.
Varujan Pambuccian Mulţumesc, domnule preşedinte. Acum, ce să spun? Eu mă bucur că antevorbitorul meu îi consideră pe unguri de-ai casei, aşa că... S-a uitat la noi când a spus de 18... Noi reprezentăm 19 minorităţi, pentru că cehii şi slovacii sunt reprezentaţi de colegul meu, de domnul Furic, şi mai există a 20-a, "care îi şi întrece", cum spune poetul, adică cea maghiară. Deci sunt 20 de minorităţi în România. Pe de altă parte, sigur că noi ştim cu toţii foarte bine limba română. Cred că prezenţa mea şi a domnului Ganţ, în prima bancă, a supărat multă lume, din punctul acesta de vedere, atunci când trebuia să ascultăm foarte multe triluri, cu erori gramaticale, din banca în care stăm, şi să le comentăm. Nu acesta este, însă, subiectul. Subiectul este unul singur: noi vom vota această lege, cu condiţia ca amendamentul propus de UDMR, care acum figurează la "amendamente respinse" să treacă. Şi asta e tot! Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Domnul Dobrovici-Bacalbaşa.
Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa Se pare că soarta face ca cei care ştiu să nu spună, iar cei care spun să nu ştie! Eu, unul, m-am ocupat 50 de ani de medicina practică de urgenţă. Ca atare, nu a existat niciodată în practică un om care să nu vorbească o limbă - şi fiind într-un port, Galaţiul este port maritim, chiar dacă e la Dunăre - să nu i se asigure, omeneşte, comunicare. Deci vorbim cumva despre "sexul îngerilor", în cazul de faţă. Ce se întâmplă, însă, cu medicina? Este o intruziune extrem de violentă a justiţiei în actul medical - care de multe ori este discutabil, şi actul medical este bine să fie controlat, fără îndoială - dar cu interesul de a se scoate bani de pe urma dreptului pacienţilor. Dreptul pacienţilor este un domeniu sensibil şi un domeniu în care se abuzează foarte mult din partea avocaţilor, la ora actuală. Ca atare, această prevedere a fost absolut necesară, tocmai ca un avocat rău intenţionat să nu susţină că pacientul său a fost dezinformat sau noninformat. În realitate, însă, în condiţiile în care doctorii, cel puţin din generaţia mea, vorbeau două, trei, unii chiar patru limbi străine, se comunica cu pacienţii. Cu ţiganii... că erau unii care nu ştiau decât ţigăneşte, ceea ce în Galaţi exista, venea Bulibaşa... eu nu m-am certat în viaţa mea cu ţiganii. Să fim serioşi! Totuşi, actul medical nu este un act de golănie, ci este un act pătruns, până la urmă, de umanism. Iar ce discutăm noi aici sunt nişte cadre care pun la adăpost actul medical, de posibile interpretări abuzive. Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Domnul Vosganian.
Varujan Vosganian Stimaţi colegi, Uneori am impresia că, în lipsa unei determinări interioare, căutăm să ne arătăm patriotismul prin diverse forme exterioare. Îmi amintesc o discuţie de acum câteva săptămâni, în care unii colegi ne spuneau că sunt mai patrioţi dacă aduc un megafon la începutul orelor de şcoală, ca să cânte Imnul naţional - şi cu asta se gândeau că rezolvă problema patriotismului. Astăzi suntem într-o situaţie stranie. Noi avem... eu nu sunt absolvent de Medicină, ca distinsul coleg Bacalbaşa, eu am absolvit Matematica. În matematică există Legile lui Morgan, care definesc ce se întâmplă atunci când se neagă o mulţime de elemente. Şi eu am să vă citesc textul Senatului, negând ceea ce scrie aici. Aici scrie aşa: "...dacă pacientul nu este român, informaţiile i se aduc în limba pe care o ştie". De unde, dacă punem negaţia, sună aşa: "...dacă pacientul este cetăţean român şi nu ştie limba română, informaţiile nu i se aduc într-o limbă de circulaţie internaţională şi nu i se aduc în limba maternă". Deci dacă noi acceptăm acest text, acceptăm şi mulţimea sa complementară. Un cetăţean străin primeşte în limba lui, un cetăţean român care nu ştie româneşte nu primeşte în limba lui. Stimaţi colegi, Bunicii mei au venit în această ţară acum 100 de ani. Au fost ceea ce se numeşte refugiaţi. Bunica mea a murit în 1978. Vorbea cu dificultate limba română. Ea avea limba maternă, armeana. Pot să vă încredinţez că în Focşani-ul meu natal nu exista niciun medic armean. Aşadar, dacă noi dăm o lege în care obligăm ca numai un medic armean să o trateze pe bunica mea, până în 1978, aşa cum vor colegii de la UDMR, va trebui să căutăm în ţară un medic armean care să vorbească în armeneşte cu bunica mea, în situaţia în care ea ajunge la urgenţă. Eu zic să nu forţăm lucrurile. Eu sunt convins că, potrivit Jurământului lui Hippocrate, medicii vor găsi întotdeauna formula cea mai corectă de a vorbi cu pacienţii, chiar dacă vor vorbi prin semne şi nu vor vorbi într-o limbă de circulaţie. De asemenea, nu mi se pare că un om care nu şi-a însuşit limba maternă şi română... credeţi-mă, sunt lipoveni care nu vorbesc corect româneşte, sunt ucraineni, sunt şi romi care nu vorbesc... Nu, nu vă gândiţi tot timpul că atunci când cineva nu ştie limba română sau nu vrea s-o vorbească trebuie neapărat să fie ungurul legendar care nu-ţi dă pâine, la Sf. Gheorghe, dacă nu-i ceri în ungureşte. Eu niciodată nu m-am pus în astfel de situaţie. Părerea mea, că e o legendă. De aceea, eu vă rog să nu exagerăm în niciun fel şi să nu punem într-o situaţie ridicolă relaţia dintre pacient şi medic şi să lăsăm medicul să facă cum ştie el mai bine, că sunt convins că îl va trata pe pacient şi va găsi formula să se înţeleagă cu el. Să lăsăm textul iniţial, aşa cum a fost, să renunţăm şi la textul Senatului şi să acceptăm că totuşi poţi să respecţi minoritatea maghiară, fără a-i accepta tot timpul amendamentele pe care le depune. De aceea, fac apel şi la colegii mei din Grupul minorităţilor naţionale, să lăsăm medicii şi pacienţii, aşa cum au făcut de mii de ani, să găsească şi de aici înainte soluţia cea mai bună de a dialoga între ei, în felul în care îl găsesc cel mai potrivit. Şi să lăsăm legea cu textul iniţial. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Domnul Paşcan şi domnul... Domnule Paşcan, v-aţi înscris la cuvânt? Vă rog. Ţinând cont că am ieşit din program, vă rog să fiţi mai concis. Şi domnul Ödön, la fel.
Emil-Marius Paşcan Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Eu cred că s-a tradus într-un limbaj cât se poate de emoţional şi oarecum sarcastic acest proiect legislativ. De altfel, dacă era să-l tratăm în această zonă, puteam s-o luăm de la prevederea iniţială a legii, care face la un moment dat trimitere la orice altă forme de comunicare, oricare ar fi ea: limbajul delfinilor, extraterestru, pantomima. Haideţi să fim serioşi, un medic a depus un jurământ, îl va trata pe pacient şi va căuta să înţeleagă, chiar dacă nu-i vorbeşte limba, ce suferinţă are. Eu cred că trebuie să fim, din acest punct de vedere, riguroşi, pentru că proiectul se adresează în mod special sau vine în apărarea actului medical şi a medicului. Fiindcă într-un caz de malpraxis, să zicem, se poate invoca, din partea pacientului, a avocatului, a apărătorului său, că nu s-a înţeles exact ce a spus pacientul, şi devine o culpă pentru medic. Aceste prevederi, exact aşa cum vin de la Senat, sunt practicate în întreaga lume. Şi acolo unde sunt cazuri fortuite sau explicite, în care medicul nu poate comunica cu pacientul - el poate să fie un migrant, te miri de pe unde - ei, bine, se cheamă un translator autorizat şi i se plătesc serviciile. Din acest punct de vedere, se judecă cât se poate de greşit. Mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Domnul Szabó Ödön. Şi încheiem dezbaterile generale.
Ödön Szabó Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Eu cred că o asemenea dezbatere, pe această temă foarte importantă, trebuie realizată în sensul în care cunoaştem textul iniţial din legea care urmează a fi modificată, modificarea propusă, respectiv amendamentul pe care l-am propus noi, în comisie. Eu sunt perfect de acord cu domnul ministru antevorbitor, pentru că, totuşi, cel mai important lucru în legislativ şi în viaţă este să ai grijă de viaţa omului. Cel mai important lucru. Pe lângă diferendele politice, pe lângă diferendele de toate naturile, este cel mai important ca pacientul să poată să beneficieze de o posibilitate de a se însănătoşi, graţie actului medical. Şi pentru a beneficia de acest lucru, el trebuie să fie înţeles cât mai bine posibil. Legea iniţială, pe care cu onor, cu toţii am votat-o, şi au votat-o colegii noştri în Parlament, prevedea acest lucru, aşa cum foarte bine colegul meu, de la începutul acestei dezbateri, a spus. Cel care nu cunoaşte, indiferent dacă e cetăţean român sau este cetăţean străin, dacă nu cunoaşte limba română, atunci este informat în limba maternă, dacă acea limbă este cunoscută de medic. Dacă medicul nu cunoaşte limba maternă a pacientului, acesta, este informat într-o limbă de circulaţie internaţională, iar dacă nu cunoaşte nici acea limbă, o altă limbă pe care o cunoaşte. Deci exista o gradualitate logică în textul iniţial. Deci textul iniţial, pentru noi, era îndestulător. Ceea ce spune şi domnul Bacalbaşa, şi care este absolut real, pentru cetăţenii care tranzitează România, s-a găsit o formulă oarecare, prin care am extins această zonă pentru cei care tranzitează. Dar, prin această bunăvoinţă, în acelaşi mod, am restrâns capacitatea iniţiatorului Legii pacientului, de la momentul respectiv. Deci, stimaţi colegi, propunerea pe care am realizat-o, domnului ministru, propunerea care a fost asumată şi de colegii noştri, prevede ambele posibilităţi, atât extinderea, cât şi menţinerea iniţiativei originale. În acest context, vă rog, ca pe buna înţelegere şi relaţie care nu are nimic de-a face, decât a pune cetăţeanul şi pacientul pe primul loc, să acceptaţi propunerea noastră şi în acest sens să avem un consens în Parlament. Vă mulţumesc mult.
Petru Gabriel Vlase Domnul Drulă. Domnule Drulă, mai interveniţi?
Cătălin Drulă Domnule preşedinte, Foarte important să ştim ce votăm. Argumentaţia din expunerea de motive care a fost reluată aici şi de la colegul de la PNL este că ar trebui să avem 18 translatori, 50... Nu-i aşa, pentru că e opţional. Deci nu e obligatoriu să i te adresezi în limba maternă. Tocmai că propunerea colegilor de la UDMR, din amendamentele respinse, face obligatoriu, deci devine imperativ. Aşa cum e legea formulată acum, dacă o lăsăm în pace, este opţiunea unu: i te adresezi în limba maternă, într-o limbă de circulaţie internaţională sau altă opţiune. E prezentat acolo, adică: desen, Google Translate, vă puteţi imagina. Oricum, să explici omului ce-i faci sau ce problemă are. Deci varianta din legea actuală este cea mai modernă, europeană, normală şi nici nu face niciun rău statului sau medicilor. Deci este o propunere absolut populistă, naţionalistă, care n-are nicio legătură cu nimic. Deci singura variantă corectă este să o respingem.
Petru Gabriel Vlase Da, am înţeles. Încheiem dezbaterile generale. Avem un amendament respins. Dacă îl susţine cineva? Vă rog. Poftiţi?
Cătălin Drulă Cer retrimiterea la comisie. Termen, două săptămâni.
Petru Gabriel Vlase Am rezolvat-o. Vot. Am vorbit o oră pentru asta. Vot, vă rog. Unanimitate, nici nu mai citesc. Procedură, domnul Munteanu. Vă rog. Vă rog, un minut mai durează şedinţa.