Petru Gabriel Vlase 8. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice. Iniţiatori? Procedură.
Andrei Daniel Gheorghe Hristos a înviat! Mulţumesc, domnule preşedinte. Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal cere retrimiterea la comisii, pentru două săptămâni, a acestui proiect de lege. Noi considerăm că patriotismul reprezintă o parte fundamentală din tot ceea ce înseamnă identitatea unei naţiuni şi tot ceea ce înseamnă respectul pe care şi-l dă sieşi un stat capabil să reprezinte ceva în lume. Legea respectivă, nu înţelegem de ce, a fost propusă spre respingere. Beneficiază de susţinerea colegilor din toate grupurile parlamentare şi cred că ar trebui retrimisă comisiei şi, de acolo, eventual, făcute o serie de corecturi, şi revenită, pentru că este nevoie de o acoperire juridică pe ceea ce înseamnă protejarea şi apărarea simbolurilor naţionale, precum este drapelul tricolor sau precum este imnul de stat. Pentru că ni s-ar părea un lucru important să nu uităm că patriotismul face parte din viaţa noastră şi este un element constructiv în dezvoltarea unei societăţi! De aceea, noi cerem retrimiterea la comisie. Mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Termen?
Andrei Daniel Gheorghe Două săptămâni, am zis mai devreme.
Petru Gabriel Vlase Vot, vă rog. 65 de voturi pentru, 100 de voturi împotrivă. Propunerea dumneavoastră a fost respinsă. Vă rog, Comisia pentru administraţie sau juridică? Comisia pentru administraţie, domnul Călin.
Ion Călin Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 75/1994 în vederea instituirii unor măsuri minime care să asigure cultivarea sentimentului naţional. În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii prezenţi la lucrări au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Dezbateri generale? Domnul Tomac. Domnul Movilă.
Petru Movilă Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În primul rând, Hristos a înviat! În calitate de iniţiator, nu am avut posibilitatea să intervin, pentru că, înaintea mea, colegul de la PNL a cerut retrimiterea la comisie, şi salut atitudinea Domniei Sale şi a Grupului PNL. Proiectul de lege este un proiect iniţiat de peste 40 de parlamentari ai PSD şi câţiva de la PNL, de la Minorităţi şi alte formaţiuni politice. Se referă expres la interzicerea arborării drapelelor altor state sau entităţi ale administraţiei publice locale sau regionale care nu sunt recunoscute de statul român, precum şi intonarea imnurilor asumate de aceste structuri sau entităţi. De asemenea, proiectul de lege prevede ca la începutul orelor de curs să se intoneze Imnul Naţional al României. Sigur, unii vor zâmbi, unii vor spune că s-au săturat de patriotism, de sentimente naţionale. Sigur, aş vrea să-i mai invit în excursii - şi îi salut pe colegii noştri, parlamentari ai minorităţii turce - să vadă cum cinstesc ei orice loc unde a fost Atatürk, inclusiv o piatră pe care s-a odihnit cândva Atatürk, la Çanakkale sau în alte locuri. Să meargă să vadă, la Odessa, Statuia Ostaşului Ucrainean, care este păzită, comemorată, cinstită, zilnic, de poporul ucrainean. Îi invit să vadă asemenea comportamente în multe ţări din Europa şi nu numai, pentru că patriotismul şi sentimentul naţional sunt lucruri care merg mână în mână şi trebuie cultivate şi întreţinute. Am menţionat faptul că acest proiect de lege a fost semnat de foarte mulţi parlamentari ai PSD, din mandatul trecut, tocmai pentru că eu, personal, încerc să-mi explic cât de mare este diferenţa între o semnătură, un document public şi un vot, ceea ce s-a întâmplat astăzi. Şi nu este prima oară când înregistrăm această contradicţie care chiar nu ar putea fi explicată. Nu pot să spun decât că sunt mâhnit de faptul că nu reuşim să legăm discursurile de la televizor, de dimineaţa până seara, ale unor colegi care votează invers, că nu reuşim să legăm atitudini, declaraţii - unii chiar mai plâng pe umerii poporului - cu acest vot. De aceea, în calitate de iniţiator, vreau să vă gândiţi că este un lucru absolut normal, corect şi demn, pentru ca pe teritoriul României legea, bunul-simţ şi normalitatea românească să existe şi să funcţioneze. Eu voi vota pentru. Şi vă rog să votaţi în consecinţă. Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Vă rog, domnule Paşcan. Domnul Munteanu, procedură.
Ioan Munteanu Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Cred că înainte de a primi palme, să ne uităm că avem un vot, în unanimitate, în două comisii. Mă întreb: iniţiatorul a fost acolo? Unul dintre iniţiatori, domnul Movilă, care a vorbit. Colegii care reprezintă Grupul? Colegul de la PNL, care reprezintă Grupul? Facem acuzaţii altora, care nu vorbesc. Ar fi foarte bine să fim mai atenţi cu acuzaţiile, să nu le aruncăm cu uşurinţă, pentru că ele rămân şi deranjează. Şi nu e normal să fie aşa. Haideţi să vedem cum s-a întâmplat, să avem unanimitate întâi, şi după aceea să facem judecăţi. (Domnul deputat Petru Movilă solicită dreptul la replică.)
Petru Gabriel Vlase Păi, pentru ce, domnule deputat? Că nu v-a jignit cu nimic... Domnule Movilă, sunteţi deputat vechi, nu puteţi cere dreptul la replică, aşa, doar ca să... Vă rog.
Petru Movilă Deci primul lucru. Nu am dat palme nimănui. Îmi pare rău că s-a înţeles lucrul acesta. Am menţionat doar faptul că acest proiect de lege este semnat şi de colegi de la PSD. Nu înseamnă că am dat palme. Al doilea lucru important. Mulţi preşedinţi de comisii uită să invite iniţiatorii la comisii. Şi ştiţi foarte bine acest lucru. Nu am venit să fac o polemică, un dialog stânga-dreapta, putere-opoziţie. Nu am venit să ne certăm între noi. Am venit doar să vă spun că eu cred, ca parlamentar român, ca român, că acest proiect de lege este un proiect într-o normalitate cât se poate de odihnitoare, dacă vreţi, de calmă, de liniştită. Nu perturbăm cu nimic, nici guvernarea, nici opoziţia, ci poate fi un proiect de lege pe care îl pot folosi şi copiii mei, la şcoală, şi copiii dumneavoastră, din care să învăţăm ceva. De aceea, cu regret şi îmi pare rău că... colegul meu, moldovean, de la Neamţ, Ioan Munteanu - o să-i pronunţ numele, aştept cu plăcere o replică în sensul susţinerii acestui proiect - a înţeles că am dat palme cuiva. Nu. Când e vorba de România, de patriotism, de sentimente naţionale, nu cred că mai avem timp, loc şi nici măcar mintea să ne dăm palme între noi. Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc, domnule... Domnul Paşcan.
Emil-Marius Paşcan Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Distinşi colegi, După Săptămâna Mare şi, sigur, aerisiţi sufleteşte, mai calmi, mai împăciuitori, mai buni, şi în cazul acestui proiect de lege poate că ar trebui să fim mai solomonici. Ei, bine, nu e nimic altceva decât un proiect care statuează sau restatuează ceea ce ar trebui să fie la loc de cinste, simbolurile noastre oficiale, naţionale. Şi nu cred că se pune problema dacă a fost sau nu vreun iniţiator prezent la şedinţă. Sunt câteva articole, în două file A4, aşa că putea orice, lesne, să le parcurgă. Nu presupun niciun fel de interpretări, decât că vin în completarea legislaţiei actuale, care, de altfel, stipulează cum se arborează Drapelul României, în ce condiţii, când se intonează Imnul Naţional, la ce manifestări. De data aceasta, consacră mult mai clar şi fără a ne teme, a ne ruşina, a ne sfii, de valorile noastre identitare, naţionale, fundamentale, ceea ce este firesc. Şi aş vrea să vă spun ceea ce nu cunoaşteţi. Cei care nu aveţi şansa să coexistaţi într-o zonă a multiculturalismului mult clamat astăzi, o valoare şi filozofică, mult disputată şi considerată un eşec în Uniunea Europeană, ei, bine, înţelegeţi că, de pildă, la noi, în Ardeal, se arborează însemne necunoscute, însemne nerecunoscute oficial, aşa-zise drapele de instituţii ale administraţiei publice locale, pe primării. Şi ca să ajungă să fie date jos de acolo, se judecă prefecţii, câte un an şi jumătate, uneori chiar doi. Şi aici vorbim de situaţia însemnului aşa-zisului "Drapel" al aşa-zisului "Ţinut Secuiesc". Dacă ajungem să ne sfiim, atunci când nu suntem în stare, nu reuşim să susţinem arborarea Drapelului Naţional pe o clădire a administraţiei publice locale, şi trebuie să ne judecăm doi ani de zile ca să reuşim să-l dăm jos, atunci înseamnă că avem o problemă cu identitatea noastră naţională, de a fi români. Nu este suficient ca aceste lucruri doar să le declamăm într-un mod demagogic, pompos adeseori - sigur, bine intenţionat - fără a ne îngriji ca ele să fie - aceste chestiuni de identitate naţională - statuate, stipulate, clarificate odată pentru totdeauna, prin lege. Şi să scăpăm de aceste agresiuni minoritare, aceste probleme identitare care, într-un fel sau altul, pe noi ne umilesc, în centrul ţării, fie că unii acceptaţi acest lucru sau nu. De aceea, despre ce se face vorbire în acest proiect de act normativ? Despre interpretarea Imnului Naţional şi la alte manifestări sportive, decât cele internaţionale. La cele naţionale, de ce nu? Despre interpretarea, intonarea Imnului Naţional la începerea şcolii, la începerea programului instituţiilor de învăţământ preşcolar. Despre intonarea Imnului Naţional, în variantă vocală, la începutul programului Televiziunii Naţionale, publice, a Radioului public şi a celorlalte instituţii mass-media, chiar private. De ce, oameni buni? Pentru faptul că, dacă sunteţi atenţi, înaintea unui meci de fotbal, de pildă, o să vedeţi că toată lumea intonează prima strofă a Imnului Naţional, iar mai apoi, auzim un gângurit, aşa, sau un hăulit. Pentru că nu se mai ştiu versurile. Nu cred că este o greşeală pentru ca, de pe băncile şcolii, copiii noştri să-l ştie. Şi cred că nu este deranjant pentru niciun cetăţean român să-l audă, dimineaţa, la începerea programului de radio, de televiziune sau, în general, în mass-media. Despre aceasta este vorba, stimaţi colegi. Şi aici nu cred că agresăm pe nimeni, în a ne promova şi respecta aceste valori de identitate naţională...
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc, domnule deputat.
Emil-Marius Paşcan ... şi a clama patriotismul. Pentru că şi Europa, vedeţi, se clădeşte şi evoluează în direcţia consolidării naţiunilor şi nu a deznaţionalizării. Vă mulţumesc pentru atenţie.
Petru Gabriel Vlase Domnul Gheorghe Andrei.
Andrei Daniel Gheorghe Mulţumesc, domnule preşedinte. Şi noi, Grupul Partidului Naţional Liberal, vom vota împotriva respingerii acestui act normativ. La noi în societate se fac o serie de confuzii. Se confundă valorile naţionale, care sunt valori identitare, de natură civică, cu ceea ce reprezintă valorile restrânse ale unui grup etnic, religios ori social, aparte. Valorile naţionale ne aparţin tuturor. Cu toţii trebuie să ne regăsim în aceste valori. Şi sunt valori fundamentale pentru societatea românească. Iar patriotismul românesc este o valoare esenţială a identităţii noastre naţionale. Şi subliniez încă un aspect. Acest proiect de lege a fost semnat şi iniţiat de oameni de la PSD, de oameni de la PNL, de oameni care astăzi se regăsesc în ALDE sau PMP. Şi vreau să le mulţumesc, de asemenea, pentru semnături şi susţinere, şi reprezentanţilor Grupului minorităţilor naţionale, un grup de oameni care întotdeauna au dat dovada loialităţii lor faţă de valorile naţionale ale acestei ţări şi au îmbogăţit cu adevărat zestrea naţiunii române. Un alt aspect pe care vreau să-l pun în vedere este că noi trebuie să facem o diferenţă. Una este patriotismul, care este un sentiment pozitiv, iar alta este naţionalismul de tip revanşard sau revizionist, care este un sentiment negativ. Deci avem, pe undeva, în patriotism, o forţă care conturează coeziunea unei naţiuni, care îi uneşte pe oameni, care îi aproprie şi care le dă sensul propriei lor identităţi naţionale. Cu toţii, când am depus jurământul, am pus mâna pe Constituţia României. Iar la art. 1 se prevede foarte clar: "România este stat naţional". Eu cred că este absolut anormal ca în ţara aceasta cineva să fie într-o funcţie publică, oricare ar fi ea, de la cel mai mic până la cel mai înalt nivel, şi să nu recunoască acest principiu pe care a jurat. Pentru că toată lumea, indiferent de funcţia publică, în momentul în care depune jurământul care urmează alegerii în funcţia respectivă, îl depune cu mâna pe Constituţie. Să nu recunoşti caracterul de stat naţional al României, un stat naţional care îi include pe toţi, indiferent de etnie, indiferent de origine, indiferent de religie şi indiferent de statutul social sau material, reprezintă o încălcare gravă a Constituţiei şi o încălcare a jurământului depus pe această Constituţie a României. De aceea, identitatea naţională... şi acest proiect de lege nu vine să restrângă drepturi, nu vine să suprime anumite libertăţi. Vine să pună în aplicare nişte elemente fundamentale, constituţional identitare, prevăzute în acest art. 1 din Constituţia României. De aceea, ar trebui să mai renunţăm la corectitudine politică şi să fim mai demni, să ne iubim ţara cu adevărat. Şi să nu uităm că fără patriotism şi fără sentiment naţional această naţiune nu poate ajunge niciunde. Cum v-am spus, Partidul Naţional Liberal doreşte aprobarea şi adoptarea acestui proiect de lege care vine pur şi simplu să reglementeze şi să clarifice nişte lucruri absolut normale şi fireşti într-o societate care se respectă pe sine. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Domnul Roman.
Florin-Claudiu Roman Mulţumesc, domnule preşedinte. Bună ziua, stimaţi colegi! Hristos a înviat! Mă adresez colegilor din majoritatea parlamentară. Şi constat cu tristeţe că sloganul folosit, "Mândri că suntem români!", a rămas pentru dumneavoastră, în special pentru parlamentarii majorităţii din Ardeal, doar un slogan de campanie. Astăzi daţi un exemplu elocvent, că, deşi clamaţi patriotismul - şi ştiu că printre dumneavoastră sunt foarte mulţi parlamentari care se trag din Ţara Moţilor - nu respectaţi nici îndemnul lui Iancu şi nici simbolurile naţionale. Stimaţi colegi din majoritatea parlamentară, Ţineţi blocat Proiectul de Lege privind Centenarul, la Comisia pentru buget, finanţe, pentru că nu doriţi să finanţaţi Monumentul Unirii la 100 de ani de la făurirea Statului Român Modern. În schimb, nu vă inflamaţi deloc, când acum câteva zile, membrii Naţionalei României sub 18 ani, la o cupă, la un campionat mondial, nu intonează imnul nostru, al românilor, ci intonează imnul secuiesc. Aţi cedat şantajului făcut de colegii noştri de la UDMR, vânzând, din păcate - şi mă refer doar la colegii din Ardeal - visul lui Iancu. Şi am uitat, dragi colegi, că a avut un unic dor: să avem o naţiune fericită. Cred că nu sunteţi mândri de ceea ce votaţi astăzi. Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Domnul Korodi Attila.
Attila Korodi Stimaţi colegi, Cred că fericirea unora trebuie să fie până atunci..., până nu omoară fericirea altora. Libertatea unora nu trebuie să depăşească, nu trebuie să sugrume libertatea altora. O societate deschisă, o societate modernă românească se clădeşte pe anumite principii, cred că foarte bine statuate, atât în Declaraţia de la Alba Iulia, cât şi prin acele acorduri internaţionale, de exemplu: sub egida Consiliului Europei, Carta limbilor minorităţilor regionale, Carta limbilor regionale, Acordul-cadru pentru minorităţile naţionale, Constituţia României, care stabileşte foarte clar ce înseamnă România în secolul XXI, lucruri foarte importante, pentru că patriotismul este un lucru important. Dar patriotismul dumneavoastră include şi patriotismul pentru românii care sunt în alte ţări, din păcate? Patriotismul dumneavoastră ajută ca şi comunitatea românească din Ucraina, din Ungaria, din Serbia, să poată să clădească un sistem de drepturi fundamentale care să ajute ca şi peste jumătate de secol, peste un secol, să fie o comunitate românească puternică? Nu cred. Pentru că patriotismul despre care vorbiţi la ora actuală tocmai limitează libertatea altora, a unor membri de comunităţi etnice din România, de exemplu. De aceea, cred că acum două săptămâni, când am votat noi, toţi, o lege care tocmai modifica legea pe care aţi dorit şi dumneavoastră să fie modificată, într-un sens pozitiv, într-un sens bun, care defineşte anumite lucruri importante, despre Imnul Naţional, cred că a fost bine-venită. Dar când construim un proiect de lege numai de dragul de a interzice, nu cred că este bine. Cetăţeanul român va fi demn de ţara în care trăieşte dacă se simte liber şi ataşat de ea. Şi pentru lucrul acesta trebuie să lucrăm, dar nu pentru ca unii să fie demni, iar alţii să nu aibă şansa să fie demni. Mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Domnul Dobrovici.
Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa Fără îndoială că, în calitate de cetăţeni ai acestei ţări, suntem puşi în faţa unei decizii dificile şi neplăcute, pentru că politica este arta compromisului, a compromisului inteligent, acea aurea mediocritas a civilizaţiei latine. Fără îndoială, politica înseamnă strategie şi tactică. Ar fi foarte grav însă dacă considerente de ordin tactic ar submina principii strategice fundamentale. Ne aflăm pe limita, extrem de critică, extrem de greu de definit, între tactic şi strategic. Şi trebuie să fim foarte atenţi, să nu fim debordaţi de emoţional. Eu, sigur, voi vota alături de partidul meu, crezând în acest moment, în acest moment, că nu-mi trădez poporul şi ţara. Dar vreau să reamintesc, fiind unul dintre cei mai bătrâni din această adunare, câteva lucruri din copilăria mea. Dacă, când eram elev de liceu, cântam "Deşteaptă-te, române!", intram la puşcărie. Nu uitaţi lucrul acesta! În acea vreme, Securitatea era reprezentată majoritar de alogeni. Sigur, erau o mulţime de călăi şi de derbedei români, dar erau şi foarte, foarte mulţi unguri, domnilor, şi-mi pare rău să o spun, care o făceau din patriotism naţional, dar făceau lucruri de o gravitate extremă, care mă fac ca acum să votez împotriva acestei legi şi, conform partidului meu, cu mare încleştare de efort. Şi încă ceva. O armonie naţională presupune un sacrificiu din partea tuturor şi o înţelepciune din partea tuturor. Eu înţeleg frustrările de mare imperiu, real. Şi apreciez calitatea dumneavoastră - profesională, intelectuală şi aşa mai departe. Aţi fost un imperiu, fără îndoială. Pe bune. Şi e foarte greu să pierzi. Şi am considerente personale s-o spun. Şi eu, după mamă, sunt reprezentantul unui imperiu care a pierdut. Dar a arbora pe instituţii oficiale un steag neoficial este o formă de provocare care nu duce la nimic bun şi care nu onorează tradiţiile dumneavoastră imperiale. Voi vota împotriva acestei legi. Dar vă rog să vă gândiţi la ceea ce v-am spus!
Petru Gabriel Vlase Domnul Varujan Vosganian.
Varujan Vosganian Mulţumesc foarte mult. Aparţin uneia dintre acele minorităţi naţionale care erau evocate. Şi sunt mândru să vă spun că în istoria modernă a României aproape că nu există un moment semnificativ în care un armean, locuitor al României, să nu fi fost prezent. Şi probabil că unul din cele mai simbolice momente este când colonelul Cerchez, de origine armeană, a primit sabia din mâinile lui Osman Paşa, ca semn al predării trupelor otomane de la sudul Dunării, în războiul căruia după aceea i s-a spus Războiul de Independenţă. Luarea mea de cuvânt are un singur scop, acela de a nu încerca să ne ascundem în spatele unor semne exterioare. A fi patriot în România, astăzi, e mai degrabă un sentiment stânjenitor. Aproape că ne e ruşine să fim patrioţi, ca să nu se spună că aparţinem unor evocări politice trecute, că nu suntem nostalgici ai comunismului sau simpatizanţi ai unor partide naţionaliste. Şi n-aş fi luat cuvântul astăzi, dacă n-aş fi văzut, de la această tribună, colegi care ne dau lecţii de patriotism, dar care, atunci când ambasadori ai unor ţări străine ne tratează ca pe o naţiune de mâna a doua, tac şi se pleacă în faţa lor. N-aş fi luat cuvântul, dacă colegi din aceste partide n-ar fi aplaudat pe cei care, români fiind, ne batjocoresc la Bruxelles, încercând, ca în vremea fanarioţilor, să vină cu influenţe străine, să schimbe lucrurile în România. N-aş fi luat cuvântul, dacă colegi din partidele care clamează patriotismul, crezând că e simplu, e destul să pui Imnul Naţional la clasa a V-a, să te lauzi că eşti patriot... Auzindu-i cum de la această tribună lansează injurii de-a dreptul la adresa unui Guvern legitim, că unii dintre suporterii lor vorbesc de acest Parlament ca de un Parlament de hoţi, deşi este Parlamentul cel mai reîmprospătat dintre toate Parlamentele pe care le cunosc - şi credeţi-mă, vorbesc în cunoştinţă de cauză - un Parlament în care avem colegi născuţi după 1990, care majoritatea au sub 40 de ani, iar colegii noştri nu au luat atitudine în faţa lor. Stimaţi colegi, şi cu asta închei, să ştiţi că patriotismul e înlăuntrul pieptului şi nu în afara lui. Nu bătându-te în piept şi punând magnetofonul să cânte Imnul Naţional, pe care nu-l cunoşti, în versurile sale, devii patriot. De aceea, eu vă rog să aveţi o aplecare mai profundă asupra sentimentului patriotic şi să ne comportăm ca nişte patrioţi, nu doar când începe jocul sau când încep cursurile, ci şi în timpul jocului, ci şi în timpul perioadei în care ne educăm. Mulţumesc. (Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Suspendăm şedinţa. Închidem şedinţa de dezbateri. Mulţumesc pentru astăzi. Urmează interpelările, în 3 minute.