18 aprilie 2017 – Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună a Comisiei Europene şi Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate către Parlamentul European, Consiliul European şi Consiliu - Migraţia pe ruta central-mediteraneană - Gestionarea fluxurilor de migraţie, salvarea de vieţi omeneşti JOIN (2017) 4 (PHCD 29/2017). ( rămas pentru votul final )

Petru Gabriel Vlase Trecem la dezbateri. 2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună a Comisiei Europene şi Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate către Parlamentul European, Consiliul European şi Consiliu - Migraţia pe ruta central-mediteraneană - Gestionarea fluxurilor de migraţie, salvarea de vieţi omeneşti. Domnul deputat Tîlvăr, vă rog.

Angel Tîlvăr Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Raportul privind Comunicarea comună a Comisiei Europene şi Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate către Parlamentul European, Consiliul European şi Consiliu - Migraţia pe ruta central-mediteraneană - Gestionarea fluxurilor de migraţie, salvarea de vieţi omeneşti. Comisia pentru afaceri europene şi-a întemeiat opinia pe proiectul de opinie adoptat de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pe proiectul de opinie al Comisiei pentru politică externă, pe proiectul de opinie al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, pe nota Ministerului Afacerilor Externe, pe Propunerea de rezoluţie a Parlamentului European referitoare la abordarea deplasărilor refugiaţilor şi migranţilor, pe fişa de informare a Direcţiei pentru Uniunea Europeană din Camera Deputaţilor şi pe analiza şi contribuţiile secretariatului propriu al comisiei. Astfel, Comisia pentru afaceri europene, reţinând că majoritatea migranţilor care au debarcat în Italia în 2016 provin din ţări în care nu este stare de război, ci o guvernare deficitară, care nu poate asigura securitatea populaţiei sau mijloacele de trai, a subliniat că Uniunea Europeană nu are ca obiectiv direct rezolvarea unor astfel de deficienţe de guvernare din terţe-state şi, de aceea, posibilitatea Uniunii de a trata cauzele fluxului de imigranţi economici clandestini este foarte redusă. Totodată, Comisia pentru afaceri europene a arătat că, deşi Uniunea Europeană este cel mai mare furnizor de ajutoare umanitare şi ajutor pentru dezvoltare, ea nu dispune de fondurile necesare pentru a ridica starea economică a ţărilor de origine la un nivel care să descurajeze imigrarea. Totodată, a propus: elaborarea unui studiu care să clarifice resursele aflate la dispoziţia Uniunii pentru acest scop, criteriile pentru alocarea fondurilor, eficienţa instrumentelor deja utilizate, propuneri de noi instrumente, evaluarea capacităţii administraţiei statelor beneficiare de a folosi aceste fonduri pentru atingerea obiectivelor comune. Comisia pentru afaceri europene a semnalat existenţa unei limite demografice, politice, economice, culturale şi de acceptabilitate, la nivelul cetăţenilor şi comunităţilor Uniunii Europene a imigraţiei, o realitate care ar trebui să fie abordată şi de Comisia Europeană, eventual prin lansarea unei reflecţii şi printr-o analiză bazată pe o consultare publică şi instituţională de anvergură. S-au asociat atenţiei Comisiei Europene şi Parlamentului European fenomenul migraţiei minorilor neînsoţiţi, amplificat de dispariţia multor minori, şi propuneri de a se crea o bază de date, care să includă detalii privind minorii neînsoţiţi care au intrat în statele membre. Totodată, a propus să se investigheze dacă această situaţie nu reprezintă încă un mod de operare al reţelelor de trafic sau de contrabandă de persoane. Comisia pentru afaceri europene a solicitat Comisiei Europene să pregătească standarde şi criterii juste pentru tratarea cazurilor de solicitanţi de protecţie internaţională care provin din zone în care nu starea de război, ci condiţiile precare de securitate şi de trai sunt cauza migraţiei. În acest cadru, a reamintit că sistemul de acordare a protecţiei internaţionale nu a fost conceput pentru fluxurile masive de migranţi, care s-au produs începând din anul 2015, şi a recomandat Comisiei Europene să abordeze sistemul de acordare a protecţiei internaţionale, din această perspectivă reformatoare, ca în cazul sistemului de azil. În încheiere, vreau să spun că, la nivelul Comisiei, s-a arătat că nu se justifică insistenţa în direcţia creării unor mecanisme de relocare automată şi obligatorie a imigranţilor, în condiţiile insuccesului deja înregistrat, şi că utilizarea de către Comisie a procedurii de sancţionare a statelor membre care nu şi-au realizat obligaţiile ar fi o acţiune profund contraproductivă. Ca alternativă, a propus Comisiei Europene procesarea imigranţilor sosiţi prin fluxuri masive în locuri sigure din afara Uniunii Europene, aşa cum a propus ministrul de interne al Germaniei la Consiliul informal JAI din 26 ianuarie 2017. Domnule preşedinte, Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 11 aprilie 2017, în prezenţa majorităţii membrilor, fiind adoptată în unanimitate. Supunem, în acest context, aprobării opinia, în forma prezentată. Vă mulţumesc foarte mult.

Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Alte intervenţii dacă mai sunt? Nu sunt. Proiectul de hotărâre merge la votul final.